KorAP: Find »[drukola/base=navigațiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 >

350 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

n-a fost. [25 aprilie 1882] ["DINTRE DEOSEBITELE SOLUȚIUNI"] Dintre deosebitele soluțiuni posibile, după d. Dimitrie Sturza, în cestiunea Dunării, aceea care pare a răsări mai mult din spiritul Tratatului de la Berlin, fiind conformă cu interesul european al libertății de navigațiune pe Dunăre, este: "Întinderea autorității Comisiunii Europene de la Marea Neagră până la Porțile de Fier, cu condiția ca fiecare stat să aplice deciziunile comisiunii pe teritoriul ei, sub priveghere europeană". Astfel execuțiunea reglementelor de navigație ar fi pe seama fiecărui dintre state, conform

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
nedreptățire pentru nici una din ele și nici suveranitatea statelor țărmurene nu se atinge. Fiecare stăpân pe apele și țărmurii săi: nu un funcționar român inspectând țărmurii bulgari ori viceversa; iar stăpânirea aceasta având drept margine interesul comun al Europei, interesul navigațiunii libere și neîmpiedecate. Dincolo de această margine nu vedem nici un cuvânt pentru a acorda uneia din puteri o poziție privilegiată; nu vedem motive de-a pune Dunărea în mâna țărmurenilor numai, prezidați în perpetuitate de-un nețărmurean care-i mai puternic

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
cu Austria ne-am înțeles mai de mult, adecă ne-am înțeles a nu îngădui nimic ca privilegiu unilateral, rugînd-o să binevoiască a rămânea în sfera de drepturi de cari se bucură toate celelalte puteri mari ale Europei, dreptul liberei navigațiuni. Toate foile austriace - până și "Bucarester Tagblatt" - citează ca motiv principal în favorul propunerii Barrere că Austria are mari interese pe Dunărea de Jos! Le-o fi având, n-o tăgăduim, dar nicicând un interes nu e un titlu de

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
o poziție preponderantă pe marea arteră de import a Dunării tocmai puterii care e în stare a paraliza toată activitatea noastră în această direcție ar fi cea mai gravă eroare ce am putea-o comite pentru viitorul nostru. Libertatea de navigațiune pentru toate puterile neutralizează cel puțin pân-la un grad oarecare preponderanța uneia singure dintre ele și acest echilibru ne dă libertatea de-a lua măsurile ce le vom crede de cuviință pentru a da viață propriei noastre activități industriale. Acest

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
cale, le propun onorabilii confrați din Strada Doamnei, este una - și anume cea din urmă - care nu e lipsită de originalitate. Organul d-lui C. A. Rosetti crede că se pot realiza capitalurile necesare pentru a crea o societate de navigațiune româno - bulgară, unită cu una franco - engleză care, făcând concurență societății austriace, să împiedece înstrăinarea definitivă a Dunării de Jos. Ideea aceasta nu e cu totul nouă; noi înșine am susținut în diferite rânduri că e cu putință a se

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
una franco - engleză care, făcând concurență societății austriace, să împiedece înstrăinarea definitivă a Dunării de Jos. Ideea aceasta nu e cu totul nouă; noi înșine am susținut în diferite rânduri că e cu putință a se face concurență Societății de Navigațiune, că drumurile noastre de fier i-o și fac chiar în mod considerabil și că antreprenori străini cari ar împodobi vasele lor cu colorile noastre ar putea să constituie un surogat, nu tocmai esențial, al unei navigațiuni naționale. E aproape

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
concurență Societății de Navigațiune, că drumurile noastre de fier i-o și fac chiar în mod considerabil și că antreprenori străini cari ar împodobi vasele lor cu colorile noastre ar putea să constituie un surogat, nu tocmai esențial, al unei navigațiuni naționale. E aproape sigur că Domnii vechi, stăpînitori[i] Dunării și Mării Negre, cum erau Alexandru cel Bun și Mircea I, posedau în statele lor o navigațiune exercitată de genoveji și venețiani, care, fără a fi națională și în mâna poporului

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
cu colorile noastre ar putea să constituie un surogat, nu tocmai esențial, al unei navigațiuni naționale. E aproape sigur că Domnii vechi, stăpînitori[i] Dunării și Mării Negre, cum erau Alexandru cel Bun și Mircea I, posedau în statele lor o navigațiune exercitată de genoveji și venețiani, care, fără a fi națională și în mâna poporului muntean al românilor, a înflorit pe țărmurii noștri până-n vremea lui Mohamet II. Dar fost-au aceasta o navigațiune proprie a noastră? Dezvoltat-au românul aptitudinile

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Mircea I, posedau în statele lor o navigațiune exercitată de genoveji și venețiani, care, fără a fi națională și în mâna poporului muntean al românilor, a înflorit pe țărmurii noștri până-n vremea lui Mohamet II. Dar fost-au aceasta o navigațiune proprie a noastră? Dezvoltat-au românul aptitudinile sale nautice, dacă le are? Daca poporul nostru ar fi contractat deprinderile navigațiunii din epoca aceea încă, ea ar fi subzistat și în vremea predominațiunii turcești și altă față ar fi avut Dunărea

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
mâna poporului muntean al românilor, a înflorit pe țărmurii noștri până-n vremea lui Mohamet II. Dar fost-au aceasta o navigațiune proprie a noastră? Dezvoltat-au românul aptitudinile sale nautice, dacă le are? Daca poporul nostru ar fi contractat deprinderile navigațiunii din epoca aceea încă, ea ar fi subzistat și în vremea predominațiunii turcești și altă față ar fi avut Dunărea. Din nenorocire, ea nu era decât un copil adoptiv care-a fugit îndată ce l-au alungat turcii; o educație anume

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
găsi. Numai oamenii de munte coboară pe plute cu repejunea săgeții apele Bistriței ș-a altor râuri, pentru ca, ajunși la port, să se 'ntoarcă acasă pedeștri. E dar cam bizară forma în care foaia guvernamentală gândește a se realiza dezvoltarea navigațiunii române, căci o societate bulgaro - franco - engleză, în parentez și română, e măcar pe trei sferturi tot atât de puțin română ca cea austriacă - căci ce-mi sunt franco - bulgaro -englejii, ce-mi sunt austriacii? Ce-mi e unul, ce altul? Deși

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
să recunoaștem 179 {EminescuOpXIII 180} că, substituind unui termen străin un altul tot atât de străin, poate fi un expedient minunat de-o însemnată valoare momentană, dar rămâne un expedient, o măsură preventivă care nu va folosi tocmai mult răspândirii gustului de navigațiune între români. Ar fi dar practic ca confrații să ne spuie ce cred în privirea aceasta. Am făcut drumuri de fier cari, după lege și natura lucrului, au să fie odată administrate numai de români. Cu toate acestea pîn-în ziua

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
a 'ncercat a fonda o fabrică, e azi aproape ruinat după cât auzim, cu toată activitatea și cu toată cunoștința sa de cauză. El nu poate lupta cu primele de export ale statelor vecine. Tot astfel foaia guvernamentală vorbește azi de navigațiune națională "bulgaro - franco - engleză ". Cum își închipuiesc confrații istoria aceasta? Cred că, substituindu-se unei companii străine o altă companie străină, aptitudinile nautice ale poporului românesc se vor dezvolta mult? Fără îndoială, multe și curioase abateri s-au comis de către

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
nu există prescripțiune -, poate fi, precum am zis, un espedient practic de-a opune pe-o altă societate celei existente. Dar e un espedient; să nu ne 'nchipuim că fără muncă proprie, fără ca populațiuni proprii ale noastre să deprinză arta navigațiunii, vom avea vreodinioară vase și marinari. Oriunde intervine concursul inteligenței, deprindere și o educație specială se cere, căci e mare deosebire între a ridica o sarcină în spate numai cu putere musculară și între a dirige un vas. Acestea am

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
istoriile pe apă ce ni le zugrăvește foaia guvernamentală. Nimic nu se câștigă în mod durabil fără muncă proprie, fără deprindere proprie. A substitui pe unul altuia poate fi necesar pentru cuvinte de drept; dar cu dezvoltarea ca atare a navigațiunii o asemenea măsură nu are a face. [28 august 1882] ["DACĂ VOR MAI FI EXISTÎND... "] Dacă vor mai fi existând încă, din păcate, oameni nărăviți, cu sufletul și cu tendințele reacționare, cari să se îndoiască de propășirea noastră socială și

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
neprețuiții confrați de la "Romînul"? Într-un număr foaia liberală dădea seamă despre intenția Rusiei de-a ne face navigabil brațul Chiliei, făcea imputări Comisiunii europene că e neglijentă și zicea între altele: Odată acest braț (al Chiliei) devenit mai favorabil navigațiunii, Comisiunea va putea privi din splendidul său palat de la Sulina cum comerțul [î]l ocolește spre a trece pe la Chilia... Altfel, după cum Rusia se gândește azi a face brațul Chiliei navigabil, mâni desigur se va gândi și România a-și

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
dinastia vlahia. [... ] [21 și 23 noiembrie 1882] ["SUNT DOI ANI ȘI MAI BINE... Sunt doi ani și mai bine de când foaia "Independance Roumaine" a publicat pentru prima oară mult discutatul Avant-projet al Austriei, acel reglement care se elaborase pentru supravegherea navigațiunii pe Dunăre între Galați și Porțile de Fier. Trei delegați ai Comisiunii Europene, întemeindu-se pe art. 55 al Tractatului de la Berlin, prezintară la 12 mai 1880 proiectul stabilit pe baza unui elaborat preliminar al delegatului Germaniei. În acel proiect

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
rostesc în următorul chip: Art. 54. Un an înainte de espirarea termenului hotărât pentru durata Comisiunii Europene a Dunării puterile se vor înțelege asupra prelungirii mandatului ei, precum și asupra modificațiunilor ce vor crede necesare a se introduce. Art. 55. Regulamente pentru navigațiune, poliția fluvială și supravegherea de la Poarta de Fier până la Galați se vor elabora de cătră Comisiunea Europeană, asistată de delegați ai statelor țărmurene, și se vor pune în concordanță cu cele ce s-au stipulat și se vor stipula de

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
la urma urmelor acest fatal rezultat. Încă în iunie 1881 "Romînul" spunea următoarele: Putem recapitula precum urmează concesiunile făcute condițional de guvernul românesc după cererile stăruitoare ale mai tuturor cabinetelor (nu a tuturor). I. Înființarea unei Comisiuni Mixte pentru supravegherea navigațiunii și regulamentelor de poliție fluvială între Galați și Porțile de Fier; II. Admiterea Austriei în Comisiunea Mixtă. III. Prezidenția Comisiunei Mixte să aparțină delegatului Austro-Ungariei. Cine știe să facă concesiuni nemerite și la timp merge foarte adesea cu pași mai

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
nu dispuie de un vot dublu în Comisia Mixtă; 2. Secționarea Dunării de la Porțile de Fier până la Brăila se va face longitudinal și nu transversal, pentru a se feri orice stat riveran de orice amestec străin; 3. Numirea subinspectorilor de navigațiune i se atribuie fiecărui stat țărmurean, care va fi astfel însărcinat cu executarea materială a reglementelor în propriile sale ape. E lesne de văzut că prezidentul unic în această Comisie ar fi Austria, puterea mare pusă în fruntea unor state

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
o importanță secundară și de opinii problematice - el, organul marelui partid numit liberal național, în numărul de la 2 iunie 1881, recapitulează - în numele guvernului român, să fie bineînțeles - concesiunile făcute Austriei. Iată - le textual: I. Înființarea unei Comisiuni Mixte pentru supravegherea navigațiunii și a regulamentelor de poliție fluvială între Galați și Porțile de Fier. II. Admiterea Austro-Ungariei în Comisiunea Mixtă. III. Prezidenția Comisiunii Mixte să aparțină delegatului Austro-Ungariei. Și încă cum se fac aceste concesiuni? Nimerite. La timp. Mergând sigur spre împlinirea

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
executat, puterile vor decide. Art. 6. Rusia păstrează dreptul de-a stabili plăți spre acoperirea cheltuielilor lucrărilor sale, dar cu condițiunea de-a refera puterilor. Art. 7. Regulamentele adoptate de Comisiunea Europeană la 2 iunie 1882 sunt declarate aplicabile pentru navigațiunea pe Dunăre între Porțile de Fier și Brăila. Art. 8. Toate celelalte aranjamente anterioare relative la Dunăre sunt mănținute. Art. 9. Tractatul din Londra va fi ratificat de cătră puteri într-un termen de 6 luni. Daca privim veselia și

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
dezvoltare a elementelor reale din care țara se compune, care va recunoaște ceea ce există în adevăr: o țară poliglotă, locuită de rase deosebite. Precum șvițera n-are cuvânt de-a înființa un departament de marină și a discuta legi de navigațiune, tot astfel e nesocotit a crede că, prin simplă inspirație, un stat, prin natura și istoria lui poliglot, se poate preface în stat c-o singură limbă. A se lupta însă în contra unor puteri constante e egal cu a se

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
viociune și cu admirabilă claritate conflictul dintre vederile sale pozitive și atitudinea îndoielnică și echivocă a fostului ministru de esterne Boerescu, va fi bine să ne reamintim amănuntele cestiunii. Pretențiunile actuale ale guvernului austro-ungar sunt cunoscute. Pentru aplicarea regimentelor de navigațiune, poliție fluvială și supraveghere de la Porțile de Fier până la Galați ea cere instituirea unei Comisii Mixte compuse din riverani, între cari se numără fără cuvânt și ea, sub prezidiul permanent al Austriei și... cu vot preponderant, la care în urmă

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
cari se numără fără cuvânt și ea, sub prezidiul permanent al Austriei și... cu vot preponderant, la care în urmă pare a fi renunțat. Nimic din toate acestea în Tractatul de la Berlin. Art. 55 al acelui instrument zice: Regulamentele de navigațiune, de poliție fluvială și de supravegheare de la Porțile de Fier până la Galați vor fi elaborate de Comisiunea Europeană asistată de delegații statelor riverane și se vor pune în armonie cu acelea ce au fost sau vor fi edictate pentru parcursul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]