431 matches
-
prizoniere. Unii dintre ei nu cunoscuseră altă viață decât aceea din lagăr. Se jucau nestingheriți În perimetrul lagărului, tolerați de către toți paznicii și chiar iubiți de către unii, și puteau să meargă oriunde, cu excepția barăcii În care era spitalul. Pedeapsa pentru neascultare era o bătaie zdravănă. Mendelssohn ascundea un copil cu piciorul rupt sub un pat. Băiatul căzuse În timp ce se juca În cariera Închisorii și se afla acolo de aproape trei zile cu piciorul În atele, când SS-iștii au venit după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
din anul 341 nu menționează abuzul necunoscut pe atunci al domicilierii Episcopului la curte, dar interzice Episcopilor, preoților și altor clerici să viziteze împăratul fără permisiunea și fără scrisori de prezentare din partea Episcopilor provinciali și, în special, metropolitani. Pedeapsa pentru neascultare era excomunicarea și interzicerea exercitării oficiului! Acest lucru demonstrează cît de mult era prețuită libertatea Bisericii și ce mari erau temerile față de puterea lumească. În 347, Conciliul din Sardica ordona Episcopilor să-și trimită diaconii și reprezentanții la curte și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Carol cel Mare de obligația sa de a lăsa libere alegerile Episcopilor; și acest mare om a primit avertismentul din partea Capului Bisericii cu acea docilitate care demonstrează măreția sufletului înalților domni creștini, mult mai eficientă decît opunerea de rezistență sau neascultarea. Carol cel Mare a exprimat și amendat această libertate în Capitulariile de la Aquisgrana din anul 803, cap. II, decretînd și consfințind această libertate prin următorul Decret: Fiind în cunoștință de sfintele canoane, ne-am dat consimțămîntul rînduielii ecleziastice (pentru ca Sfînta
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
noi interzicem acestuia să pătrundă în nava Fericitului Petru și intrarea în Biserică pînă ce nu se va fi pocăit, nu va fi abandonat postul pe care l-a primit printr-un delict atît de grav al ambiției și al neascultării, cauzat de sminteala idolatră. Asemenea hotărîm și pentru gradele inferioare și demnitățile Bisericii. Dacă vreun împărat, rege, duce, principe, conte, sau orice altă putere seculară va vrea să acorde cuiva un episcopat sau altă demnitate ecleziastică, să știe că i
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
erau date În dar de Dumnezeu. 18 Suferința și creșterea spirituală Atâta timp cât primii oameni s‑au bucurat de o viață de binecuvântare și de ascultare de Dumnezeu, erau liberi de tirania patimilor și imuni la suferință și moarte. Însă, din pricina neascultării lor, s‑a făcut lupta noastră față de cele de aici mai grea. Adam este alungat din raiul care Înseamnă pentru el preînchipuirea vieții viitoare nedestrămate și o icoană a Împărăției veșnice și după a cărui amintire va păstra el Însuși
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
comis de el În Eden trebuie căutată originea primară a bolii. Așa a intrat durerea În viața sa. Ea a fost consecința firească a nesupu‑ nerii primului om. Sfinții Părinți susțin că prin Adam a căzut toată firea omenească, urmările neascultării protopă‑ rinților fiind Împropriate de noi toți. Așadar, boala este o stare contrară firii, nefiind lucrarea mâinilor lui Dumnezeu. Dumnezeu nu a introdus În creația sa pătimirea, stricăciunea, boala, infirmitatea sau moartea. Omul primise de la Dumnezeu o fire bună și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ceartă pe cel pe care‑l iubeșteă (Proverbe 3, 12 ; Evrei 12, 6). Ia seama deci cu adevărat cum ești și alege‑ți ție una din cele spuse”10. Cu toții suferim În această lume căzută În care ne aflăm, din cauza neascultării protopărinților față de Dumnezeu și din cauza lipsei lui Dumnezeu din viața noastră. „Pentru că noi Înșine, prin plăcere, ne‑am lăsat ademeniți de păcat, ce motiv serios am putea invoca că n‑am fost noi Înșine autorii suferințelor noastre ?”11 Sfântul Grigorie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sufletul, nu păcatul. Sufletul omului Însă, ieșind din starea lui creaturală și Înrăutățindu‑se, s‑a Îmbolnăvit grav18. Sărăcia și bogăția, libertatea și robia și altele asemenea au pătruns târziu Între oameni, odată cu răutatea, ca niște boli obștești născocite de neascultarea și răutatea omului 19. Deci, originea sufe‑ rințelor noastre este În noi Înșine. Nu Dumnezeu, ci omul este responsabil de apariția durerii. Unii copii Învață că dacă sunt buni, totul va fi bine pen‑ tru ei. În viața adultă, aceasta
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
am izbutit‑o Încă - n‑o spun din smerenie. Dar nu‑mi pierd Îndrăzneala. Stărui. Mă rog să‑mi ierte Dumnezeu păcatele. Am auzit pe mulți spunând : «Nu pot să mă rogă. Eu așa ceva n‑am pățit. Numai În ziua neascultării mele În Sfântul Munte am pățit asta. Rolul pozitiv al suferinței În viața noastră 175 Nu mă frământă dacă și cât trăiesc. Asta am lăsat‑o În seama iubirii lui Dumnezeu. Se Întâmplă de multe ori ca cineva să nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Orientului Apropiat. Era descurajat] nerespectarea autorit]ții parentale. Un fiu trebuie s] fie umil, dispus s] accepte sfaturi, s] evite actele necinstite și frauduloase și s] aib] un comportament decent. Conform spuselor înțeleptului vizir Ptah-hotep (secolul al XXV-lea î.Hr.), neascultarea filial] putea fi cauza reneg]rii fiului. Înțeleptul înv]ț]tor, Amen-em-opet (secolul al XIV-lea î.Hr.) a predicat împotriva dorinței avide de putere și a acumul]rii de avere prin jaf, fraud] sau înșel]torie în afaceri, i-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Mai mult, el susține c] dorințele sau inclinațiile sunt asemenea: nici bune, nici rele. Obiectul evalu]rii morale este intenția agentului. Viciul nu este altceva decât consimt]mântul conștient de a p]c]tui, adic] de a acționa conștient de neascultarea poruncilor lui Dumnezeu. Dup] cum scrie el: „Defectul este, atunci când suntem... înclinați s] consimțim la ceva ce nu trebuie s] facem... Ce altceva este consimt]mântul acela decât a-L disprețui pe Dumnezeu și de a-I inc]lca Legile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu conștienți de aceasta. Doctrina susținea c] aceste legi pot fi cunoscute m]car de c]tre cei înțelepți care i-ar putea înv]ta pe ceilalti: se arăt], de asemenea, ce recompense și pedepse acord] Dumnezeu pentru ascultare și neascultare. Filosofia moral] a secolului al XVII-lea are ca punct de plecare teoria dreptului natural clasic pe care o modific] ins] în mod radical. Teoria dreptului natural clasic consider] c] oamenii au fost creați pentru a juca un rol într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
categorici: Măcar că În acest Vicariat, lauda lui Dumnezeu, până acuma Îi pace și liniște, și Îi bună nădejde că și de acuma Înainte va fi, totuși, fiindcă oameni malițioși, pizmași, a tot rândul bun Îndemnători și ațâțători de popor spre neascultare pot fi, și, de nu sunt, pot veni de aiurea, unde, cu durere, se află mulți, vi se comunică Circularu Măriei Sale Domnul Episcop ș...ț Aduceți poporului aminte În beserică datoriile către stăpânire, arătându-le relele urmări care ar veni
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Caracterele se formează, în general, prin opoziție; spunând „nu”, copilul devine conștient de personalitatea sa; prin acest simplu cuvânt ajunge să facă diferența dintre el și restul lumii. Opoziția se transformă în sfidare intenționată sau este un act deliberat de neascultare atunci când copilul știe foarte bine ce se așteaptă de la el și totuși se decide să acționeze exact invers. Pe scurt este un refuz de a se supune regulilor și autorității adultului; de exemplu face gălăgie atunci când este rugat să păstreze
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
erori comportamentale: * agresivitatea (agresiunea și furia întunecă înțelegerea fenomenelor); * personalizarea (legarea unei situații conflictuale de o anumită persoană); * neînțelegerea (înțelegerea greșită a unor gesturi, afirmații care țin de un anumit specific cultural); * uni-raționalismul (să se considere ca unic adevărul propriu); * neascultarea (lipsa abilităților de a asculta). 4.Încheierea negocierii - se face prin evaluarea a ceea ce se poate obține prin concesii condiționate, rezumarea acordului și stabilirea poziției finale care poate fi încheierea sau nu a târgului. Odată obținut un acord și luate
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
este agentul disciplinei Această poziție are importante valențe teologice. Ea a fost în mod deosebit promovată de John Wesley (1703-1791), și mai recent de J. Dobson. În concepția dobsoniană, copiii sunt „de la natură egoiști și păcătoși", iar din moment ce minciuna și neascultarea sunt manifestări frecvente ale copiilor, scopul educației parentale trebuie să fie obținerea supunerii și a adevărului din partea acestora. Valoarea perspectivei tradiționale autoritare constă în aspectul ei motivațional: părinții sunt persuadați să considere sarcina de modelare a identității și a caracterului
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
este în nici un caz un copil caracterial. Trebuie subliniat însă caracterul selectiv și polimorf al acestor manifestări. Ele apar cu precădere în mediul familial și pot lua expresia unei ostilități la adresa unora dintre membrii familiei, ostilitate obiectivată în gesturi de neascultare, deteriorare de obiecte, nopolitețe, sistematică sau obrăznicie calculată, uneori chiar injurii și loviri etc. De asemenea se pot transforma în manifestări de gelozie față de tată, de mamă sau de nou năsouți, însoțite de reacții reprobabile. Evident, îu asemenea împrejurări, adoptarea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
dorit să aprofundeze chestiunea structurii atomului, a formulat un răspuns exemplar: A studia ceea ce Dumnezeu a creat este o rugăciune. A căuta să modifici sau să distrugi ceea ce El a creat este cel mai mare păcat, avându-și originea în neascultare. George Manu avea sensibilitatea religioasă care îi permitea ca omul de știință sau savantul să nu elimine ex suppositione ipoteza Dumnezeu din demonstrația sa. Altfel spus, avea un ochi al savantului, dublat de un ochi al teologului, ce funcționau benefic
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
normative, obișnuința de a se supune la norme, la obligații. Institutorii, profesorii, părinții, societatea îi cer să se supună la o îndoctrinare socială, iar copilul, deprins să asculte, se supune. 3) Supunerea la obligații poate fi însoțită de teama consecințelor neascultării. Frica, sentimentul dominant în școlile noastre de acum peste un secol, a dispărut complet în anii orânduirii comuniste, când, dacă un elev nu învăța, cel pedepsit era cadrul didactic, în diferite moduri (să-l mediteze în vacanță, nu avea voie
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
ce ți-am dat an de an, duminică de duminică. Zadarnic am zis: lăsați fumatul, nu abuzați de băutură, nu înjurați și nu purtați clevetiri de la unul la altul, ci mai bine rugați-vă. Acum iată unde te-a adus neascultarea, patima și răutatea inimii. Ți-am zis mereu: îngrijește de sufletul tău, căci, la judecata Domnului, după faptele tale vei fi judecat și nu ți se va cere să dai seama de faptele altora. O, fiule, cum vei putea repara
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
în plus, și iată că aceste cinci minute l-au costat viața. Învățătură: Zicala românească spune: „Nu lăsa pe mâine ce poți face azi!”. Iar istoria ne-ndeamnă: „Caută a nu zăbovi, că altfel nu știi cum va fi!” 129. Neascultarea părinților Într-o zi, un vestit medic din Londra, pe nume Johnson, fusese invitat la cină, pentru orele 19. Dar el nu putu veni decât la orele 20, când toți invitații se aflau la mese, iar cina era pe sfârșite
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
la față și îndurerat. Astăzi este ziua în care a murit tatăl meu și, în fiecare an, îmi fac o datorie scumpă mie ca să petrec toată ziua lângă mormântul său, indiferent ce s-ar întâmpla. Cu asta caut să ispășesc neascultarea mea, care a fost cauza morții sale. Da... adăugă el oftând, bunul meu tată a murit din cauza mea! Și ca să fie de învățătură tuturor, am să vă povestesc cum s-au petrecut lucrurile. Tatăl meu era un om cumsecade, vânzător
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
delicvențiale (Turliuc, N., 2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special, duritatea și inconsistența) aplicate conduitei opozante timpurii asigură formarea comportamentului agresiv viitor prin intermediul creșterii interacțiunilor coercitive dintre părinți și copii. La intrarea în școală, din păcate, acest „tipar” comportamental de neascultare, nesupunere și agresivitate va fi extins de copil și la mediul școlar. Stilul autorizat îmbină controlul sistematic cu un nivel înalt al suportului parental. Părinții formulează reguli și controlează respectarea lor, dar nu le impun ci le discută cu copii
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
și anume: • Tulburările de comportament neepisodice ( acestea se înlănțuiesc, adesea, și aproape că nu le poate fi sesizat debutul; ele nu au caracter de boală, ci pur și simplu un rău conduce spre alt rău. Din această categorie fac parte: neascultarea, agresiunea, minciuna, furtul, vagabondajul etc.) • Tulburările de comportament episodice (se caracterizează printr-o evoluție sinusoidală, în așa fel încât după o perioadă de echilibru apare perioada de dezechilibru, iar atunci comportamentul se modifică. Acest gen de tulburări se manifestă prin
Devierile comportamentale la copilul surd by Cezara Faighel () [Corola-publishinghouse/Science/84067_a_85392]
-
catalepsia - o stare de rigiditate și creștere a tonusului postural, cataplexia - tot o stare de inhibiție în cadrul căreia se produce o pareză generalizată a tuturor mușchilor striați), Cel mai adesea, la copilul surd apar manifestări de tipul minciunii, furtului, agresiunii, neascultării, fugii etc. Neascultarea - presupune refuzul autorității, și mai ales a celei familiale, apoi a celei sociale. Acest refuz generează conflicte permanente și apare la copiii cu o dezvoltare dizarmonică, cu lexiuni ale SNC ori la cei cu retard mintal, Agresiunea
Devierile comportamentale la copilul surd by Cezara Faighel () [Corola-publishinghouse/Science/84067_a_85392]