713 matches
-
Mărturisirea”, dând la iveală caratele acestuia, chiar când este purtat în vârtejul păcatului. A fost un pătimaș al istoriei, căutând în negurile sale cauzele tragediei acestui neam românesc, pe care l-a iubit cu aceeași patimă. A fost un povestitor neîntrecut și un maestru al scriiturii pe mai multe planuri spațiale și temporale, dar cu o curgere fluentă și coerentă a narațiunii. Prin folosirea cu măiestrie în dialogul personajelor, a limbajului adecvat și specific locului și timpului, a reușit să dea
ROMANCIERUL GHEORGHE CHIRTOC A PLECAT!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374798_a_376127]
-
pe cei din jur... -Roma e o mină de aur Iocentus, spuse Ponțiu Pilat. Cine-i știe secretele stăpânește aurul. Iar secretele sunt mai ales în politică... Iar magnificul Tiberius, slăvit să-i fie numele alături de cel al Romei, este neîntrecut în astfel de treburi. Cât despre centralismul de care vorbești și care atrage totul sufocând pe alții, nu sunt de acord. Roma e Roma, și dacă nu era Roma era Cartagina de pildă, dar marele Cato a înțeles la vremea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
Citind și recitind opere -adevărate hrisoave de conduită am dat peste Iliada lui Homer . Două personaje :Ahile și Patrocle a căror prietenie o consider desăvârșită. Am luat acest prim exemplu căci poetul orb a scris aceste pagini cu o profunziune neîntrecută.Trăirile interioare ale omului ,de la furie până la blândețe ,de la onoare până la respect ,iubire și răzbunarea sunt redate într-un tot lucid . Prietenia între cei doi eroi m-a fascinat căci am putut desprinde loialitatea de care erau dominați ,iubirea sinceră
PRIETENIE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371741_a_373070]
-
în care îmi vorbește. Lumea are mai multe dimensiuni, alături de noi trăiesc nenumărate creaturi nevăzute, care se folosesc de porți de trecere din lumea lor eterică în lumea noastră fizică: spiritele pădurii, spiriduși, elfi jucăuși, piticii adăpostitori de comori, maeștri neîntrecuți în prelucrarea aurului, zânele ș.a. Elfii trăiesc în adâncituri de stânci, ieșind la plimbare doar noaptea. Ființele invizibile sunt mai avansate decât noi, vorbesc cu stelele, comunică telepatic cu mediumii și copiii. Este dificil pentru cel care nu are „ochiul
LIMBAJUL NATURII… PRIN OCHII COPILULUI DE ALTĂDATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375735_a_377064]
-
dinte otrăvit contra din partea celor răniți în orgoliu de săgețile limbii sale. Nu era prea delicată de felul său și înfrunta cu aroganță, pe oricine o călca pe bătături, într-un fel care mie îmi evoca în minte pe Pardaillan, neîntrecutul spadasin din romanele lui M. Zevako. Singura deosebire între ei era, că Diana deși poseda spirit combativ, nu avea o sabie precum distinsul cavaler ci o limbă ascuțită asemeni celei mai teribile săbii. Deținea arta de a-și folosi argumentele
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
lui M. Zevako. Singura deosebire între ei era, că Diana deși poseda spirit combativ, nu avea o sabie precum distinsul cavaler ci o limbă ascuțită asemeni celei mai teribile săbii. Deținea arta de a-și folosi argumentele cu iscusința unui neîntrecut maestru de scrimă. Nu se lăsa impresionată de amenințări,, avea personalitate și o vervă greu de egalat, fapt pentru care eu o admiram. E sfârșit de septembrie și zilele sunt încă însorite și călduroase. Azi am fost la catedrală și
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
mulțimi, cu mâna dreaptă binecuvântând, iar în mâna stângă ține volumenul închis, simbolul Evangheliei; cu toate că privirea se îndreaptă către mulțimi totuși meșterul iconar nu înfățișează fața Mântuitorului din profil, față de noi care Îl privim, ci, potrivit rânduielii iconografice și datorită neîntrecutului său meșteșug artistic el înfățișează fața din trei părți încât cu privirea Sa ne cuprinde și pe noi cei care stăm în fața icoanei. În unele icoane (Dobrovăț) deși cu mâna dreaptă binecuvintează mulțimile, cu fața se îndreaptă înapoi, fie către
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
speculații și meditații de mai bine de un secol și jumătate, se bucură adesea de atitudini filosofice și culturale în general care provin din India antică, ca și cum ar fi nu numai cu totul originale, dar și absolut adevărate și de neîntrecut pe plan metafizico-filosofic. În astfel de atitudini culturale ale Occidentului se pierde nu numai punctul de plecare, așa cum se pierde și starea de spirit din care au luat naștere anumite luări de poziție pe planul ideilor respective, dar și redimensionarea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Hr.: India a avut cîteva variante după acest text. "Dar mult mai ample și mai diversificate au fost adaptările suferite de Panciatantra în afara Indiei. Dintr-o primă versiune în persana populară (pahlavi), elaborată în sec. al VI-lea și de neîntrecut, au luat naștere două versiuni, una siriană (570) și una arabă (750), iar din ultima a rezultat un număr însemnat de versiuni ce s-au răspîndit în toată Europa și care i-a depășit și hotarele. Le cităm pe cele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ținuturile sale nu poate ca să meargă 48. Ierusalim, Emanația să, a devenit ruină, Micuții ei uciși sînt pe la colț de străzi 49, Si însăși ea captivă-i luată și în nedeslușire-i risipita. 540 Pune-ți la cingătoare spadă, O, tu, neîntrecut în slavă și mărire! Să-i nimicești pe-mpilătorii-aceștia ai Ierusalimului și pe aceia ce la ruină duc pe Silo". Așa vorbiră solii lui Beula. Plecînd tăcută, Familia Divină nalta Universalul cort Peste Înaltul Snowdon, și-nchise Solii-n nouri împrejur
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dificilă o întrebare, cu atât mai mare este bucuria după ce ai putut să răspunzi corect! Și în această privință, maestrul Ludovic L. (pe care, ca să nu avem probleme, amintim de fiecare dată că nu se legitimează niciodată astfel) este de neîntrecut. Pentru exemplificare, vom prezenta cazul Vasili Ivanovici O'Glup. 2. Faptele: Vasili Ivanovici O'Glup a fost un individ nu mai înalt de 145 centimetri și trecea pe cărările vieții total neluat în seamă. Niciun bărbat adevărat n-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
din cap, chiar și numeroase femei ce nu au fost blonde, așa că, urmând logica distinsului apărător, și cazul acesta ar trebui să fie încadrat printre culpele cu "criminali nepericuloși". Și problema aceasta a fost rezolvată în mod strălucit de același neîntrecut maestru Ludovic L. (sau cum l-o fi chemând): După cum a arătat atât de limpede marele Borak cel Bătrân, crimele în serie nu fac parte nici din uciderile din culpă, nici din cele provocate de gelozie ori de vreun alt
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
din miazăzi” coexistă cu melosul și plasticitatea divină a „viorii din Cremona”, cântată într-o îndrăgită poemă, lucrată cu scrupul prozodic: „Vioara-i ca din lemn de trandafiri / și are umăr suplu ca Madona. // Cioplindu-și-o cu mâinile subțiri, / neîntrecutul meșter din Cremona, / încă-nainte de-a o isprăvi, / i-a ascultat în vise melodia. Cu dălți subțiri a rotunjit-o și / cu-amurguri dulci i-a poleit cutia.” Tentația zborului în azur (cu sugestii din simboliști) se înscrie de
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
asupra forțelor incongruente, difuze ale sensibilității și, consecință logică, valoarea ei e decisă de echilibrul dintre adâncimea emoției și ceea ce retorica veche numește perfecțiune formală. Sunt posibile, în aceste condiții, studiul evoluției și expertiza stilistică, domenii în care C. este neîntrecut. El și-a conturat de la început o metodă cu care apoi a întâmpinat producția literară a momentului. Metoda derivă din poziția intelectualistă a criticului. O atitudine, mai întâi, obiectivă în analiză, ceea ce presupune frânarea și, de este posibil, eliminarea subiectivității
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
curatul „stil”. „Scriitură” traduce însă un concept din noua critică și înseamnă altceva decât „stilul” scriitorului. Astfel de anchete filologice sunt însoțite în comentarii de un savuros repertoriu de anecdote, vorbe de spirit, întâmplări care înveselesc pagina. Criticul are darul neîntrecut de a descoperi în texte asemenea formule. Iar când textul este mai apropiat de prezent, intervine memoria criticului. Exegeza se transformă atunci într-o memorialistică spumoasă, inteligentă, pe alocuri, neașteptat, lirică. Astfel sunt scrise paginile despre Păstorel Teodoreanu, Vladimir Streinu
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Rusesc, domn ereditar al Țării Moldovei. Ambele texte elogiau mintea excepțional dotată a principelui moldovean, cunoștințele lui întinse. Era asemănat cu marii oameni ai lumii, numit „principe al geniilor și geniu al principilor”, un fel de nec plus ultra, adică neîntrecut în mediul unde trăia. Opera lui era considerată, în termenii lui Horațiu, un monument „mai trainic decât arama”. Bolnav de diabet, C. se stinge din viață la moșia sa, Dmitrovka. A fost înmormântat la Moscova în biserica familie. În 1935
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
si nu se poate concepe că atributele să desemneze o „parte” a lui care să fie mai „nobilă” că altă. 2) Există un Nume suprem și ne este cunoscut. Dar părerile sunt foarte împărțite. Acest nume ar fi: - Huwa, datorită neîntrecutei forțe de implorare a formulei Y" huwa, y" mân l" huwa ’ill" huwa, y" mân bihi huwiyyat kulli huwa. - All"h, căci divinitatea îl folosește pentru a se autodesemna, lui îi aparțin cele mai frumoase nume (cf. 7,180); dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
română folosite în învățământul primar, s-au identificat numeroase elemente etnocentrice și autoglorificatoare din punct de vedere etnic. Astfel, unul dintre abecedare cuprinde o lecție de românism: „România este un pământ minunat. Noi purtăm mândrul strai românesc. Cântecele noastre sunt neîntrecute”. În acest registru se plasează mai multe conținuturi din manualele analizate. Perspectiva mitică asupra trecutului este transmisă prin introducerea în manual a unor pasaje eroice de literatură istorică românească referitoare la Alexandru Ioan Cuza, Preda Buzescu sau Costea Haiducul. Diversele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de variate, dată fiind diversitatea aptitudinilor, atitudinilor și aspirațiilor populației de școlari. Există deci o serie de probleme, dificultăți pe care profesorii le întâmpină. Pentru a caracteriza complexitatea actului educativ ne vom referi la o schiță a lui A.P. Cehov, neîntrecut psiholog, publicată la începutul secolului. Iată, în rezumat, ce povestește Cehov: Sosind acasă, procurorul Evgheni Petrovici e întâmpinat de guvernanta copilului, guvernantă care i se plânge că Serioja, un băiețel de 7 ani, ia tutun din sertarul tatălui său și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ISPIRESCU, Petre (27.XI.1830, București - 21.IX.1887, București), folclorist și prozator. S-a născut în mahalaua bucureșteană Pescăria Veche, unde tatăl său, Gheorghe, avea o frizerie. Mama, Elena, de origine transilvăneană, era, se pare, o povestitoare neîntrecută. De la părinți, de la calfele și clienții tatălui său, I. a putut asculta, în copilărie, numeroase creații populare, mai ales basme. Din inițiativa mamei este dat să învețe carte cu dascăli bisericești, dar din pricina lipsurilor materiale, se vede nevoit, la doisprezece
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
moștenit, și uneori chiar a celor pe care le propunem. Reprezentările despre o posibilă paradigmă autohtonă sunt poate mai necesare decât ieri, pentru a reliefa schimbările tranziției, caracterul lor inerent contradictoriu, polemic. Pentru o bună perioadă, tiparul maiorescian a fost neîntrecut, și pentru faptul că a suscitat replici de marcă. Pentru o lungă perioadă, „maiorescienii” au dominat scena. Există o continuitate, cred, În chiar această „paradigmă” a crizei reprezentării, care face ca tiparul maiorescian să fie un reper adesea invocat. Ceea ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de vedere teoretică. [...] Opera sa afirmă prima etapă strălucită a unei creații critice la nivelul modern al genului, pe treapta posibilă a comparației cu un Faguet, un Anatole France, un Jules Lemaitre. POMPILIU CONSTANTINESCU Criticul literar se dovedește cu deosebire neîntrecut. Nici unul dintre înaintași sau urmași nu are puterea de percuție a observării critice și a formulării ei. El este unic la noi prin capacitatea de a cuprinde în fraza cea mai economic restrânsă personalități oricât de arborescente. Prin limpezime, proprietate
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Și n-au fugit de spaimă, nici de ger...”. Voshopolea imortalizează o lume mirifică, dar și de coșmar. Compunerea ei aproape exclusiv în sonete este o performanță de o rară virtuozitate. Dacă George Murnu l-a tradus magistral pe Homer, neîntrecutul aed al Antichității grecești, despre B. se poate spune că a creat el însuși în stil homeric, folosind un grai românesc dialectal, ce-și dovedea astfel nebănuite resurse de expresivitate. Autorului i se mai publică, tot postum, în 1996, un
BOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285783_a_287112]
-
Russo, Iașii și locuitorii lui în 1840, București, 1912, Piatra teiului și Iașii în 1840, București, 1915; Povestiri din Halima, București, 1921; Din viețile sfinților, I-II, București, 1924-1926 (în colaborare cu D. D. Patrașcanu); Wilhelm Hauff, Caravana sau Povestiri neîntrecute, București, 1931 (în colaborare cu Ilse Chevalier și P. Gheorgheasa); Psalmii, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 1992. Repere bibliografice: Iorga, O luptă, I, 277-278; Bogdan-Duică, Studii, 207-214, 328-348; E. Lovinescu, Critice, I, București, 1909, 92-117, II, București, 1910, 263-324
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
numeroase picnicuri.<footnote Lucreția Carandino, Regina Elisabeta, Ed. Universul, Buc., 1943, p. 253 footnote> În anul următor, 1909, Peleșul primește din nou oaspeți. De data aceasta este vorba de prințul moștenitor al Germaniei. Regina Elisabeta, era așa cum afirma Regina Maria, neîntrecută în arta de a primi musafiri. Era o gazdă inteligentă, blândă și o prezență extrem de plăcută. Lista oaspeților primiți la Peleș pare că este fără sfârșit. Suveranii se mândreau cu reședința lor, care era de ce nu un simbol al independenței
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]