356 matches
-
președintelui și ai guvernului, spre completarea „organului”. Acum președintele poate apărea la OTV sau unde vrea să se proclame cu aplomb:” Vedeți independența de necontestat a justiției, nu poate fi nici coruptă, nici influențată de cineva, numai conștiința pură și neîntinată a judecătorilor!” Așa o fi. Mă îndoiesc de buna credința a Curții Constituționale, că, la o adică, de ce pensiile celor din aparatul cu dreptatea sunt altfel decât al altor pensionari. Am aflat de la un „dinozaur” al Curții că pensiile celor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a fi OM, ființă rațională care nu numai că poți deosebi binele de rău, ci îl poți realiza. Și vei reuși! Înțelegând și părându-ți rău pentru starea de ticăloșie morală în fața lui Dumnezeu, Care te-a făcut ființă curată, neîntinată (punându-ți în fața ochilor minții imaginea copilului nevinovat) și pe care în chip conștient o pervertești și o denaturezi de la scopul ei, coborând-o la o stare mai prejos decât cea animalică, vezi-ți osânda ce te așteaptă. Căci numai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
transportat la Cluj cu mașina închisorii. Dar după câteva ore a decedat. Logodnica lui, după zece ani de așteptare, a înțeles lucrarea dumnezeiască și s-a călugărit, dăruindu-și curăția sufletească și trupească Mirelui Hristos, jertfă pe altarul unei iubiri neîntinate. Părintele Victor Oțoiu Preot cu figură de ascet transfigurat, desprins dintr-o veche icoană bizantină, radia din toată ființa sa bunătate și dragoste căreia nu puteai să îi reziști; fără să vrei te apropiai de el vrăjit. Vorba hotărâtă, cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Marea marea PREISTORIE Marea care freamătă în fața mea, în timp ce scriu, are o oglindă mai curând incandescentă decât scăpărătoare, sub lumina mângâioasă a soarelui de mai. Suptă în reflux, zace liniștită la buza țărmului, aproape neîncrețită de unde, neîntinată de spumă. Către orizont, se aprinde întrun purpuriu somptuos, striat cu dungi de verde smaraldin. Chiar la muchea orizontului, se topește în indigo. În apropierea uscatului, unde câmpul meu vizual e crenelat de movilițe gheboșate din rocă gălbuie, se așterne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Și dacă așa stăteau lucrurile... Ce salt primejdios făcea mintea mea la acest gând, și ce viziuni sinistre și hăuri înfiorătoare se deschideau dintr-o dată! În același timp, eram conștient că dacă voiam să-mi păstrez mintea lucidă și o neîntinată fidelitate față de Hartley, nu aveam voie să fac astfel de speculații. N-aveam inimă să-mi pregătesc prânzul. Mi-am prăjit un ou, dar n-am fost în stare să-l mănânc. Am băut puțin din vinul Beaujolais, de dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
asupră-le cu intensitate. În câteva dintre instantanee eram amândoi. Cine le făcuse? Imposibil să-mi amintesc. De pe cartonașele ofilite și îndoite la colțuri, dintr-o lume a neprihănirii, mă priveau chipurile adolescentine, luminoase, blânde, încă neformate. Era o lume neîntinată, o lume de bucurii adevărate, simple și pure, o lume fericită, din moment ce aveam o încredere absolută în ea, și din moment ce în castitatea noastră puerilă, demodată, nu ne gândeam să facem dragoste. Cred că eram mai fericiți în acea lume decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
grădinăritul, și o să zugrăvesc holul și o să am toate lucrurile de care am fost lipsit în viață. Și o să avem grijă unul de celălalt, și o să fie ceva de o imensă simplitate și bunătate, un fel de repaos, de liniște neîntinată și necoruptă. Și o să mă alătur oamenilor obișnuiți și o să fiu un om obișnuit, și o să mă odihnesc, Dumnezeule, cât de mult doream să mă odihnesc! Și aceasta avea să-mi contopească sfârșitul cu începutul într-un fel care era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mod armonios și multilateral."232 Copilul are nevoie de libertate pentru a se putea dezvolta în voie, în condițiile pe care i le oferă viața. Prin însăși condiția sa biologică, copilul fiind cel mai apropiat de natură este posesorul idealului neîntinat, pur, al armoniei, al adevărului, al frumosului și al binelui. Sarcina educatorilor reiese de la sine: protejarea acestui fond primordial de influențele păgubitoare ale societății. "Și pentru Rousseau și pentru Tolstoi, copilul întruchipează un tip ideal de umanitate, un Eden pierdut
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Pal.: Hristos a venit în primul rând ca să ne scandalizeze; să aducă foc și dezbinare; să laude pe Maria care stătea degeaba și s-o certe pe Marta care nu-și vedea capul de atâta muncă; să se ferească de neîntinații farisei și să caute dinadins tovărășia hoților și a târfelor; să nu piardă niciun prilej de a călca sfințenia Sâmbetei; să ne scuture, zgâlțâie, amețească, scoate din țâțâni, din prejudecățile cele mai onorabile și ancestrale, din raționamentele cel mai impecabile
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
o dă epocii comuniste - în mod special celei staliniste - romanul lui Platonov. E important să nu pierdem din vedere că romanul este scris de un om care a avut convingeri comuniste și într-o perioadă în care „idealurile erau încă neîntinate“ (1926-1929, publicat în 1972 în Franța și 1988 în URSS). Cum nu sunt critic literar și nu dispun de instrumentarul necesar pentru a aborda astfel volumul, voi încerca să expun câteva idei care mi se par importante pentru ceea ce vreau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
dominat de patimi omenești vântul reformării creștinismului începuse să bată, cuprinzând națiune după națiune și culminând cu reforma lui Martin Luther, cunoscută și sub numele de erezia națiilor apusene. Cu toate acestea - observă Paulescu - școala creștină, adică Biserica, a rămas neîntinată în fondul ei. În ciuda atitudinii deplorabile a unor papi și episcopi, o serie de nume ilustre au dat strălucire creștinismului apusean, mai ales în secolele al XIII -lea și al XIV-lea, considerate, de altfel, și perioada apogeului creștinismului. Așa
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o bucată de fier să bată din el baltag și sfinția ta vei face un bine, să-l blagoslovești”, îi spun ea preotului Dănilă. Baltagul acesta nu e o armă obișnuită destinată hoților de rând, și de aceea trebuie păstrat neîntinat, pentru că „i pentru altceva”. Nu în ultimul rând, vizionarea filmului îl ajută pe elev să înțeleagă particularitatea stilului sadovenian, acea frază lentă, ceremonioasă, în ritmul basmelor noastre populare. Filmul se termină cu o imagine plină de semnificații: pe cerul nopții
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
greșesc. Apoi, tai în carne vie și uit că acel om a existat vreodată. — și sunt mulți asemenea oameni? — Nu. — Eu spun trei lucruri: frumusețe, pasiune, simplitate. Îmi spuneți și Dvs. trei? — Voință, credință, muncă. — Când ați fost maxim și neîntinat fericită? — Când am fost copil. și când am auzit prima dată, la un concert dat la Filarmonica din Iași, o voce din sală: "Uite, mama!" Rue Monge. Răceala serii se înfășoară în jurul gâtului. — Alo? — Puiule, îmi vine să mă zgârii
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
care încearcă să înstăpânească și mai departe un guvern de aventură, față de poftele altora de a restabili vechea socoteală a tolerării pungășiilor și a anulării răspunderilor, ne întoarcem către acel care ține cumpăna intereselor statului și rostim cu o lealitate neîntinată de nicio slugărnicie, cuvântul bărbătesc și răspicat al bătrânului Lascăr Catargiu "Măria Ta, aiaste nu se poate!" [...] PNL, înnoit de acțiunea noastră, înțelege să-și ia toată răspunderea situației. Vrem să dăm Coroanei și țării guvernarea sprijinită pe temeliile alianțelor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
drept de la Paris! Acești conducători ai unor procese complicate, prin care tânărul stat național căuta să se alinieze Europei, deși situați pe poziții politice uneori cu totul diferite, aveau un numitor comun: o nețărmurită dragoste de țară. Patriotismul era viu, neîntinat și departe de a fi o vorbă goală... agitată la momente festive! Erau constructorii unei Românii demne, deși încă vasale, în raporturile cu marile puteri, a unui stat modern tânăr, dar viguros"315. Pentru a realiza o imagine cât mai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
edenică se exercită cu amploare fără egal ca refuz al condiției mizeriei terestre și ca elan către viața veșnică, acesta e ascetismul creștin. Paradisul e primăvara duhovnicească a frumuseții neveștejite, a lumii fără amurg, a tinereții fără moarte, a fecioriei neîntinate, a impasibilității desăvârșite. În cer, zice Mântuitorul lumii, nu se însoară și nu se mărită, ci toți vor fi ca îngerii lui Dumnezeu. În cer, cântă Biserica ortodoxă, nu e durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit. În
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumești". În aceste condiții întrebarea lui Nae Ionescu: Mai avem patriarh? rămâne una legitimă. Replicile din partea oamenilor Bisericii nu întârzie să apară ca urmare a luării tranșante de poziție a lui Nae Ionescu. Dacă ierarhia își manifestă grija pentru păstrarea neîntinată a doctrinei în Biserica românească, Pr. D. Popescu-Moșoaia, profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău, ofensat de un text al lui Nae Ionescu, în care acesta își exprimase rezerva față de numirea lui ca superior al Capelei Române din Paris, în locul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu sunt vrednic să mă numesc fiul tău”. Acela a fost începutul ridicării lui din întunericul păcatului. Cei doi orbi au mers după Iisus strigând: „Miluiește-ne pe noi, Fiul lui David”. Acești orbi nu vedeau, dar aveau credință lăuntrică, neîntinată și nezdruncinată, că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, care poate face totul. A fost de ajuns ca numai să audă despre Iisus, ca să înțeleagă toată taina răscumpărării și realizarea bunătății cerești ce venea prin El. în viața noastră creștină și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lucrează după învățătura diavolului. Și-l fă pe el oaie cuvântătoare turmei celei sfinte a Hristosului Tău, mădular cinstit al Bisericii Tale, fiu și moștenitor al împărăției Tale. Ca după poruncile Tale viețuind și păzind pecetea nestricată și ferind veșmântul neîntinat, să dobîndească fericirea sfinților în împărăția Ta. Cu harul și cu îndurările și cu iubirea de oameni a Unuia- Născut Fiului Tău, cu Care împreună ești binecuvântat, cu Preasfântul și Bunul și de viață Făcătorul Tău Duh, acum și pururea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pătimașul meu suflet, și cu rugăciunile Tale mă îndreptează spre faptele bune, ca cealaltă vreme a vieții mele fără de prihană să o trec și pentru Tine raiul să dobândesc, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, care ești una curată și binecuvântată. Nespurcată, neîntinată, nestricată, fără prihană, curată Fecioară, a lui Dumnezeu Mireasă; Stăpână, care pe Dumnezeu Cuvântul cu oamenii, prin preaslăvita nașterea ta, L-ai unit și firea cea lepădată a neamului nostru cu cele cerești o ai împreunat; ceea ce ești singură nădejdea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
devreme, la colegiu, și stătuse de la început sub semnul cruzimii. La începutul romanului, naratorul încă își mai amintește cât de mult fusese, ca adolescent, "martirizat" de "afurisitele de mici protestante", de "viclenele cochete" care, pretextând că vor să-și păstreze neîntinată virtutea, îl "torturaseră în fel și chip". Își mai amintește încă de flirturile acelea, de zbaterile acelea amoroase în cursul cărora sinistrul se întâlnea cu ridicolul. Într-o seară reușise, în urma unor asalturi eroice și cu inima bubuindu-i năvalnic
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
plăcerile senzuale. În ceea ce-l privește, personajul lui Stingo evoluează în cu totul altă configurație a spiritului, la ani-lumină depărtare de mentalitatea din perioada Belle Époque. Visul lui nu este nici pe departe să se căsătorească cu o gâsculiță neprihănită, neîntinată trupește și sufletește, pe care s-o poată modela după chipul său, așa cum procedează Dumnezeu cu creaturile sale. E un tânăr în mod hotărât modern, care nu încearcă decât dispreț pentru toate "neghiobiile creștine" care supraviețuiesc în această perioadă de după
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
competiție, merg chiar până la a-și contabiliza flirturile, mândrindu-se de recordul atins. O liceană anunță cifra 31, afirmând că intenționează să ajungă la 80... În ceea ce o privește, Françoise este departe de a atinge aceste scoruri. Este tot neexperimentată, neîntinată de nicio mângâiere, de niciun sărut, și se rușinează din pricina asta. Atunci când celelalte fete de la pension o privesc cu un "aer bănuitor", întrebând-o dacă sărutase vreodată un băiat, ea își ia un "aer degajat" și răspunde că "da, firește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
desăvârșirii mele ? ! (II 2). Ea face apel la înțelegerea pătrunzătorului Agamemnon (Tu, care te înțelegi atât de bine pe tine, cum de nu poți privi și în sufletul meu ? De ce mă credeți neștiutoare, pentru că am ales ceea ce e veșnic și neîntinat, întorcându-mi ochii de la ceea ce este trecător și amestecat cu durere ? !), ca și la intuiția afectivă a îndrăgostitului Ahile, el însuși un erou netămător de moarte (Aș cunoaște într-adevăr tristețea, dacă nici tu nu mă vei înțelege - II 2
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
eterul în fața cuvântului. Problema secolului XX, înainte de a fi socio-economică, este o problemă a spiritului; înainte de a fi o problemă a materiei prime este o problemă a sufletului. Până și sufletul își cere spațiul vital. Trebuie să refacem sufletul omului neîntinat și puternic, pentru supune din nou materia. Este o minune, dar o minune pe care Evanghelia poate să o împlinească, numai dacă credința omului prinde rădăcini în Cel care a fost Maestrul miracolului. El ne-a dăruit Inima Sa. S-
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]