6,250 matches
-
s-au cunoscut ca studenți la germană, la Sorbonna. M-au purtat prin Germania de la naștere, pot să afirm că am trăit mereu cu un picior dincolo de Rin. Dar tatăl meu fusese rănit la față în 1914, în războiul cu nemții, iar eu nu l-am cunoscut altfel decât cu acea cicatrice pe obraz. Apoi, eu nu sunt înzestrat pentru limbile străine. E adevărat că vorbesc și scriu curent în germană, dar nu sunt propriu-zis bilingv pentru că n-aș putea să
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
în această limbă. În schimb, nu vorbesc deloc engleza, italiana, spaniola, nici un alt idiom. Părinții mei mi-au reproșat întotdeauna că nu vorbesc corect germana. Aveam 14 ani când a izbucnit cel de al doilea război mondial și 15 când nemții au invadat Franța. În timpul, celor patru ani de ocupație, era să fiu ucis de trei ori. Aveam un văr mai mare decât mine care a căzut prizonier și a petrecut patru ani în Germania. Corespondam cu el, dar eu nu
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
plăcîndu-i și mirosul de metal, contactul cu bărbații duri în salopete albastre mînjite de păcură... Alle ist hin... totul s-a dus (pe copcă). Das ist eine SCHEISSEKOMPANIE; de cînd am auzit expresia, la Berlin, în R.D.G., din gura unui neamț dizident, nu mai folosesc vorba de "căcănari"; ca și cum, și în materie de dispreț, Germania, chiar și căzută în sfera URSS-ului, deține o metafizică, superioară, a detestării... Diferența dintre aparență și biografia reală, sursa de bază a prozei ultimelor secole
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
același context imediat de după război, a fost apoi dat uitării, ca să-l regăsim după 1989. El desemnează păcate (reale ori presupuse) diferite, de la epocă la epocă. în epoca de după 1944, colaborarea cu pricina era aceeași ca și în Franța, cu nemții, extinsă însă și asupra celor care s-au aflat imediat după primul război în boxa acuzaților pentru a fi scris la Bukarester Tageblatt sub ocupație. Apoi, în anii din urmă, colaborarea incriminată este aceea cu autoritățile comuniste. Sadoveanu, Călinescu și
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
împădurită, clădiri din alte secole, din epoca de glorie a faimosului Carlsbad, cu fațade scorojite, pe care descifrezi inscripții în franceză (... "fournisseur de la Cour"), dar și clădiri din anii '50, cu inscripții în rusește. Azi, în Karlovy Vary predomină turiștii nemți și ruși, și, oricît ai căuta, nu găsești la nici un chioșc și la nici o librărie vreun ghid al orașului în franceză... În timp ce la București se înregistrau cele mai ridicate temperaturi din ultimii o sută de ani, la Karlovy Vary fenomenul
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
de critici, poeți, germaniști, traducători, antologatori etc. cărora li s-a solicitat să indice zece nume în ordinea preferințelor. Punctajul (de la zece la unu) a stabilit ierarhia. Mai exact, e vorba de două liste: una a poeților de limbă germană (nemți sau austrieci), alta a poeților "internaționali". Cei mai importanți poeți germani ai secolului au fost considerați, în această ordine, Gottfried Benn, Paul Celan (da, românul de origine Celan!), Bertolt Brecht, Rilke, Trakl, Ingerborg Bachmann etc. Interesant de remarcat că pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
desemnare a orașului ("formația din Bănie") etc. Jucătorii și antrenorii sînt desemnați adesea prin porecle sau hipocoristice ("Cobra", "Baciul", "Ganezul", "Vio", "Șumi", "Gică", "Puiu"); cei care joacă în străinătate sînt numiți după echipele (orașele, țările) unde se află -"milanezul", "belgianul", "neamțul" etc. În text se constituie uneori adevărate lanțuri de sinonime. În același paragraf, de pildă, mingea e numită în fiecare frază altfel: "...urmărea balonul" - "obiectul a ricoșat..." - "... a respins mingea" - "buclucașa a revenit la Moldovan"; ceva mai departe, registrul familiar-popular
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
de sinonime. În același paragraf, de pildă, mingea e numită în fiecare frază altfel: "...urmărea balonul" - "obiectul a ricoșat..." - "... a respins mingea" - "buclucașa a revenit la Moldovan"; ceva mai departe, registrul familiar-popular își accentuează prezența și mingea devine chiar pîrdalnica: "nemții plimbă pîrdalnica în jumătatea proprie". În știrile despre partide internaționale sînt numeroase împrumuturile lexicale folosite pentru culoare și atmosferă locală; dintre acestea, italienismele - "tifosi", "stranieri" - au pătruns cel mai mult în limbajul curent al comentariilor, chiar cu unele improprietăți (poate
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
și frecvența elipsei lexicalizate - "începutul Europenelor", "două "galbene"". Raportul de familiaritate dintre jurnalist și cititorii săi e evident și în folosirea unui stil colocvial-argotic - "grangurii din UEFA"; "fundașul Novotny i-a cosit piciorul lui Adi Ilie"; "servit ca la Ritz"; "nemții bagă material" - uneori cu alunecări în vulgar: arbitrul "își scuipă bojocii în fluier". Gama stilistică a genului mai cuprinde aluzii ("seamănă panică în tranșeele germane"), comparații elaborate ("întors pe toate părțile ca un șalău în tigaie") și în special un
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
își scuipă bojocii în fluier". Gama stilistică a genului mai cuprinde aluzii ("seamănă panică în tranșeele germane"), comparații elaborate ("întors pe toate părțile ca un șalău în tigaie") și în special un ton hiperbolic - peluza "duduie", difuzoarele "urlă", "larmă infernală", nemții sînt "prezenți la stadion cîtă frunză și iarbă" - împins pînă la parodie (o echipă învinsă, "cu visurile năruite", suferă "trecerea bruscă de la extaz la agonie").
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
perioada interbelică) care s-au opus cu îndîrjire acestui proces asimilist al modelului occidental, considerat un atentat la identitatea noastră națională, cu înd primejdioasă aberație". Judicioase sînt și evaluările despre Ion Antonescu, despre care se spune că a mers alături de nemți cu armata, după recucerirea Basarabiei și a Bucovinei de nord, în inima Rusiei, numai crezînd că astfel va recăpăta Ardealul de nord. "Cu această greșeală politică, simplu rămășag, am mers înainte și am ajuns cu trupele noastre pînă la Stalingrad
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
de buruiană rîde de bucurie, mărul necurățit se roagă de fata bărbată să-l curețe. În povești, în doine, în viața de toate zilele, românul pune umanitate în raporturile sale cu vitele și cu natura. Nu-și grijește vita ca neamțul, dar legătura lui cu ea e mai umană, mai adîncă. Neamțul o grijește din utilitarism și dintr-un anumit spirit de disciplină pe care îl duce în gospodărie. Românul n-o grijește din motivul din care nu-și grijește totdeauna
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
bărbată să-l curețe. În povești, în doine, în viața de toate zilele, românul pune umanitate în raporturile sale cu vitele și cu natura. Nu-și grijește vita ca neamțul, dar legătura lui cu ea e mai umană, mai adîncă. Neamțul o grijește din utilitarism și dintr-un anumit spirit de disciplină pe care îl duce în gospodărie. Românul n-o grijește din motivul din care nu-și grijește totdeauna nici copiii: din năcaz, din lipsă, din absența efortului susținut. Dar
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
de cel din vremea lui Ștefan cel Mare. Însă Motru, neclintit în convingerile sale eronate, continua să investească încredere, repet, în raseologie, rasism anistorice. În 1936, în amintita carte Românismul... Rădulescu-Motru afirma că, de fapt, ceea ce italienii numesc fascism iar nemții nazism, românii numesc românism. Și deși prin conceptul propus de românism credea că el va reabilita spiritualitatea creștină, cu deosebire a ortodoxismului, tradițiile și instituțiile de baștină (adică acelea antepașoptiste) și latura biologică și etnică a populației românești, unele accente
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
nu se creadă cumva că mă fălesc cu un lucru fals, în care, dacă e să fiu sincer, nici nu cred. Dar să vedeți ce mi s-a întâmplat mie într-una din puținele zile petrecute în, cum îi ziceau nemții, pe vremuri, Orașul de aur. Musai, pentru orice turist, să vadă Orologiul din centrul istoric, unde figurinele medievale apar pe cadran ca pe o scenă, salutând localnicii și vestind orele. Stau și aștept să se facă douăsprezece fix, astfel se
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
ci de un obicei provenit din ritual, și azi practicat în mediile evreiești bigote, din Israel și alte țări. Cît privește ideea că evreul are ca trăsături fizice specifice părul roșu și pistruii, acesta e un clișeu infamant de vreme ce și nemții, și britanicii prezintă astfel de particularități. Și, totuși, "culoarea roșcată a părului, a bărbii și a pielii (datorită pistruilor) este percepută de mentalitatea populară ca fiind o anomalie fizică; una care denotă o anomalie psihică sau morală corespunzătoare". Ba chiar
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
pentru că străinii ne-au pus gând rău. Ce nu înțelege românul de rând (și, din păcate, nici politicianul de rând) e că străinătății (dacă e să acceptăm acest termen vag) nici măcar nu-i pasă de noi! Pentru belgianul, olandezul sau neamțul obișnuit, ba chiar și pentru francezul dominat de triada métro-boulot-dodo, adică pentru cel majoritar, România e doar un nume din manualul de geografie. Destinul popoarelor - să fie clar! - e stabilit de mâna de profesioniști (politicieni și oameni de afaceri) pentru
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
cu noi. Totuși, ce țară din lume avea să fie împărțită de trei ori între ruși și germani? Polonia cred că este unica. Și-apoi, să nu te cucerească de trei ori oricine, să te cucerească popoare ca rușii, ca nemții. Noi, românii, să tăcem. Că peste noi nu veniră decât turcii... Ceea ce, prin contrast, duse la apariția altei vorbe de duh poloneze legată de ideea de "menaj polonez", uniune liberă și nonconformistă. Ca să fiu mai clar: întâi că Polonia, în
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
la 19 aprilie, se petrece o altă întîlnire între doi ambasadori ai unor țări aflate în război: "Sir George Barcaly (ambasadorul Marei Britanii la București, n.m.) și Czernin se întîlnesc din întîmplare la Mogoșoaia. Asupra tuturor fugitivelor realități spirituale gîndirea neamțului nu are priză". Avem ecouri aici despre luptele care se duceau pentru cucerirea, de către trupele engleze, a Dardanelelor, întrucît Rusia era sufocată, împiedicată de germani, atotstăpînitori în Turcia, să primească armament și muniție din Anglia. Pînă la urmă, asaltul Dardanelelor
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
a eșuat. Și din memoriile fostului ambasador al SUA, Morgenthau, în acea vreme, la Constantinopole (SUA nu se angajaseră încă în război) aflăm că trupele engleze nu s-au prea grăbit să se retragă, pentru că, de fapt, turcii (ajutați de nemți) epuizaseră total armamentul și căderea strîmtorilor era iminentă. La 7 mai găsim în jurnal următoarea, semnificativă, mărturisire: "Seara, după cină, vine contele Czernin. Mă ia deoparte și-mi spune următoarele: "Italia pornește împotriva noastră imediat. L-am văzut pe Brătianu
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
adevărat nu-ți pasă. De ce am scris în franțuzește Venge-toi etc...., nu înțeleg. Cînd se știe că... (e întrerupt). * * * Jefuirea conacului moldovenesc după intrarea trupelor sovietice, niște trupe de elită, întrucît invadatorii mai toți albi, frumoși, ruși - vikingi semănînd cu nemții... Soldații beau tot ce găsesc, unii chiar și spirt denaturat pe care îl confundă cu un lichior fin, violet, după care noaptea în larma armonicelor și în lumina sălbatică a focurilor aprinse în ograda devastată violează tot ce găsesc, vorba
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
să plouă. Splendid. Da, dar se-ntîmpla, mă! La patru ani, eu puteam să pornesc și să opresc ploaia. Nu glumeam. Aveam patru ani și mă jucam cu copiii. învățasem un cuvînt: furtuna. Das Gewitter, în nemțește. Era în timpul războiului, cînd nemții ocupaseră Bucureștiul, apoi, și după ce au trecut, după ce au plecat nemții, după ce murise și tata. Eu eram foarte isteț. Adesea, pe strada mea, care nu era un lung bulevard, dormeam într-un șanț. Era iarbă pe-atunci în gropile Bucureștiului
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
puteam să pornesc și să opresc ploaia. Nu glumeam. Aveam patru ani și mă jucam cu copiii. învățasem un cuvînt: furtuna. Das Gewitter, în nemțește. Era în timpul războiului, cînd nemții ocupaseră Bucureștiul, apoi, și după ce au trecut, după ce au plecat nemții, după ce murise și tata. Eu eram foarte isteț. Adesea, pe strada mea, care nu era un lung bulevard, dormeam într-un șanț. Era iarbă pe-atunci în gropile Bucureștiului și îmi plăcea grozav. Dormeam acolo și era un cîine bătrîn
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
poate extrem de important, și anume, problema identității-mai ales etnice, a cărei natură hibridă e resimțită intens de sașii ardeleni (germani puri pentru comunitatea lor, însă români pentru cuplul venit din Reich), și cea a relațiilor dintre grupurile etnice, maghiari, evrei, nemți, români, armeni, un proces permanent de descoperire a unui Celălalt a cărui lipsă va deveni dureroasă mai tîrziu. Eginald Schlattner, Cocoșul decapitat, trad. Nora Iuga, prefață de Rodica Binder, București, Humanitas, 2001, 472 pag., f.p. Despre o identitate pierdută Autorul
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
formulare care sînt apoi evaluate de un juriu anonim. Din martie voi fi în Nada Florilor, într-un bloc în care n-ați vrea să stați Ce părere ai despre ceea ce literatura și tradiția ne-au obișnuit să vedem în "nemți", cum ți se pare comparația imaginii noastre preconcepute cu ceea ce ai găsit aici? N-am avut niciodată o imagine preconcepută despre vreun popor și ideea de "specific național" mi s-a părut întotdeauna destul de suspectă. În orice caz, de la Cantemir
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]