494 matches
-
și comunicativă, din care grupurile minoritare sînt excluse prin definiție). Locutorii pot deveni membri competenți din punct de vedere cultural prin procese de socializare lingvistică (mai mult decît prin procese de achiziție), care să realizeze atît "culturalizarea" interculturalității, cît și "naturalizarea" culturii. Un alt tip (și grad) de interculturalitate detectăm în noțiunea "interlimbă", prin care se surprinde "interacțiunea de limbi și de folosiri" cu care se confruntă scriitorul, "relațiile, într-o conjunctură dată, dintre varietățile aceleiași limbi, și de asemenea această
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de la premisa că descrierile întrerup linia fabulei, modurile în care se inserează descrierile caracterizează strategia retorică a naratorului. În narațiunea realistă, inserția necesită motivație. Dacă, după cum a argumentat Zola, romanul ar trebui să fie obiectiv, acest concept de obiectivitate necesită naturalizarea adică, nevoia de a crea impresia că acele întreruperi cunoscute ca descrieri să pară absolut firești. Această așa-numită obiectivitate este, de fapt, o formă deghizată de subiectivitate, care se vede cel mai bine cînd înțelesul narațiunii rezidă în identificarea
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de Hamon despre descriere. Tipologia motivației se bazează pe acest articol. Cele șase tipuri de descriere sînt inspirate în mare parte din Lodge (1977). Motivația ca strategie este explicată cel mai bine de Culler (1975). Fenomenul mai este numit și "naturalizare". Despre motivație în proza postmodernă, vezi Van Alphen (1988); pentru o utilă trecere în revistă a conceptului de postmodernism, trimitem la Van Alphen (1989). Exemplul referitor la primele jurnale de călătorie din lumea apuseană este preluat din Verhoeff (1996), care
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pentru că nu hotărăște dacă apropierea dintre narator și personaj va fi cu scopul de a ironiza ori de a simpatiza, sau ca vehicul pentru fluxul conștiinței sau pentru „ciocnirea” a două voci: alinierea este identificată, apoi este definită funcția (sau „naturalizarea”) de către cititor. Termenul „aliniere” ne ajută, de asemenea, să reținem că, în funcție de indicatorii lexico-gramaticali și de efectul narativ sau estetic, există un continuum de la cuvintele ce aparțin narațiunii pure către cele care aparțin numai personajului, cu un număr variabil
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
mi-a spus aparent vesel: "Aha, o temă ginecologică?!". Am fost neplăcut surprinsă și, pe moment, mi-a fost greu să înțeleg semnificația mesajului său! Mult mai târziu am înțeles că era produsul apărării ofensive. Am realizat mai târziu că naturalizarea, ca mecanism prin care un sistem social "se imunizează" împotriva unor grupuri defavorizate (forma biologizantă fiind, de pildă: "Eh, ce să-i faci, atâta poate, doar e femeie!"), asigură transformarea unei categorii sociale într-una "naturală". Și astfel, printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
se împotrivesc anii recenți ai României, emblema la Bălteni, cîte generalizări atîtea truisme! kilometru de kilometru planuri amenajate, caroiaj din rădăcina dealului, hectare socotite, mai mult concepția de lucru, peisajul va fi interpretarea peisagistului, se mai dă o șansă de naturalizare omului înstrăinat marxist, azvîrlit existențialist, grația cromatică pe tarlale arate în negru, cenușiu, maro, lumina estetică este transcendența lumina neapropiată, să comute singurătatea păcatului cînd cerul aderă, chiar dacă este de pămînt, cenușiu de nori, tapițeria zilei, săltați în fire, fiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sociali sau sа formuleze noi profeții politice. Punînd naționalitatea română că prima condiție pentru eligibilitate, societatea Îi excludea de facto pe scriitorii de origine evreiască deoarece nu erau naturalizați („impaminteniti”). Articolul 7 al constituției române din 1866 nu prevedea decît naturalizarea creștinilor, fapt care situa România, аlaturi de Rusia tsarista și de Polonia, printre statele avînd o politică oficială antisemita. Recunoașterea formală a drepturilor minorității evreești nu s-a petrecut decît În 1923, lovindu-se de opoziția mișcărilor naționaliste, inclusiv din partea
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
conceptuală constituia premisele realizării unui limbaj științific unificat, unde enunțurile și conceptele erau delimitate prin trepte progresive de înțelegere, ceea ce de fapt era îndeplinirea visului lui Carnap. Prin critica fundamentelor pozitivismului logic, mai târziu, Quine a propus un program de "naturalizare epistemologică", prin care teoria cunoașterii se raporta la psihologia experimentală, ceea ce a dus la dezvoltarea cognitivismului. Mai mult, evidențierea opoziției între noțiunile de explicație și înțelegere, cauză și sens, științele naturii și științele spiritului, a structurat o mare parte a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
purifica, ori Înving ei și devenim sclavii lor.” Din păcate, aceasta fiind percepția, concluzia mareșalului Antonescu a fost tranșantă : „Toți evreii să fie readuși În lagăre” <endnote id="(243, p. 290)"/>. În 1879, Parlamentul României a votat În mod excepțional naturalizarea În bloc a unui număr de 883 de „israeliți, cari au servit sub drapel În timpul resbelului pentru independență (1877-1878)” (cf. Monitorul Oficial, nr. 255, 1879). Mulți dintre ei au fost răniți și decorați pentru fapte de eroism. Unul dintre eroii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
perciuni rituali etc.) ținând Într-o mână o cerere oficială și În cealaltă o gâscă vie <endnote id=" (717, pp. 41- 43)"/>. Titlul inițial al tabloului aduce unele lămuriri : Evreu din Moldova mergând la Parlamentul României pentru a-și cere naturalizarea. Oricât de explicit ar fi, acest subtitlu nu este suficient ca să ne facă să Înțelegem condițiile socio- istorice la care se referea N. Grigorescu. Câteva explicații sunt, cred, necesare. Prin articolul 7 din Constituția românească din 1866, evreii erau excluși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Berlin (1878), marile puteri au condiționat recunoașterea Independenței de Stat a României de modificarea articolului 7 din Constituție, În sensul emancipării politice a evreilor. Până la urmă, În octombrie 1879, Parlamentul român a aprobat o modificare formală : evreii vor „putea obține naturalizarea”, dar nu din oficiu, ci În anumite condiții, nu imediat, ci după un termen de cel puțin 10 ani, și nu În bloc sau pe categorii, ci pe bază individuală, fiecare caz trebuind să fie aprobat printr-o lege specială
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
puțin 10 ani, și nu În bloc sau pe categorii, ci pe bază individuală, fiecare caz trebuind să fie aprobat printr-o lege specială de plenul Parlamentului. Persoanele interesate trebuiau să depună un dosar cu documente și o cerere de naturalizare adresată Parlamentului. În aceste condiții, noua prevedere constituțională privind emanciparea politică a evreilor români s-a dovedit a fi literă moartă. În următoarele două decenii (1881-1900), de pildă, au fost naturalizați doar 22 de evrei, În medie, cam un evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
politică a evreilor români s-a dovedit a fi literă moartă. În următoarele două decenii (1881-1900), de pildă, au fost naturalizați doar 22 de evrei, În medie, cam un evreu pe an. După Congresul de la Berlin și până În 1913 cifra naturalizărilor a fost de 529, dintr-un total de câteva sute de mii de evrei. Pe deasupra, acest sistem strict formal a Încurajat și corupția <endnote id="(125, pp. 212-213)"/>. În legătură cu ineficiența și corupția parlamentară În privința naturalizării evreilor, iată câteva remarci făcute
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Berlin și până În 1913 cifra naturalizărilor a fost de 529, dintr-un total de câteva sute de mii de evrei. Pe deasupra, acest sistem strict formal a Încurajat și corupția <endnote id="(125, pp. 212-213)"/>. În legătură cu ineficiența și corupția parlamentară În privința naturalizării evreilor, iată câteva remarci făcute de Adolphe Stern despre situația de la Începutul anilor 1880, când Grigorescu a pictat Evreul cu gâsca : „Cum se putea prevedea, naturalizările evreilor, la Început rare, aproape au Încetat. Parlamentul «trântește» pe mai toți evreii. [...] Ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Încurajat și corupția <endnote id="(125, pp. 212-213)"/>. În legătură cu ineficiența și corupția parlamentară În privința naturalizării evreilor, iată câteva remarci făcute de Adolphe Stern despre situația de la Începutul anilor 1880, când Grigorescu a pictat Evreul cu gâsca : „Cum se putea prevedea, naturalizările evreilor, la Început rare, aproape au Încetat. Parlamentul «trântește» pe mai toți evreii. [...] Ce calvar e această naturalizare individuală, rod nenorocit al Tratatului din Berlin ! Ce umilinți pentru candidat și ce mezat rușinos În parlament !” <endnote id="(754, II, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
remarci făcute de Adolphe Stern despre situația de la Începutul anilor 1880, când Grigorescu a pictat Evreul cu gâsca : „Cum se putea prevedea, naturalizările evreilor, la Început rare, aproape au Încetat. Parlamentul «trântește» pe mai toți evreii. [...] Ce calvar e această naturalizare individuală, rod nenorocit al Tratatului din Berlin ! Ce umilinți pentru candidat și ce mezat rușinos În parlament !” <endnote id="(754, II, p. 41)"/>. Pornit dintr-un stetl din Moldova - „plin de colb și de evrei”, cum scria undeva M. Sadoveanu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din 27 iunie 1875 a fost criticată, de o parte a deputaților, Convenția comercială Încheiată de România cu Austro-Ungaria, sub motivul că era considerată periculoasă. Astfel, Manolache Costache Epureanu pretindea că articolul care prevedea egalitatea supușilor În ambele state urmărea naturalizarea evreilor, deoarece dădea „dreptul evreilor supuși austro-ungari de a dobândi imobile urbane, pe când unele instanțe judecătorești au luat acest drept până și evreilor pământeni”. În replică, ministrul de externe, Vasile Boerescu, susținea că străinii au avut Întotdeauna dreptul de a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ni-l recunoaște”. Carp declara că românii erau În fața celui mai important act care a fost făcut de la Unire și de la fondarea Dinastiei, „fără a scoate paloșul, putem crea neatârnarea noastră economică”. În ceea ce privește problema egalității supușilor (cum că se urmărea naturalizarea evreilor), Carp l-a Îndemnat pe Boerescu să observe că În „toate tratatele de comerț, din toate țările lumei,....se stipulează egalitatea Între diferiți supuși și că prin urmare românii nu pot face excepție de la acest lucru care să facă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sa „concursul cel mai activ și mai devotat”. Deși fusese primit de evreii din capitală „cu alai Împărătesc”, Clemieux a părăsit România În iunie 1866 fără să obțină nimic din partea guvernului. Intenția guvernului Lascăr Catargiu de a acorda gradual evreilor naturalizarea a dat naștere la discuții violente În Adunarea Constituantă și În afara acesteia. Semnificativă a fost petiția semnată de numeroși ieșeni, o parte din ei fiind membrii ai Fracțiunii libere și independente, prezentată Adunării În mai 1866, În care se
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
evreii din Imperiul habsburgic, nici cei din Rusia țaristă). Datorită pericolului venit din partea Puterilor garante (nici prințul Carol și nici noul regim de la București nu primiseră recunoașterea internațională), guvernul a fost nevoit să-și retragă proiectul inițial referitor la naturalizarea graduală a evreilor și să accepte articolul 7, care specifica: „Numai străinii de rit creștin pot dobândi Împământenirea”. Starea de surescitare a fost alimentată și de gestul evreilor „sudiți”, care Înaintaseră consulilor Puterilor garante o petiție În care cereau sprijinul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Discuțiile au fost reluate În ședința Adunării din 26 septembrie 1879, când deputatul D. Giani a citit raportul și proiectul de lege relativ la revizuirea articolului 7 din Constituție. Noua redactare prevedea că „diferența de credință nu constituie o piedică de naturalizare, că Împământenirile vor fi individuale, că doar cetățenii vor putea dobândi proprietatea rurală, că toți locuitorii din Dobrogea se bucură de toate drepturile fără discriminațiune de religiune, că indivizii născuți și crescuți În România, care nu se vor fi bucurat
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
am fost tratați ca barbari”. Noul articol 7 al Constituției stabilea: „Diferența de credințe religioase și confesionale nu constituie o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Se stabilea și modul de Împroprietărire, acordându-se naturalizarea În bloc a evreilor ce făcuseră războiul (circa 900); ceilalți nu o puteau căpăta decât individual”. Legea propusă de guvern a fost votată la 6 octombrie 1879 cu 132 de voturi pentru, 9 voturi contra și 2 abțineri (una a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
târziu. În 1897 avea să apară din nou În prim plan, În timpul guvernului Sturdza, fiind provocată de atitudinea evreilor față de un proiect de lege a ministrului de război, generalul Berindei ce prevedea că evreii pământeni care n- au dobândit naturalizarea, nefiind considerați cetățeni români, vor fi excluși de la serviciul militar. Evreii au protestat, zicând că prin supunerea lor la serviciul militar, doresc să-și câștige dreptul la Încetățenire. La 16 noiembrie 1897, În timpul unei Întruniri organizată de evrei pentru a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
un pericol național, care ajunsese să fie considerat „evreofil”, a rămas și mai surprins de atitudinea acestora. I-a mărturisit lui Alexandru Pisoski „trebuie să-mi schimb politica În „chestiunea evreiască....voi introduce legea prusacă din 1864, care nu admite naturalizarea evreilor decât dacă dovedeau că sunt titrați și patrioți”. Pisoski nota la 24 februarie 1917 „Carp găsește că ovreii sunt astăzi atotputernici și că dau germanilor povețile cele mai rele”. Și astfel, Într-o cariera politică de 50 de ani
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
persoane. Alte metode negative propuse de Făcăoaru includeau segregarea În lagăre de muncă, pedeapsa cu moartea pentru infractori care recidivau În infracțiuni susceptibile de a fi expresia unei eredități inferioare, limitarea imigrației la membrii raselor superioare eugenic, reformarea politicilor de naturalizare (o măsură special intenționată Împotriva evreilor), controlul urbanizării, limitarea accesului la educația universitară pe criteriul cotelor etnice și al vocației ereditare (o altă măsură cu motivații puternic antisemite) și limitarea accesului femeilor la viața publică, astfel Încât acestea să Își poată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]