2,274 matches
-
-i răpesc seninătatea și superioritatea unei perspective filosofice de o indestructibilă armonie. Extraordinara Elisabeta Rizea e următoarea prezență în această antologie. Această țărancă de o dîrzenie și de o tărie de caracter fără egal personifică o față a demnității României neștiute, peste care mulți comentatori trec fără să o sesizeze, victime ale prejudecății că țăranul român a rezistat în timp prin adaptare umilă. Despre ultima antologată, bucovineanca Anița Nandriș-Cudla, recunosc cu jenă că nu știam mare lucru. Ea a supraviețuit gulagului
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
în neștire,/ și-i căutăm duios o formă/ alcătuind-o din privire:// muntoasă că o lună nouă,/ cu piscuri ațintite, pure,/ c-un rîu o împărțeam în două,/ o adunăm cu o pădure.// Se prelungea în promontorii/ pămînt de pază, neștiut,/ ademenind din cer cocorii/ porniți spre-un orb și ciclic sud.// îndrăgostit, dăm țărmuri drepte/ și golfuri corectam, afunde,/ popas de zboruri să se-ndrepte de pretutindeni spre oriunde" (O insulă). Limbajul apare șlefuit cu o dexteritate artizanala remarcabilă, care
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
e drept, cu oarecare delicatețe - rezervele în fața unui poet foarte prizat în epocă și în anii care au urmat: Nichita Stănescu. Dar iată cum începe articolul dedicat cărții de debut a lui Dan Verona: "Întâlnirea cu un tânăr poet încă neștiut de lume, al cărui nume nu umple tiparnițele și văzduhul, dar ale cărui versuri vor rămâne asemenea marilor zidiri, întâlnirea cu un tânăr poet de acest nu neașteptat, nici nefiresc, dar nu mai puțin uimitor soi, e o întâmplare unică
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
privirea cititorului străbătînd cu plăcere curgerea lină a unei limbi frumoase. Iar notele explicative inserate la sfîrșitul volumului sunt de o utilitate indubitabilă. Fără ele, codul cultural al epocii și spiritul în care stoicul își concepea filozofia i-ar rămîne neștiute cititorului. În privința imaginii pe care o avem despre Seneca, dincolo de cele cîteva poncife pe care le punem de obicei în seama lui - virtutea e libertate interioară, plăcerea e un viciu, omul nu trebuie să se frămînte decît pe seama lucrurilor care
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
să fie puse sub semnul îndoielii. În virtutea unei reacții firești de apărare, prelații vor înceta să-și mai dispute întîietatea asupra unor amănunte livrești de o subtilitate devenită brusc oțioasă, și în schimb, prinși de avalanșa unei agresiuni pînă atunci neștiute, se vor coaliza împotriva noilor dușmani: adepții luminilor iscate de rațiunea umană. Preoți-exegeți precum Bossuet și Fénelon își curmă polemicile biblice și iau poziție în fața unui Spinoza, Leibniz sau Locke, ce sunt priviți ca niște sfruntați liber-cugetători ce dau semne
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
acesta cu ochii deschiși? oare lumea se va goli cu totul între somn și trezia mea? îmi voi regăsi intactă greutatea trupului? din ea lipsi-va visul sau doar coaja lui? pe cine voi găsi la marginea treziei? ce dureri neștiute îmi vor modela trupul? de unde voi pescui privirea mea cea oarbă? voi încerca marea sărată din creier cu degetul ce-mi va arpegia în vis cântecele miraculoase cu trup de fum? cui voi întinde mâinile mele tăiate din rădăcină ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
rece și grea decât moartea, piatră lucioasă ori plină de zgrunțuri, la loc de cinste te țin, în sângele meu, înghețul tău imaculat de mine însămi mă mântuie. limba ta mută și-a slobozit în mine dulceața semnelor venite din neștiuta noastră istorie. misterioase, ademenitoare, de neînțeles, acestor semne mă încredințez, cu carnea mea pieritoare, cu sufletul meu sfărâmicios. vedea-va cineva harta acestor semne pe care eu nu le-am descifrat niciodată? toamnă mi-am uns podul palmei și tâmplele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
încețoșată linie frântă, trupul acesta al meu se șterge, se estompează, mai ușor decât scama în aer plutește, abia mai vibrează. schimba-voi locul acesta cu nimbul violet al notei do celei mai de jos, cuvântu-mi apune. voi încolți neștiută, în tăcere, ca pălămida cărnoasă și dulce, nimicul voi hrăni. voi fi doar auz hămesit, atent la următoarea chemare, lipsită de cuvânt, cum trupul de carne. vremelnicie nenumărate impulsii nervoase ale universului ne scurgem în pământ pe sărite, cum, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
aceasta mă privește în ochi cu căldură. încrezătoare, îmi pipăie obrazul cu mâini de nevăzătoare. sub atingerea ei mă transform în surata ei neștiutoare. dintr-o lume de piatră amândouă venim, asvârlite la întâmplare, la fel ne smulgem informului, neînțelesului, neștiutului, ne încredințăm plânsului, când această lume ne doare. doar că ea, în muțenia ei grăitoare, își conține răspunsul pe care eu nu-l aflu decât în clipa cea mare. părinți și copii între mamă și fiu, ochiul larg deschis al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
poate doar în așteptarea preciziei și a logicei, descoperă farmecul "cuvintelor potrivite", care dau savoare expresiilor și personalitate stilului. în amintiri, omul cumpătat în viața practică și secret în cea sufletească pare că ridică colțul unei cortine, dezvăluindu-și fețele neștiute. în acest sens, capitolele "Grădina copilăriei mele", "Turnu-Severin de altă dată", "Tata", "Mama", "Tata-Mare", "Mama Tity", "Amintiri găieștene", "Profesorul" etc. vorbesc de la sine. Autoportretizările nu lipsesc nici ele din carte: "Eram un copil debil, expus răcelilor. De aceea luam untură
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
importanți să fi fost inspirați și să dea lovitura cu lucruri memorabile, să ai bucuria unor puneri în scenă tulburătoare, care au reinterpretat un text sau au mutat accente semnificative în citirea unui text sau au adus la rampă disponibilități neștiute ale unui actor, performanțe actoricești ce intră în istoria teatrului, scenografii ce redefinesc ideea de spațiu sau un detaliu de costum, de lumină, compozitori de muzică originală de scenă ale căror sunete ajung să te urmărească ca o obsesie, ca
Festivaluri, festivaluri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7714_a_9039]
-
mea" și de a confunda patria cu o femeie. Ca și cum am fi putut uita că Traian Băsescu a mai învins un potențial candidat liberal, pe „Dragă, Stolo". Al doilea, Johannis, sas fiind, a fost umilit o dată la București de tranzacțiile neștiute, probabil, ale lui Crin Antonescu. Acesta demisionase. După care s-a răzgîndit. Degeaba, așa cum se știe. Dedesubturile unei demisii răzgîndite care a dat peste cap un partid și a dus la fuzionarea sa prin absorbție într-o numită alianță de
Marius Oprea și-a dat demisia din PNL by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81727_a_83052]
-
mea" și de a confunda patria cu o femeie. Ca și cum am fi putut uita că Traian Băsescu a mai învins un potențial candidat liberal, pe „Dragă, Stolo". Al doilea, Johannis, sas fiind, a fost umilit o dată la București de tranzacțiile neștiute, probabil, ale lui Crin Antonescu. Acesta demisionase. După care s-a răzgîndit. Degeaba, așa cum se știe. Dedesubturile unei demisii răzgîndite care a dat peste cap un partid și a dus la fuzionarea sa prin absorbție într-o numită alianță de
Marius Oprea și-a dat demisia din PNL by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81726_a_83051]
-
Ioan Lăcustă Din ce in ce mai des mă încearcă, ciudat și întăritor în năuceala lui, sentimentul că în România acestui început de mileniu se trăiește în lumi paralele. În Românii evoluând (mai corect spus ducându-se în dusul lor) spre un niciunde, neștiut, misterios și chemător cu puterea unei vrăji de destin deturnat. Presa, radiourile, televiziunile, mersul în autobuze sau dusul la piață, reuniunile de familie sau feluritele întruniri publice, gândurile unora sau altora, exprimate în liberă și devălmașă zurbă de păreri, toate
Două tablete by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8175_a_9500]
-
desăvârșite, dar nu știu unde s-o caut. CÂNTĂREȚUL ORB: Am să-ți spun, Făt-Frumos. Și-ai să pleci să-ți cauți dragostea. Drumul va fi lung, prin pustiuri, prin cei trei codri de aramă, de argint și de aur, pe drumuri neștiute, până-ți vei întâlni dragostea. Dar nu știu cum vei face, căci fata pe care-ai visat-o e Frumoasa fără corp. (Mirare, voci care se întreabă și își răspund "Frumoasa fără corp?" "Așa ceva nu s-a mai auzit!" "Bătrânul e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pădurii. F2: Numai colo-ntr-un frunzar galben în lumină stă pe-o creangă de arțar pasăre străină. F1: Stă și-așteaptă fără glas, parcă să măsoare cum se mută, ceas cu ceas, umbra după soare. B2: Astfel, tot mai neștiut, spre adânc îl fură și-l îngroapă-n sânu-i mut veșnica Natură. F3: Vara trece. Pe cărări frunza-n codru sună... B3: Trec cernite înserări... F4: Nopți adânci, cu lună... B1: Iar când norii-văluiesc alba nopții Doamnă, peste groapa lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
aceea doctorul dormi la camera de gardă. E un mod de a spune, căci ochii nu-l ascultară, iar somnul nu i se așezase geană pe geană, gândurile intersectându-se cu cele mai cumplite prezumții. Din multele alunecări știute sau neștiute, ceea ce făptuise în noaptea care trecuse, însemna pentru el un pas spre adâncimile unui infern care se săpa cu fiece clipă ce trecea, în mintea, în sufletul său rătăcit. Se lăsase târât într-o aventură în care partea lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
inadmisibil, dar, totuși, uite că este foarte adevărat. Așadar, aceasta îi era lui mentalitatea, element descompus la el. Ce pot spune, prostie pură, și nimic altceva. Și, mai mult decât atât, ăsta nu-i chiar deloc un caz izolat și neștiut. Dimpotrivă, îți zic, prostia este într atât de contagioasă și de rea, încât o uriașă mulțime de oameni bolește astăzi de pe urma ei (de pildă, privește, te rog, mai ales în rândurile tineretului acesta stricat din generația actuală, unde capacitățile lor
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și mă urmărește, zorii, scăldându-se ca pruncii În lacrimi de fericire! Poezia este cea care mă ajută să evadez din sclavia voinței, iar spiritu-mi poate hoinări liber pe nesfârșirile albastre, căutându-și drumul spre adevăratele origini, spre o lume neștiută Încă, lepădându-și pe țărmul vieții trupu-i cu iz nociv de lut! Marele Creator mi-a dăruit un talant și multă vreme n-am știut cum să-l fac să strălucească În plină lumină . Cuvântul m-a chemat! O adevărată
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
surprize domnului avocat Diaconescu și mă tem că îi va fi foarte greu să le contracareze cu răspunsuri facile. * Alex și Ina porniră pe străzile orașului, fără nici o țintă, mâhniți, debusolați. De câte ori aveau să mai facă oare acest drum al neștiutului...!? se întrebară fiecare dintre ei. O durere fără glas săpând necontenit în sufletele lor ca într-o rocă care nu putea să-și strige neputința. Procesul prin care urma stabilirea drepturilor parentale privind minorul Vișinel de către familia Georgescu mergea anevoie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cade ca voi toți să fiți alături de mine. O să vedeți, va fi minunat!... Alex și Ina aveau acum, mai mult decât oricând, deplina convingere că nu puteau schimba ordinea lucrurilor, acestea erau probabil orânduite de alte comandamente. Oare ce legi neștiute ne guvernează!? se întrebau ei. * Deși Mihăiță le spusese alor lui că nu e nevoie să-l însoțească la conservator, că prezența lor i-ar spori emoțiile fiindcă oricum, el este cel care va apărea în fața comisiei, Alex, Ina și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
atâtea ori, dar nebănuind vreodată că ar putea suna atât de diferit. Eram Învăluit de sunete plăcute, ca și cum te-ai fi pierdut Într-o unduire tainică de ape, Într-un foșnet dulce și repetat, de păduri tainice, fulgerat de doruri neștiute și de amintiri demult uitate. Mă simțeam nesigur, răvășit și greu mi-am putut aduna gândurile răzlețite pretutindeni. Da, e un cuvânt frumos, i-am răspuns sec, abia reușind să leg vorbele (mi-era și ciudă, acum, că nu găsisem
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
se Înspăimântă. Nu-l durea nimic, atâta doar că așteptarea ei i se păru fără sfârșit. Când nu citea, compunea muzică. Muzica Îl ridica și-l cobora lin, pe valuri armonioase, deschizându-i lumi noi, purtându-l departe, prin locuri neștiute, unde sufletul i se Împrăștia În stropi de sunet. Degetele Îi alergau zglobii pe corzile instrumentului, lăsându-se călăuzite de puterea imaginației, de plăcerea cu care improviza. Numai că acum chitara, care În mâinile lui prindea viață ca vrăjită, răspândind
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
o cenușă Împrăștiată după un ritual de Înmormântare. Cuprins din nou de valul acela de greață, se ghemui bicisnic și vomită de mai multe ori, electrizat, cu ochii ieșiți din orbite, privind Întrebător spre niciunde, pustiit. Se afla de vreme neștiută În scaunul său, cufundat Într-o adâncă toropeală. Nu putea spune dacă trecuseră ore, zile sau eternități de când zăcea așa. După ce se adună din reverie, Începu să-și pipăie suspicios membrele uscate, ca de hârtie, care se acoperiră În Întregime
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
săpun, de altfel, foarte scump), pasta de dinți și cele două prosoape. Șiculmea! - chiar și hârtia igienică mi-a dispărut... Ultima oară era să rămân prizonier acolo. Nu mai reușeam să deschid ușa. Se Înțepenise Într-un fel al ei, neștiut. O Înfiorare rece Îmi năvăli pe șira spinării și o teamă inexplicabilă Îmi cuprinse dintr-o dată Întreaga ființă. Trăgeam cât puteam de ușă. Tălpile (deși În apă) Începuseră să-mi ardă. În spate percepeam vagi șuierături. Am reușit să ies
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]