1,323 matches
-
minoritară angajată în special extralocal, ca navetiști (tipul agricol și extralocal A2); preponderent neagricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-neagricol,C1); preponderent neagricolă, cu locul de muncă în afara comunei de domiciliu ( tipul neagricol-extralocal, C2); local-mixtă, în sectoare agricole și neagricole (tipul B1); în sectoare agricole și neagricole, cu populația neagricolă ocupată preponderent extralocal (tipul B2). Ocuparea local-agricolă este specifică estului Moldovei și sudului Olteniei, cu extensie în Transilvania la nivelul județului Bistrița-Năsăud. La cealaltă extremă, cu ocupare extralocal-neagricolă se află
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
tipul agricol și extralocal A2); preponderent neagricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-neagricol,C1); preponderent neagricolă, cu locul de muncă în afara comunei de domiciliu ( tipul neagricol-extralocal, C2); local-mixtă, în sectoare agricole și neagricole (tipul B1); în sectoare agricole și neagricole, cu populația neagricolă ocupată preponderent extralocal (tipul B2). Ocuparea local-agricolă este specifică estului Moldovei și sudului Olteniei, cu extensie în Transilvania la nivelul județului Bistrița-Năsăud. La cealaltă extremă, cu ocupare extralocal-neagricolă se află banda de județe care pleacă de la Ilfov
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
extralocal A2); preponderent neagricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-neagricol,C1); preponderent neagricolă, cu locul de muncă în afara comunei de domiciliu ( tipul neagricol-extralocal, C2); local-mixtă, în sectoare agricole și neagricole (tipul B1); în sectoare agricole și neagricole, cu populația neagricolă ocupată preponderent extralocal (tipul B2). Ocuparea local-agricolă este specifică estului Moldovei și sudului Olteniei, cu extensie în Transilvania la nivelul județului Bistrița-Năsăud. La cealaltă extremă, cu ocupare extralocal-neagricolă se află banda de județe care pleacă de la Ilfov și continuă spre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cele șase tipuri de structură ocupațională au corespondent direct, specific, în nivelul de dezvoltare și în stocul regional de educație. Stocul respectiv este minim în județele cu ocupare local-agricolă și maxim în cele cu ocupare extralocal-neagricolă. Deplasarea de la agricol spre neagricol și de la ocupare locală spre ocupare extralocală este însoțită strict de creșterea nivelului de dezvoltare și de educație la nivelul de mediului rural județean. Județele Botoșani și Vaslui, spre exemplu, înregistrează simultan ocupare neagricolă minimă și nivel minim de dezvoltare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ocupare extralocal-neagricolă. Deplasarea de la agricol spre neagricol și de la ocupare locală spre ocupare extralocală este însoțită strict de creșterea nivelului de dezvoltare și de educație la nivelul de mediului rural județean. Județele Botoșani și Vaslui, spre exemplu, înregistrează simultan ocupare neagricolă minimă și nivel minim de dezvoltare rurală (Tabelul A14). La polul opus, județele Brașov, Prahova și Ilfov ilustrează foarte bine cazul județelor cu pondere foarte mare de ocupare în sectoare neagricole și, simultan, cu valori foarte mari ale indicelui de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Județele Botoșani și Vaslui, spre exemplu, înregistrează simultan ocupare neagricolă minimă și nivel minim de dezvoltare rurală (Tabelul A14). La polul opus, județele Brașov, Prahova și Ilfov ilustrează foarte bine cazul județelor cu pondere foarte mare de ocupare în sectoare neagricole și, simultan, cu valori foarte mari ale indicelui de dezvoltare rurală. O excepție notabilă de la genul de regularitate menționat o constituie județul Timiș, cu pondere relativ redusă de populație rurală ocupată în activități neagricole (39,3%) dar cu indice de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
foarte mare de ocupare în sectoare neagricole și, simultan, cu valori foarte mari ale indicelui de dezvoltare rurală. O excepție notabilă de la genul de regularitate menționat o constituie județul Timiș, cu pondere relativ redusă de populație rurală ocupată în activități neagricole (39,3%) dar cu indice de dezvoltare relativ ridicat. Suceava, spre exemplu, înregistrează o pondere de populație neagricolă în rural similară cu cea din Timiș dar nivelul de dezvoltare rurală este mult mai redus în Suvceava comparativ cu Timiș. Diferența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
O excepție notabilă de la genul de regularitate menționat o constituie județul Timiș, cu pondere relativ redusă de populație rurală ocupată în activități neagricole (39,3%) dar cu indice de dezvoltare relativ ridicat. Suceava, spre exemplu, înregistrează o pondere de populație neagricolă în rural similară cu cea din Timiș dar nivelul de dezvoltare rurală este mult mai redus în Suvceava comparativ cu Timiș. Diferența de stoc de educație dintre cele două județe ar putea face inteligibilă situația: ponderea absolvențiolor de școli post-gimnaziale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de stoc de educație dintre cele două județe ar putea face inteligibilă situația: ponderea absolvențiolor de școli post-gimnaziale este consistent mai mare în comunele din Timiș comparativ cu cele din Suceava. Un alt gen de excepție îl constituie Gorjul. Ocuparea neagricolă în comunele din Gorj este de peste 60%, apropiată de cea înregistrată în comunele din Sibiu. Cu toate acestea, nivelul de dezvoltare a comunelor din Gorj este mult mai redus comparativ cu cel al comunelor sibiene. Foarte probabil că, în acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sibiene. Foarte probabil că, în acest caz, diferențiere poate fi pusă în relație mai ales cu factori de natură istorică . Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 8. Clasificarea județelor în funcție de tipul de ocupare a populației rurale. Tipul de ocupare Tipul de ocupare neagricolă 1. preponderent locală (navetiști sub 50% din populația neagricolă din județ-rural) 2. preponderent extralocală (navetiști peste 50% din populația neagricolă din județ-rural) A. preponderent agricolă (peste 60% din populația rurală ocupată lucrează în agricultură) A1. Ocupare local-agricolă A2. Ocupare agricolă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
fi pusă în relație mai ales cu factori de natură istorică . Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 8. Clasificarea județelor în funcție de tipul de ocupare a populației rurale. Tipul de ocupare Tipul de ocupare neagricolă 1. preponderent locală (navetiști sub 50% din populația neagricolă din județ-rural) 2. preponderent extralocală (navetiști peste 50% din populația neagricolă din județ-rural) A. preponderent agricolă (peste 60% din populația rurală ocupată lucrează în agricultură) A1. Ocupare local-agricolă A2. Ocupare agricolă și extralocală Botoșani Brăila Olt Timiș Vaslui Dolj Teleorman
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 8. Clasificarea județelor în funcție de tipul de ocupare a populației rurale. Tipul de ocupare Tipul de ocupare neagricolă 1. preponderent locală (navetiști sub 50% din populația neagricolă din județ-rural) 2. preponderent extralocală (navetiști peste 50% din populația neagricolă din județ-rural) A. preponderent agricolă (peste 60% din populația rurală ocupată lucrează în agricultură) A1. Ocupare local-agricolă A2. Ocupare agricolă și extralocală Botoșani Brăila Olt Timiș Vaslui Dolj Teleorman Iași Mehedinți Bacău Galati Vrancea Bistrița-Năsăud Suceava % mediu absolv. postgimnziu=21
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și extralocală Botoșani Brăila Olt Timiș Vaslui Dolj Teleorman Iași Mehedinți Bacău Galati Vrancea Bistrița-Năsăud Suceava % mediu absolv. postgimnziu=21,8 dezvoltare județ-mediu rural=-1,2 % mediu absolv. postgimnziu=25,6 dezvoltare județ-mediu rural=5,2 B. mixtă, agricolă și neagricolă (populația neagricolă între 40% și 60% din total populație ocupată din județ-rural) B1. Ocupare local-mixtă B2. Ocupare extralocal-mixtă Buzău Sălaj Vâlcea Alba Ialomita Cluj Arges Hunedoara Călărași Satu Mare Dâmbovița Caraș-Severin Tulcea Neamț Giurgiu Bihor Maramureș % mediu absolv. postgimnziu=24,1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Botoșani Brăila Olt Timiș Vaslui Dolj Teleorman Iași Mehedinți Bacău Galati Vrancea Bistrița-Năsăud Suceava % mediu absolv. postgimnziu=21,8 dezvoltare județ-mediu rural=-1,2 % mediu absolv. postgimnziu=25,6 dezvoltare județ-mediu rural=5,2 B. mixtă, agricolă și neagricolă (populația neagricolă între 40% și 60% din total populație ocupată din județ-rural) B1. Ocupare local-mixtă B2. Ocupare extralocal-mixtă Buzău Sălaj Vâlcea Alba Ialomita Cluj Arges Hunedoara Călărași Satu Mare Dâmbovița Caraș-Severin Tulcea Neamț Giurgiu Bihor Maramureș % mediu absolv. postgimnziu=24,1 dezvoltare județ-mediu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
extralocal-mixtă Buzău Sălaj Vâlcea Alba Ialomita Cluj Arges Hunedoara Călărași Satu Mare Dâmbovița Caraș-Severin Tulcea Neamț Giurgiu Bihor Maramureș % mediu absolv. postgimnziu=24,1 dezvoltare județ-mediu rural=4,4 % mediu absolv. postgimnziu=27,3 dezvoltare județ-mediu rural=7,4 C. preponderent neagricolă (peste 60% din populația ocupată în rural-județ lucrează în ocupații neagricole) C1. Ocupare local-neagricolă C2. Ocupare extralocal-neagricolă Covasna Constanța Sibiu Prahova Harghita Brașov Ilfov Mureș Gorj Arad % mediu absolv. postgimnziu=27,5 dezvoltare județ-mediu rural=9,39 % mediu absolv. postgimnziu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Dâmbovița Caraș-Severin Tulcea Neamț Giurgiu Bihor Maramureș % mediu absolv. postgimnziu=24,1 dezvoltare județ-mediu rural=4,4 % mediu absolv. postgimnziu=27,3 dezvoltare județ-mediu rural=7,4 C. preponderent neagricolă (peste 60% din populația ocupată în rural-județ lucrează în ocupații neagricole) C1. Ocupare local-neagricolă C2. Ocupare extralocal-neagricolă Covasna Constanța Sibiu Prahova Harghita Brașov Ilfov Mureș Gorj Arad % mediu absolv. postgimnziu=27,5 dezvoltare județ-mediu rural=9,39 % mediu absolv. postgimnziu=31,6 dezvoltare județ-mediu rural=13,0 „% mediu absolv.postgimnziu” se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ARABIC 1. Județele în funcție de tipul de ocupare a populației rurale, martie 2002. (Sursa de date: INS Recensământul populației și al locuințelor, 18 martie 2002). Pentru definirea tipurilor regionale de ocupare vezi REF Ref48973707 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 8. Condiționări ale ocupării neagricole Abordare la nivel regional. Variația interjudețeană a populației rurale ocupată în sectoare neagricole este preponderent determinată de relieful județului, vechimea urbanizării, oferta urbană regională de muncă salarială și particularitățile istorice de dezvoltare a județului. Ponderea populației neagricole în totalul populației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de date: INS Recensământul populației și al locuințelor, 18 martie 2002). Pentru definirea tipurilor regionale de ocupare vezi REF Ref48973707 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 8. Condiționări ale ocupării neagricole Abordare la nivel regional. Variația interjudețeană a populației rurale ocupată în sectoare neagricole este preponderent determinată de relieful județului, vechimea urbanizării, oferta urbană regională de muncă salarială și particularitățile istorice de dezvoltare a județului. Ponderea populației neagricole în totalul populației ocupate din județul mediu rural este cu atât mai mare cu cât relieful
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Condiționări ale ocupării neagricole Abordare la nivel regional. Variația interjudețeană a populației rurale ocupată în sectoare neagricole este preponderent determinată de relieful județului, vechimea urbanizării, oferta urbană regională de muncă salarială și particularitățile istorice de dezvoltare a județului. Ponderea populației neagricole în totalul populației ocupate din județul mediu rural este cu atât mai mare cu cât relieful montan-deluros este prezent în mai mare măsură, cu cât județul de referință are o vechime mai mare a urbanizării și ponderea salariaților în populația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nu sunt suficiente însă pentru a explica diferențierile interjudețene ale modului de ocupare a populație rurale. Dincolo de aceste aspecte, localizarea în regiuni istorice sărace, de tipul Moldovei sau Olteniei continuă să exercite o influență în sensul defavorizării modului de ocupare neagricolă în rural ( REF Ref48966860 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A7). De fapt, condiționarea puternică a ocupării neagricole este dată nu de forma de relief, de istoria urbanizării sau de oferta urbană de locuri de muncă în ocupații salariale, ci de stocul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
rurale. Dincolo de aceste aspecte, localizarea în regiuni istorice sărace, de tipul Moldovei sau Olteniei continuă să exercite o influență în sensul defavorizării modului de ocupare neagricolă în rural ( REF Ref48966860 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A7). De fapt, condiționarea puternică a ocupării neagricole este dată nu de forma de relief, de istoria urbanizării sau de oferta urbană de locuri de muncă în ocupații salariale, ci de stocul de educație disponibil la nivelul comunelor din județ. Cu cât ponderea populației rurale cu nivel de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de muncă în ocupații salariale, ci de stocul de educație disponibil la nivelul comunelor din județ. Cu cât ponderea populației rurale cu nivel de educație post-gimnazial este mai mare, cu atât probabilitatea de a înregistra niveluri mai mari ale ocupării neagricole este mai ridicată. Ocuparea neagricolă extralocală, cea realizată prin navetism rural-urban sau rural-rural, are o condiționare similară: ponderea navetiștilor în populația ocupată este mai mare în județele de deal-munte cu vechime mare a urbanizării și cu pondere mare de salariați
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ci de stocul de educație disponibil la nivelul comunelor din județ. Cu cât ponderea populației rurale cu nivel de educație post-gimnazial este mai mare, cu atât probabilitatea de a înregistra niveluri mai mari ale ocupării neagricole este mai ridicată. Ocuparea neagricolă extralocală, cea realizată prin navetism rural-urban sau rural-rural, are o condiționare similară: ponderea navetiștilor în populația ocupată este mai mare în județele de deal-munte cu vechime mare a urbanizării și cu pondere mare de salariați în populația ocupată din orașele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în populația ocupată este mai mare în județele de deal-munte cu vechime mare a urbanizării și cu pondere mare de salariați în populația ocupată din orașele județului ( REF Ref48966860 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A7). Abordare la nivel comunitar-individual. Modelul de ocupare neagricolă este extrem de diferențiat în funcție de amplasarea satului față de orașul cel mai apropiat. Cea mai mare concentrare de persoane ocupate în activități neagricole se întâlnește în jurul marilor orașe, în sate situate la maxim 12 kilometri de cea mai apropiată așezare urbană. Singura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în populația ocupată din orașele județului ( REF Ref48966860 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A7). Abordare la nivel comunitar-individual. Modelul de ocupare neagricolă este extrem de diferențiat în funcție de amplasarea satului față de orașul cel mai apropiat. Cea mai mare concentrare de persoane ocupate în activități neagricole se întâlnește în jurul marilor orașe, în sate situate la maxim 12 kilometri de cea mai apropiată așezare urbană. Singura categorie de populație rural-negricolă care nu manifestă o superconcentrare în jurul orașelor mari este cea a salariaților din ocupații ne-manuale cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]