1,689 matches
-
salariații și beneficiarii de prestații sociale sunt evaluate, potrivit Institutului Național de Statistică, la prețul de vânzare al zilei. Veniturile în natură se acordă persoanelor care desfășoară diferite activități și sunt răsplătite cu bunuri fizice sau consumă bunuri alimentare și nealimentare pe care, uneori, chiar ei le produc, sau sunt primite în dar de la rude sau cunoștințe. Analiza veniturilor în natură obținute de salariații și beneficiarii de prestații sociale, în funcție de statutul ocupațional al capului gospodăriei evidențiază faptul că, în România, pentru
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
efectele sale, consumul poate fi: a) consum de produse și servicii (consum final); b) consum de factori de producție (consum intermediar). II. După natura bunurilor care fac obiectul consumului, se disting: a) consum de produse alimentare; b) consum de produse nealimentare; c) consum de servicii. III. Din punct de vedere al modului de asigurare a bunurilor și serviciilor consumate, consumul poate fi: a) consum de mărfuri; b) autoconsum. IV. În funcție de durata consumului, distingem: a) consum de bunuri de folosință curentă; b
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
salariații și beneficiarii de prestații sociale sunt evaluate, potrivit Institutului Național de Statistică, la prețul de vânzare al zilei. Veniturile în natură se acordă persoanelor care desfășoară diferite activități și sunt răsplătite cu bunuri fizice sau consumă bunuri alimentare și nealimentare pe care, uneori, chiar ei le produc, sau sunt primite în dar de la rude sau cunoștințe. Analiza veniturilor în natură obținute de salariații și beneficiarii de prestații sociale, în funcție de statutul ocupațional al capului gospodăriei evidențiază faptul că, în România, pentru
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
aceștia își desfășoară activitatea în satele Oncești, Dealu Perjului și Tarnița, iar 24% în Onceștii Vechi, Bărboasa și Satu Nou. Un procent de 96% din agenții economici de pe teritoriul comunei au ca profil de activitate comerțul cu produse alimentare și nealimentare, iar restul de 4% au ca profil activitatea de prestări servicii. Viața economică a locuitorilor de aici s-a desfășurat cu o oarecare normalitate până la jumătatea veacului al XX-lea. Înființarea primelor întovărășiri agricole și apoi a gospodăriilor agricole a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Consum; - 1980: Cooperativa de producție achiziții și desfacerea mărfurilor (C.P.A.D.M.); - 1992: CONSUMCOOP; - 1996: Cooperativa de Consum. Obiectul de activitate al Cooperativei consta în: - schimbul de produse între sate și orașe; aprovizionarea familiilor de la sate cu mărfuri alimentare și nealimentare; - achiziționarea surplusului de produse agroalimentare (păsări, iepuri, ouă, fasole, nuci, semințe de dovleac, etc.); - prestări servicii către populație: industriale - croitorie, tricotaje, atelier lăcătușărie, sifonarii și gogoșerii; neindustriale - frizerie și coafură, transport hipo, închirieri de veselă pentru diferite evenimente, băi publice
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fost ridicată și variabilă în timpul ultimilor două decenii, rata inflației ajungând undeva la 200-250 procente la începutul tranziției. Prețurile agregate au fost influențate puternic, în special de prețurile produselor alimentare, ce reprezentau aproximativ jumătate din coșul IPC. Prețurile produselor alimentare, nealimentare și ale serviciilor au crescut în mare măsură cu rate similare în perioada de la mijlocul anilor ’90, dar în ritmuri din ce în ce mai diferite în ultimii ani, tarifele serviciilor înregistrând creșteri rapide, mai ales în 1999 (tabelele 3 și 4), reflectând, în
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
care urmează a fi centralizat; în acesta sunt cuprinse toate caracteristicile din programul de observare al anchetei, care sunt grupate în secțiuni (componența gospodăriei, activitatea gospodăriei, pensii, ajutoare, alte forme de protecție socială, produse agroalimentare și băuturi alcoolice, cumpărare mărfuri nealimentare, cheltuieli pentru plata serviciilor, venituri și alte intrări în bani, cheltuieli și alte ieșiri în bani, alimentația în afara gospodăriei, condițiile de locuit și înzestrarea cu bunuri, sănătate, gradul de satisfacere a necesităților gospodăriei în raport cu veniturile). Ancheta asupra forței de muncă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
1) Înregistrarea prețurilor și tarifelor practicate de unitățile comerciale sau prestatoare de servicii se realizează printr-o cercetare selectivă organizată de INS. Colectarea datelor, asigurată de personal statistic specializat, se efectuează pe baza unor caiete-chestionar corespunzătoare grupelor de mărfuri (alimentare, nealimentare) și servicii luate în calculul IPC. Cercetarea statistică asupra prețurilor de consum utilizează următoarele eșantioane<footnote Conform metodologiei Institutului Național de Statistică, București de calcul al Indicelui Prețurilor de Consum. footnote>: − Eșantionul de localități - stabilit cu respectarea restricțiilor de reprezentativitate
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
primite de la unitățile care le practică; − Eșantionul de mărfuri și servicii - cuprinde sortimente care au o pondere semnificativă în consumul populației. Nomenclatorul utilizat este structurat pe trei nivele de agregare: grupe, posturi și sortimente, astfel: • grupa mărfurilor alimentare; • grupa mărfurilor nealimentare; • grupa serviciilor. 2) Informațiile colectate prin această cercetare sunt completate cu cele provenite din cercetarea privind prețurile principalelor produse agricole vândute de producătorii particulari în piețele agroalimentare, asigurându-se astfel acoperirea principalelor surse de aprovizionare a populației. Sistemul de ponderare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
cumpărarea de bunuri și servicii) fie este economisit sau investit. În caracterizarea standardului de viață al populației, un rol privilegiat revine studiului laturilor cantitative și calitative ale consumului de bunuri materiale și servicii. Consumul populației reprezintă totalitatea produselor alimentare și nealimentare consumate și a serviciilor folosite de populație în scopuri neproductive, într-o anumită perioadă de timp. Principalele elemente incluse în consumul populației sunt: − cumpărările de mărfuri alimentare, nealimentare și servicii efectuate de menaje (exclusiv cumpărările de imobile, terenuri, unelte etc.
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de bunuri materiale și servicii. Consumul populației reprezintă totalitatea produselor alimentare și nealimentare consumate și a serviciilor folosite de populație în scopuri neproductive, într-o anumită perioadă de timp. Principalele elemente incluse în consumul populației sunt: − cumpărările de mărfuri alimentare, nealimentare și servicii efectuate de menaje (exclusiv cumpărările de imobile, terenuri, unelte etc.); − produsele consumate de populație, în scopuri neproductive, din producția obținută în gospodăriile personale (autoconsumul gospodăriilor); − bunurile și serviciile obținute gratuit și cu preț redus 14. Pentru caracterizarea consumului
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și structura consumului de bunuri și servicii prin evaluarea acestora în expresie bănească. Cei mai utilizați indicatori valorici ai consumului populației sunt: − cheltuieli totale de consum (Ctc); − structura consumului (Yc); − cheltuieli totale pentru consumul alimentar (Ctca); − cheltuieli totale pentru mărfuri nealimentare (Ctmn); − cheltuieli pentru plata serviciilor (Cps). Indicatorul cheltuieli totale de consum cuprinde ansamblul cheltuielilor efectuate de populație pentru necesitățile de consum curent (produse alimentare, mărfuri nealimentare și servicii), precum și contravaloarea consumului uman de produse agroalimentare din resursele proprii ale gospodăriei
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Ctc); − structura consumului (Yc); − cheltuieli totale pentru consumul alimentar (Ctca); − cheltuieli totale pentru mărfuri nealimentare (Ctmn); − cheltuieli pentru plata serviciilor (Cps). Indicatorul cheltuieli totale de consum cuprinde ansamblul cheltuielilor efectuate de populație pentru necesitățile de consum curent (produse alimentare, mărfuri nealimentare și servicii), precum și contravaloarea consumului uman de produse agroalimentare din resursele proprii ale gospodăriei. Se poate calcula și indicatorul cheltuielilor totale de consum pe o persoană. Structura consumului populației (Yc) este un indicator inclus în rândul indicatorilor valorici, deși este
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
locuințe și înzestrarea cu bunuri; − medicamente și îngrijire medicală; − transport și telecomunicații; − cultură, învățământ și educație; − alte cheltuieli de uz personal. Dacă se procedează la regruparea posturilor de cheltuieli enumerate, se obține o grupare sintetică: − consum alimentar și băuturi; − mărfuri nealimentare; − servicii. Cheltuielile totale pentru consumul alimentar (Ctca) reprezintă ansamblul cheltuielilor bănești și în natură aferente acoperii necesităților alimentare ale unei gospodării sau persoane, într-o anumită perioadă de timp. Cheltuielile totale pentru mărfuri nealimentare (Ctmn) includ ansamblul cheltuielilor bănești și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
sintetică: − consum alimentar și băuturi; − mărfuri nealimentare; − servicii. Cheltuielile totale pentru consumul alimentar (Ctca) reprezintă ansamblul cheltuielilor bănești și în natură aferente acoperii necesităților alimentare ale unei gospodării sau persoane, într-o anumită perioadă de timp. Cheltuielile totale pentru mărfuri nealimentare (Ctmn) includ ansamblul cheltuielilor bănești și în natură aferente acoperirii necesităților nealimentare ale unei gospodării sau persoane, într-o anumită perioadă de timp. Indicatorul cheltuieli pentru plata serviciilor (Cps) reprezintă ansamblul cheltuielilor bănești efectuate de o gospodărie sau o persoană
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
alimentar (Ctca) reprezintă ansamblul cheltuielilor bănești și în natură aferente acoperii necesităților alimentare ale unei gospodării sau persoane, într-o anumită perioadă de timp. Cheltuielile totale pentru mărfuri nealimentare (Ctmn) includ ansamblul cheltuielilor bănești și în natură aferente acoperirii necesităților nealimentare ale unei gospodării sau persoane, într-o anumită perioadă de timp. Indicatorul cheltuieli pentru plata serviciilor (Cps) reprezintă ansamblul cheltuielilor bănești efectuate de o gospodărie sau o persoană într-o anumită perioadă de timp, pentru plata serviciilor. Se determină prin
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
frigidere și congelatoare ce revine la 1.000 de locuitori. Un indicator foarte important și sugestiv al consumului populației este coșul minim de consum, indicator exprimat valoric, dar plecând de la cantitățile consumate. Coșul minim de consum reprezintă ansamblul produselor alimentare, nealimentare și serviciilor necesare unei persoane sau unei gospodării pentru atingerea unui nivel minim de trai. Coșul cuprinde cantitățile minime necesare din principalele bunuri și servicii, cheltuielile pentru procurarea acestora, precum și cele implicate de plata altor bunuri și servicii necesare consumului
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
structura consumului alimentar al gospodăriilor din decilele D3 și D4; − consumul mediu de utilități ce revine pe un locuitor (energie electrică, energie termică, transport); − cheltuielile efectuate de gospodăriile din decilele D3 și D4 pentru celelalte elemente ale consumului de produse nealimentare și servicii. Coșul minim de consum constituie un important instrument de fundamentare a unor componente ale politicii sociale (de exemplu, salariul minim pe economie, pensia minimă de asigurări sociale etc.), fiind relevant, în primul rând, sub aspectul nivelului cheltuielilor pe
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
5.8% 18.2% 16.2% 18.1% Combustibili, materii prime minerale, metale 33.8% 37.0% 22.6% 29.5% 32.1% Materiale de construcții și accesorii 4.4% 2.5% 2.8% 2.2% 2.0% Materii prime nealimentare și produse prelucrate 28.9% 14.7% 10.2% 4.8% 4.1% Materii prime pentru producția mărfurilor alimentare 11.6% 9.1% 4.5% 4.2% 0.6% Mărfuri alimentare 14.1% 12.1% 12.1% 8.5% 4
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
minerale și metale, care, cu excepția scăderii înregistrate în deceniul opt, și-a menținut constantă ponderea la aproximativ o treime din total. Tot din categoria produselor de bază și având o pondere însemnată doar în primii ani postbelici, grupa materiilor prime nealimentare și produselor prelucrate din acestea a cunoscut o descreștere continuă și accentuată pe parcursul întregii perioade, astfel încât, în anul 1989 a ajuns să dețină doar puțin peste 4% din exporturile românești. În cadrul ei au ocupat un loc important produsele din lemn
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
5.2% 5.5% 3.0% 3.4% Combustibili, materii prime minerale, metale 23.5% 34.3% 31.1% 50.3% 56.0% Materiale de construcții și accesorii 1.1% 1.0% 1.5% 1.0% 0.9% Materii prime nealimentare și produse prelucrate 21.4% 13.4% 10.1% 5.7% 5.4% Materii prime pentru producția mărfurilor alimentare 0.7% 2.2% 2.3% 5.7% 1.7% Mărfuri alimentare 0.3% 2.5% 3.0% 3.2% 1
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
0 -27412,6 -30358,6 -14079,8 -21711,5 Produse chimice, ingrășăminte, cauciuc 8903,2 7039,2 7915,8 11621,7 8462,5 Materiale de construcții și accesorii 1795,2 1827,3 1793,0 2850,8 2139,3 Materii prime nealimentare și produse prelucrate -67,3 721,3 2297,8 1499,9 -400,2 Animale vii (în afară de cele pentru tăiere) -11,4 33,2 -11,8 -22,3 12,4 Materii prime pentru producția mărfurilor alimentare -1575,0 -4498,3 -2237
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
materii prime precum și politicii de substituire a importurilor, nici nomenclatorul de import al țării noastre nu a fost foarte diversificat, accentul fiind pus doar pe un număr limitat de produse deficitare (produse de magnezită, cărămizi refractare, etc). În ceea ce privește materiile prime nealimentare și produsele aferente, și această grupă a înregistrat solduri în majoritate active în perioada 1980 1989, deși baza proprie de materii prime este insuficientă în comparație cu capacitățile de producție care au fost create. Ca urmare a faptului că produsele lemnoase și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
sursele de proveniență, suma respectivă se compune din venituri bănești, în proporție de 73% (27% transferuri sociale, 24% salarii +12% venituri din agricultură +6% vânzarea de proprietăți +4% venituri din activități independente neagricole) și 29% din contravaloarea produselor agroalimentare și nealimentare produse și consumate în gospodărie. La rândul lor, cheltuielile de consum s-au situat la o medie lunară de 6,9 milioane lei, rezultând o economisire medie pe o gospodărie de 0,5 milioane de lei pe lună. În fapt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de viațăă conduc la modalități diferite de manifestare a comportamentelor de consum. Este posibil chiar că unul și același consumator să prezinte comportamente diferite, atunci când este plasat în contexte situaționale diferite. Astfel, el își poate modifica profilul consumului alimentar sau nealimentar, structura cheltuielilor, atitudinea pe care o are în mod obișnuit față de o marcă, poate deveni mai pretențios față de calitatea produselor/ serviciilor, mai atent la informațiile care i se oferă sau mai suspicios. Prin urmare, comportamentul consumatorului este rezultatul atitudinilor și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]