447 matches
-
română”) Foița la Cuvântul Țărănimii din 5 august 1934 scrie „Despre Tezaurul român de la Moscova” preluând afirmațiile din lucrarea „Tezaurul român de la Moscova” scrisă de Gr. Romașcan la Cartea Românească, sub egida Institutului economic românesc, realizată după semnarea pactului de neagresiune de la Londra din 3 iulie 1933, din care rezultă: ...”el a fost încărcat în 18 vagoane între 25 și 27 decembrie 1916 și expediat la Moscova, valoarea lui se cifra la 321.580.456, 84 lei aur, cuprins în: 1740
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1934, se semnase Pactul Briand-Kellog, continuat prin Protocolul de la Moscova (1929). România este de acord cu definiția formulată de Maxim Litvinov, aceea a agresiunii și a agresorului, de la Londra; s-au dus tratative pentru realizarea și semnarea unui tratat de neagresiune româno-sovietic; guvernul sovietic acceptă ideea trimiterii Tezaurului și a osemintelor domnitorului Dimitrie Cantemir; în număr limitat, ziarele oficiale sovietice, "Izvestia" și "Journal de Moscou" puteau fi trimise și consultate la București; între ministrul român la Moscova, Edmond Ciuntu, și David
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ministrului român de Externe, Grigore Gafencu -, guvernul ungar este de acum nevoit să ia măsuri corespunzătoare de apărare...”. Budapesta spera ca răspunsul guvernului român să-i motiveze începerea ostilităților. Propunerea venită de la București de a se încheia un pact de neagresiune româno-ungar a fost caracterizată astfel de istoricul polon mai sus menționat: „Replica românilor a fost îndemânatică. Românii i-au ținut în șah pe unguri cărora le-a fost greu să respingă o asemenea propunere”. Ungurii n-au respins propunerea, dar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
progresiv până la sfârșitul acestui an; au căzut Kovno, Varșovia, iar inaintarea germană s-a oprit pe linia râului San - aceeași linie care, în 1939, despărțea zona de ocupație germană de cea sovietică în Polonia, în conformitate cu Protocolul secret anexat Pactului de neagresiune Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. Înfrângerile rusești pe front erau însoțite de grave tulburări sociale în interiorul Rusiei, ceea ce îl determina pe ministrul C. Diamandy să recomande guvernului de la București prudență, precum și întreruperea tratativelor angajate cu guvernul rus; el motiva aceste
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
regimului democratic. Iuliu Maniu făcuse mari concesii în iunie 1930 când a acceptat restaurația, fără a reuși să impună noului suveran anumite condiții; în momente critice a preferat să-și dea demisia în loc să lupte pentru apărarea normelor constituționale. Pactul de neagresiune din 1937 nu a dat rezultatele scontate de liderul național țărănist, ci din contră, au facilitat acțiunile lui Carol. Pe de altă parte, Ion Mihalache când a fost președinte PNȚ a avut o atitudine oscilantă, căutând să menajeze camarila și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și Uniunea Sovietică, ambele fiindu-i ostile. Încheierea ostilităților sovieto-finlandeze în primăvara anului 1940 a asigurat Moscovei posibilitatea să-și concentreze atenția asupra României. La 29 martie 1940, V.M.Molotov a ridicat problema Basarabiei, subliniind că absența unui tratat de neagresiune între cele două țări se explică prin existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară. Se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
văzut că pe rus chiar și dumneavoastră tot mie mi l-ați lăsat?" Efectiv, n-am lucrat niciodată cu ei. Nici atunci, nici după. S. B.: Dumneavoastră, ca militar cu funcție, ați avut intersecții cu Securitatea? Era un pact de neagresiune? Se amesteca vreodată în treburile dumneavoastră, întreprindea astfel de acțiuni? M. M.: Fățișe sau de care să știu, niciodată. S. B.: Dar contondențe ați avut, a venit vreun securist să spună: "Vezi că ai un ofițer sau un militar în
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
să-l accepte ca pe un fatum special. Presupunea o relativă “proprietate” peste o clasă, câteva bănci și un număr diferit de elevi; viețuirea schimbătoare lângă cele mai interesante locuri (unde câinii dormeau cu lupii într-un straniu “pact de neagresiune”; mese servite uneori doar la praznice și hramuri; întâlniri rarisime cu zeul automobil și mult mai frecvente cu hoții de cai; o devoțiune exemplară către centrele laice de pe7 lerinaj anual de la inspectoratele regionale, județene și altele asemenea. Cu un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și director totodată are dreptul să se bucure de căldură în sala de clasă unde, seara, își priponea caprele patului pentru odihnă. Pe prispele caselor fără garduri, deh, lemne de foc!, câinii dormeau laolaltă cu lupii într-un pact de neagresiune pe care doar doamna natură îl poate înțelege. Copiii, indiferent de ce-or zice sociologii, erau extraordinari. Neculai Cioroi, oficial Oprea, Marina Petrișor, premianți benne merenti; Vasile Roman, un artist al viorii, Sâlimon Nicolaeă Erau copii necăjiți, săraci dar bogați
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
în susținerea politicii externe românești împotriva revizionismului. România a încercat o înțelegere cu Uniunea Sovietică prin diplomația primministrului Armand Călinescu, dar fără succes, din cauza lipsei de sinceritate a partenerilor cu care s-a stat de vorbă și încheierea Tratatului de neagresiune, cu anexe secrete, dintre Germania și Uniunea .. Sovietică, care ne-a lovit profund prin izolarea politică externă și ruperea de teritorii din trupul României din anul 1940, fapt ce duce la abdicarea regelui Carol al IIlea, lăsându-l pe tron
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în susținerea politicii externe românești împotriva revizionismului. România a încercat o înțelegere cu Uniunea Sovietică prin diplomația primministrului Armand Călinescu, dar fără succes, din cauza lipsei de sinceritate a partenerilor cu care s-a stat de vorbă și încheierea Tratatului de neagresiune, cu anexe secrete, dintre Germania și Uniunea .. Sovietică, care ne-a lovit profund prin izolarea politică externă și ruperea de teritorii din trupul României din anul 1940, fapt ce duce la abdicarea regelui Carol al IIlea, lăsându-l pe tron
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
după 22 de ani de pace, de la Unirea Bucovinei cu România, la 23 august 1939, Joachim von Ribbentrop, șeful diplomației germane și Viaceslav Molotov, comisarul afacerilor externe sovietice semnează, la Moscova, un Protocolul Adițional Secret, care a însoțit Pactul de neagresiune între Germania și Uniunea Sovietică. Prin Protocolul încheiat partea sovietică își arată interesul pe care îl manifestă pentru Basarabia, însă nu este subliniată intenția Moscovei de a ocupa și o parte a Bucovinei. Populația nu a fost informată despre aceste
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
fiicele Regelui Nikita al Muntenegrului. 219 Surse iugoslave și românești tind să dovedească implicarea serviciilor secrete franceze în organizarea atentatului. Regele Alexandru a fost ucis pe cînd mergea la Paris pentru a obține acordul Franței în vederea semnării unui pact de neagresiune cu Hitler. Unul din motivele îndepărtării lui Titulescu a fost bănuiala că era implicat în planul de eliminare a regelui sîrb. 220 Cancelar agrarian al Austriei (1932-1934), a încercat să salveze democrația împotrivindu-se acțiunilor revoluționare ale marxiștilor și ale
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
textul integral, conform stenogramei, și pe a doua coloană, textul cunoscut din „Adevărul în procesul Corneliu Zelea Codreanu”, publicat de Traian Golea și Gheorghe Buzatu. Acuzatul: Rog să fie întrebat Dnul Maniu de ce s-a făcut între noi pactul de neagresiune când ideologiile noastre sunt atât de diferite. Președintele: Domnule Maniu, răspundeți vă rog în rezumat pentru că chestiunea n-ar interesa prea mult procesul în sine. Martorul Iuliu Maniu: în adevăr, cum ați binevoit a spune, ideologiile Corneliu Zelea Codreanu: De ce
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Președintele: Domnule Maniu, răspundeți vă rog în rezumat pentru că chestiunea n-ar interesa prea mult procesul în sine. Martorul Iuliu Maniu: în adevăr, cum ați binevoit a spune, ideologiile Corneliu Zelea Codreanu: De ce s-a făcut între noi pactul de neagresiune când ideologiile noastre sunt atât de diferite? Iuliu Maniu: într-adevăr, ideologia noastră și a D-voastră noastre sunt foarte deosebite. Poate în țara aceasta nu sunt două partide care să fie așa opuse în ideologia lor cum sunt ale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o națiune. Or, numirea Domnului Tătărăscu de Prim Ministru, după părerea mea și a Domniei sale, a atins adânc demnitatea națională. Motivul este dublu: întâi un motiv personal. Nu l-am cunoscut pe D-nul Codreanu până am făcut pactul de neagresiune. Am urmărit însă cu atenție activitatea și atitudinile d-sale. Am putut constata din partea Domniei sale sinceritate în acțiune, consecvență și tenacitate, calități care se găsesc atât de rar în viața noastră politică și la conducătorii vieții politice. Pentru aceste motive
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Președintele: Procesul-verbal este un rezumat al celor spuse de Dvoastră. Suspend ședința până ce Domnul Maniu va citi și semna depoziția. Ședința se suspendă 10 minute. Acuzatul: Rog să fie întrebat Dnul Maniu de ce s-a făcut între noi pactul de neagresiune când ideologiile noastre sunt atât de diferite. Președintele: Domnule Maniu, răspundeți vă rog în rezumat pentru că chestiunea n-ar interesa prea mult procesul în sine. Martorul Iuliu Maniu: în adevăr, cum ați binevoit a spune, ideologiile noastre sunt foarte deosebite
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ridicat-o încât este o stea strălucitoare între popoarele lumii și știu ce a făcut democrația în Statele Unite, pe care le-a făcut arbitre și chiar asupra continentului nostru. Corneliu Zelea Codreanu: De ce s-a făcut între noi pactul de neagresiune când ideologiile noastre sunt atât de diferite? Iuliu Maniu: într-adevăr, ideologia noastră și a D-voastră sunt direct opuse și nici nu cred că ar exista în țara aceasta două partide cu o adversitate mai categorică decât sunt ale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
luptă politică. Date fiind aceste deosebiri de ideologie este firească întrebarea cum de am ajuns să încheiem o înțelegere electorală. Motivul este dublu: întâi un motiv personal. Nu l-am cunoscut pe D-nul Codreanu până am făcut pactul de neagresiune. Am urmărit însă cu atenție activitatea și atitudinile d-sale. Am putut constata din partea Domniei sale sinceritate în acțiune, consecvență și tenacitate, calități care se găsesc atât de rar în viața noastră politică și la conducătorii vieții politice. Pentru aceste motive
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Legionară își schimba tactica și atitudinea de moment. Astfel în septembrie 1945 a hotărât desființarea unilaterală a lagărelor de concentrare fără să consulte liderii de partid și „l-a influențat” activ pe Teohari Georgescu în direcția acceptării unui pact de neagresiune cu liderul Gărzii de Fier, Nicolae Petrașcu. Conștientă de faptul că pretutindeni în țară se formau detașamente armate de legionari și temându-se de o răscoală prelungită Ana Pauker și Teohari Georgescu ofereau amnistierea oricărui membru al Gărzii de Fier
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
însă armatei române, acum de partea sovietelor. Măsură reparatorie bine venită din punct de vedere moral, dar de mică eficiență. Nicolae Petrașcu, prin Vică Negulescu, are inspirația și abilitatea de a ajunge la un moment dat la o convenție de neagresiune cu comuniștii. Nici un fel de obligații, nici un fel de angajament decât acela de a sta liniștit. Dovada cea mai bună de teama comuniștilor ca legionarii să nu pornească masele. Dar nici comuniștii nu știau că de fapt și legionarii aveau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fără să amelioreze situația extrem de dificilă a romilor din România. Numai o bună coordonare a organizațiilor de romi ar fi dus la adoptarea unor politici specifice pentru această minoritate, așa cum s-a Întâmplat după 1997. 2.2. Perioada „pactului de neagresiune” (1997-2001) Începând cu 1995, au fost semnate diferite acorduri Între România și Uniunea Europeană. Toate acestea aveau ca scop includerea României În mecanismele de integrare europeană, determinând țara noastră să se conformeze cerințelor unui stat democratic și de drept. Principalele preocupări
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
oferind o imagine de unitate a romilor În ochii celorlalți parteneri. GLAR reunea principalii actori romi pe baza unui interes comun, dar putea oricând să se destrame. De aceea, am putea numi GLAR ca fiind un fel de „pact de neagresiune”, pe o perioadă determinată, până la atingerea obiectivului comun, respectiv strategia guvernamentală pentru romi. Constituirea GLAR a oferit un cadru unic de negociere În relația cu Guvernul. În cadrul Comitetului Interministerial pentru Romi s-a decis să se creeze o Subcomisie Interministerială
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
asemenea, o acțiune de extremă importanță a conducerii sovietice, întreprinsă chiar în acele zile fierbinți din România. Este vorba despre Hotărârea adoptată la 24 decembrie 1989 de Congresul deputaților al URSS cu privire la aprecierea politică și juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune din anul 1939. Printre altele, în acest document se menționează că delimitarea în cadrul acestui protocol și a altor protocoale secrete semnate cu Germania a „sferelor de interese” ale URSS și Germaniei și alte acțiuni se aflau din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și statul său și își va impune și propriile sale valori morale: credința, demnitatea, libertatea, dreptatea, adevărul, cinstea, onoarea, curajul, munca, spiritul de inițiativă și de întreprindere, omenia, ospitalitatea, toleranța, dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor și pentru țară, neagresiunea și neamestecul în treburile altor popoare, am hotărât, prin referendum, să adoptăm prezenta Constituție a României." 2. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) România este stat național, suveran și independent, unitar, indivizibil și democratic. (2) Forma
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]