511 matches
-
lui Mihnea Turcitul, domn al Țării Românești între anii 1577-1583, 1585-1591. Doamna Neaga era stăpână a comunelor Rușovăț, Cislău, Lapoș, Tisău, Grăjdana, Sărate, Valea Scheilor. Prin faptul că oamenii comunei Lapoș au dat numele ei la numeroase locuri (Biserica Doamnei Neaga, puțul Doamnei Neaga, Poiana Doamnei Neaga, zidul Doamnei Neaga) arata ca aceștia îi purtau respect vrând să păstreze vii amintirea si legenda sa. În anul 1591, soțul ei, Mihnea, trece de partea turcilor („se turcește”). Doamna Neaga nevrând să îl
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
domn al Țării Românești între anii 1577-1583, 1585-1591. Doamna Neaga era stăpână a comunelor Rușovăț, Cislău, Lapoș, Tisău, Grăjdana, Sărate, Valea Scheilor. Prin faptul că oamenii comunei Lapoș au dat numele ei la numeroase locuri (Biserica Doamnei Neaga, puțul Doamnei Neaga, Poiana Doamnei Neaga, zidul Doamnei Neaga) arata ca aceștia îi purtau respect vrând să păstreze vii amintirea si legenda sa. În anul 1591, soțul ei, Mihnea, trece de partea turcilor („se turcește”). Doamna Neaga nevrând să îl urmeze pe aceasta
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
Românești între anii 1577-1583, 1585-1591. Doamna Neaga era stăpână a comunelor Rușovăț, Cislău, Lapoș, Tisău, Grăjdana, Sărate, Valea Scheilor. Prin faptul că oamenii comunei Lapoș au dat numele ei la numeroase locuri (Biserica Doamnei Neaga, puțul Doamnei Neaga, Poiana Doamnei Neaga, zidul Doamnei Neaga) arata ca aceștia îi purtau respect vrând să păstreze vii amintirea si legenda sa. În anul 1591, soțul ei, Mihnea, trece de partea turcilor („se turcește”). Doamna Neaga nevrând să îl urmeze pe aceasta cale, știind să
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
1577-1583, 1585-1591. Doamna Neaga era stăpână a comunelor Rușovăț, Cislău, Lapoș, Tisău, Grăjdana, Sărate, Valea Scheilor. Prin faptul că oamenii comunei Lapoș au dat numele ei la numeroase locuri (Biserica Doamnei Neaga, puțul Doamnei Neaga, Poiana Doamnei Neaga, zidul Doamnei Neaga) arata ca aceștia îi purtau respect vrând să păstreze vii amintirea si legenda sa. În anul 1591, soțul ei, Mihnea, trece de partea turcilor („se turcește”). Doamna Neaga nevrând să îl urmeze pe aceasta cale, știind să prețuiască posibilitățile sale
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
locuri (Biserica Doamnei Neaga, puțul Doamnei Neaga, Poiana Doamnei Neaga, zidul Doamnei Neaga) arata ca aceștia îi purtau respect vrând să păstreze vii amintirea si legenda sa. În anul 1591, soțul ei, Mihnea, trece de partea turcilor („se turcește”). Doamna Neaga nevrând să îl urmeze pe aceasta cale, știind să prețuiască posibilitățile sale și poziția sa, dedicându-se „facerii de bine” (având un caracter total opus soțului ei), se retrage în părțile Lapoșului (N.R.: Bradu-Cheia-Buda), aici simțindu-se în siguranță. Când
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
ivit și în aceste locuri se spune că ar fi potcovit un cal așezându-i potcoavele invers pentru a-i deruta pe urmăritori, și astfel și-ar fi pierdut urma, având timp să găsească ajutor. Cele două fete ale Doamnei Neaga, Ileana si Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce fugiseră împreună cu Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mănăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
-i deruta pe urmăritori, și astfel și-ar fi pierdut urma, având timp să găsească ajutor. Cele două fete ale Doamnei Neaga, Ileana si Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce fugiseră împreună cu Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mănăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș, iar aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș, iar aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se află în apropierea unor ruine ce poartă denumirea de „Zidul Doamnei Neaga”. Figura reprezentativa pentru istoria Romaniei, personalitate legendară pentru oamenii Laposului (N.R. întregii zone Tisău-Lapoș), Doamna Neaga avea să se stingă plină de durere și singurătate în 1623, după ce suferise marea pierdere a celor două fiice (Wikipedia pagina comunei Lapoș). Cu
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se află în apropierea unor ruine ce poartă denumirea de „Zidul Doamnei Neaga”. Figura reprezentativa pentru istoria Romaniei, personalitate legendară pentru oamenii Laposului (N.R. întregii zone Tisău-Lapoș), Doamna Neaga avea să se stingă plină de durere și singurătate în 1623, după ce suferise marea pierdere a celor două fiice (Wikipedia pagina comunei Lapoș). Cu trecerea anilor, în secolul al XIX-lea, odată cu apariția industriei și pe teritoriul României, Strezeni a
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
fiica lui Macovei Grigore (născut la 25.01.1930 în localitatea Seliște, raionul Nisporeni) și Olimpiada, născută la data de 19 august 1973 în localitatea Seliște, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ștefan Neaga nr. 3, ap. 33A. (3.697/2008) Copii minori: Popescu Ina, născută la data de 17.08.1997. 259. Popov Ala, fiica lui Zagaevschi Gheorghe (născut la 15.04.1927 în localitatea Cosăuți, județul Soroca) și Valentina, născută la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
astăzi în curtea cimitirului satului reședință) au urmatoarea inscripție: "„Această Sfântă Biserică s-a ridicat întru hramul Sf. Prooroc Ilie și Sf. Nicolae în zilele prea Înălțătorului nostru Domn Alexandru Ipsilanti, de robul lui Dumnezeu Ilie Aricescu cu soția sa Neaga, și de robul lui Dumnezeu Enache Văcărescu, vel vistier la 1777”". La 1898, comuna, cu 1.158 de locuitori, era formată doar din actualul sat de reședință, în cadrul căruia se identifica drept parte, în zona de nord, mahalaua Stoenești (astăzi
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
viață acestei reviste a avut de înfruntat multe obstacole, asemenea mul tor publicații care nu aduc un profit la propriu, ci doar unul pe plan spiritual. Apariția ei a fost posibilă în întregime numai prin voluntariat, ca al domnului Marius Neaga, redactorul tehnic și cu sprijinul financiar al centenarei Biserici Române Ortodoxe de Montreal, Buna Vestire și al regretatului părinte Petre Popescu. Curând, Candela de Montreal a devenit un nume respectabil pentru cititorii români din Canada, ca și pentru mulți din
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/93_a_111]
-
3 iulie 1940, Chișinău) a fost un politician român basarabean, membru al Sfatului Țării între 1917-1918, primar de Chișinău în două termene între 1923-1924 și 1925-1926. În 1902, a absolvit Seminarul Teologic din Chișinău, unde a fost coleg cu Teodor Neaga, și el viitor deputat în Sfatul Țării. Apoi și-a urmat studiile la Universitea din Dorpat, ulterior devenind profesor de gimnaziu la Chișinău. În timpul Primului Război Mondial cade în prizonierat la nemți, întorcându-se în Basarabia în anul 1918. Obține mandatul de
Nicolae Bivol () [Corola-website/Science/331862_a_333191]
-
(n. ~1459 - d. 1521) a fost domnul Țării Românești între 1512 și 1521. Soția sa a fost doamna Despina, din familia sârbă Brancovici. După unii, era fiul marelui vornic Pârvu Craiovescu, și al soției acestuia, Neaga, după alții, al lui Basarab al IV-lea cel Tânăr. A crescut în casa lui Pârvu Craiovescu, unde a primit, după moda vremii, inițierea în cele șapte arte liberale. Cunoștea limbile latină, greacă și slavonă. A călătorit prin câteva țări
Neagoe Basarab () [Corola-website/Science/297451_a_298780]
-
constituie o „întărire” doveditoare a înaltei moralități a lui Ivan cel Groaznic în procedura de recunoaștere oficială a acestuia ca bazileu de către Patriarhul Constantinopolului. În procesul de plagiere, Teodor Mamalachos a uitat să șteargă sau să înlocuiască numele Neagoe, Teodosie, Neaga (mama lui Negoe Basarab), precum și numele fetelor voivodului: Stana, Roxana și Anghelina. Documentul semnat de Teodor Mamalachos a fost descoperit în anul 1988 de către cercetătorul italian Santo Luca, fără însă ca acesta să cunoască importanța acestei descoperiri. Studiul atent al
Neagoe Basarab () [Corola-website/Science/297451_a_298780]
-
talpa țării. Dintr-unul din ultimele documente emise de Bogdan al III-lea, într-una din primele zile ale anului 1517, aflăm, pentru prima oară, de existența satului Cordăreni. Documentul ne informează că satul fusese schimbat și vândut de copiii Neagăi, urmașii vechilor săi stăpâni, cu un sat de peste Prut al marelui ceașnic Dragotă Secuianul. Din acest document și dintr-un altul, din 30 iunie 1519, se reface cu mare precizie șirul primilor stăpâni ai Cordărenilor. Primul stăpân al satului a
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
făcea parte dintr-un domeniu mai întins al lui Iuban, fieful său fiind, cel mai probabil, la Ibănești, așezare situată nu departe de Cordăreni. De la Iuban satul trece la fiul (sau ginerele) său, Andreico, care îl lasă moștenire fiicei sale Neaga, aceasta stăpânindu-l în vremea lui Ștefan cel Mare. Copiii Neagăi, din care documentele îl pomenesc numai pe Ieremia, nu știm din ce motive, fac în perioada 1504-1517,schimbul de care am mai pomenit. Odată cu acest schimb, amintirea primilor stăpâni
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
său fiind, cel mai probabil, la Ibănești, așezare situată nu departe de Cordăreni. De la Iuban satul trece la fiul (sau ginerele) său, Andreico, care îl lasă moștenire fiicei sale Neaga, aceasta stăpânindu-l în vremea lui Ștefan cel Mare. Copiii Neagăi, din care documentele îl pomenesc numai pe Ieremia, nu știm din ce motive, fac în perioada 1504-1517,schimbul de care am mai pomenit. Odată cu acest schimb, amintirea primilor stăpâni ai Cordărenilor se șterge pentru totdeauna, documentele ulterioare referitoare la acest
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
meci FC Bihor a pierdut cu 0-2 (0-1) meciul cu Forex Brașov, iar în ultimul joc s-a înclinat, scor 2-4 (1-4) cu Unirea Urziceni, formația care a promovat în prima ligă. Golurile FC Bihor au fost marcate de Fl. Neaga și Foro. În cele două jocuri, pentru FC Bihor au evoluat Mihai Ad. - Oros, Lupuț, D. Muscă, Lungan - Foro, Gr. Tudor, Strapak (’66 Szeleș), Fl. Neaga - Ad. Voiculeț (’46 Lupașcu), V. Miculescu (’61 V. Grigore), cu Forex Brașov, respectiv Mihai
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
care a promovat în prima ligă. Golurile FC Bihor au fost marcate de Fl. Neaga și Foro. În cele două jocuri, pentru FC Bihor au evoluat Mihai Ad. - Oros, Lupuț, D. Muscă, Lungan - Foro, Gr. Tudor, Strapak (’66 Szeleș), Fl. Neaga - Ad. Voiculeț (’46 Lupașcu), V. Miculescu (’61 V. Grigore), cu Forex Brașov, respectiv Mihai Ad. - Oros, Lupuț (’36 Pătrașcu), D. Muscă, Lungan - Foro, Gr. Tudor, Strapak (’71 Ad. Voiculeț), Fl. Neaga - V. Miculescu (’46 V. Grigore), Szeleș. După baraj, președintelui
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
Muscă, Lungan - Foro, Gr. Tudor, Strapak (’66 Szeleș), Fl. Neaga - Ad. Voiculeț (’46 Lupașcu), V. Miculescu (’61 V. Grigore), cu Forex Brașov, respectiv Mihai Ad. - Oros, Lupuț (’36 Pătrașcu), D. Muscă, Lungan - Foro, Gr. Tudor, Strapak (’71 Ad. Voiculeț), Fl. Neaga - V. Miculescu (’46 V. Grigore), Szeleș. După baraj, președintelui Alexandru Sătmăreanu și directorului tehnic Emeric Jenei nu li s-a mai prelungit contractul, iar FC Bihor și-a propus ca obiectiv reconstrucția echipei. Președinte a fost numit Alexandru Toth Ardelean
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
al doilea copil în familie, fiind mai mic decât Adrian (care era de la o altă mamă) și mai mare decât Ion. A absolvit școala medie (muzicală) din localitate, unde studia vioara (1968), apoi a studiat la Colegiul de muzică Ștefan Neaga, secția teoria muzicii (și facultativ, compoziția, cu Eugen Doga), și la Facultatea de dirijat coral a Institutului de Arte Gavriil Musicescu din Chișinău (1968-1973). Inițial a fost angajat ca educator-metodist la Leova (1971-1972), apoi - cadru didactic la Institutul Pedagogic Alecu
Petre Teodorovici () [Corola-website/Science/333117_a_334446]
-
(n. 26 iulie 1902 - 2003?, Rahău, județul Alba) a fost unul dintre cei mai prolifici teologi români. Profesorul Neaga aparține generației de aur a mitropolitului Nicolae Bălan, îndrumătorul Academiei Teologice "Andreiene" din Sibiu între anii 1920 și 1955, generație din care a făcut parte și Dumitru Stăniloae. Profesorul de teologie a urmat studiile superioare la Facultatea de Teologie din
Nicolae Neaga () [Corola-website/Science/301509_a_302838]
-
eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului. Observație: Categoriile de lucrări menționate mai jos și numărul lor jos se bazează pe informațiile cuprinse în volumul omagial editat cu prilejul împlinirii a 95 de ani de viață și menționat în continuare. Numărul contribuțiilor părintelui Neaga este însă mai mare, deoarece a mai publicat și după acea dată. Despre părintele Neaga s-a scris în 24 de lucrări. Pentru realizarea acestui articol s-au folosit referințele:
Nicolae Neaga () [Corola-website/Science/301509_a_302838]
-
se bazează pe informațiile cuprinse în volumul omagial editat cu prilejul împlinirii a 95 de ani de viață și menționat în continuare. Numărul contribuțiilor părintelui Neaga este însă mai mare, deoarece a mai publicat și după acea dată. Despre părintele Neaga s-a scris în 24 de lucrări. Pentru realizarea acestui articol s-au folosit referințele:
Nicolae Neaga () [Corola-website/Science/301509_a_302838]