701 matches
-
1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Fost-am și eu odată, cândva, demult, într-un timp de aur pe care gândul meu cel obosit începe de-acum să-l scape tot mai des în ceața uitării, un copil neastâmpărat și zburdalnic care, înmuia în miezul verilor ce se topeau la căldura soarelui, clipa veșniciei. Eram pe-atunci nimicul cela fără de griji, pus mereu pe furat clipe de adâncă frumusețe și neplătite plăceri din neasemuitul rai al copilăriei. Ale mele
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
condiția ca tu să rămâi afară și să te bucuri alături de ceilalți. - Doar n-o să te las singură? -Nu-s singură! Sunt cu el! - zise zâmbind cu mâna pe burtă. Ady o mângâie și o sărută. - Ăsta mic de pe acum este neastâmpărat. Dă mereu din piciorușe. Sper să nu fie fotbalist! - Obrăznicătura, nu se îndură de mămica lui! - Sau va deveni un mare dansator ca Fred Astair! - Hei, porumbeilor! - le strigă Camelia. Vă credeți încă în luna de miere!? - Pentru noi fiecare
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
niște străini intra ziua -n amiaza-mare tocmai aici. -Am venit,Doamne! Sunt eu, eu Petru a lui Simion, de la marginea satului.! De la casa aceea mică și mereu văruita, cu salcâm în curte! Mă mai știi,Doamne ?.Eu, Petruș Simion băiatul neastâmpărat și sărac pe care maica lui -Maria, Maria al lu’Simion , nu-l lasă să intre în Casa Ta desculț și murdar?Aveam mereu teneșii mai mari, ai lu’ frate-miu, Vasile, de mă împiedicăm la mers.... Mă mai știi
DOR de MIRELA PENU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377729_a_379058]
-
apărut în urma cărții lui Al. Grama care, am văzut, a cuprins și alți clerici sătmăreni (Vasile Patcașiu). 1) Este un ideal pe care V. Lucaciu l-a enunțat cu putere: "...Dar inima română, doioasă de binele neamului său, cu zel neastâmpărat cearcă moduri și mijloace, cum să facă cât mai mult bine pentru biserica sa, pentru națiunea sa. Pentru aceea mi-am pus de ideal vieții mele deviza: Catolicism și Românism..." (din Cuvântarea la sărbătorirea Bisericii din Șișești, 15 / 27 aug.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
că m-am gîndit la implacabilitatea destinului, dar, îmi dau seama că, oricum, butada mea frivolă l-a indispus puțin. Două epoci, două dicții. Aș fi vrut să aparțin celei vechi. N., fost mare curtezan, acum în retragere, dar încă... neastîmpărat, urmărind cu ochi expert defilarea fetelor pe Copou, mă oprește, febricitat, să-mi spună că Ginela a acceptat întîlnirea intimă și că urmează doar de stabilit... locul. E-atît de preocupat de amănuntele organizatorice, atît de invadat de detalii, încît îmi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aspirațiilor și capacității copiilor, intenționând a le descoperi și dirija aptitudinile și interesele. În acest context se înscriu eforturile celor care scriu articole de profil, elaborează cărți, transmit celor tineri crâmpeie din experiența lor didactică. Autoarea lucrării, Veneția Șerban, spirit neastâmpărat și altruist, nu se află la prima lucrare, domnia sa publicând pentru aceeași sferă de interes, o altă carte de didactică preșcolară (Grădinița mea, 2005 (vol. I programe artistice originale, vol. II programe artistice prelucrate). Conținutul lucrării de față este rodul
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
chicote de rîs pe înfundate) Costache: Mă, cine-i acolo? Vocile: (printre sughițuri de rîs) ... Noi... Costache: Care noi, mă? Vocile: ... Noi... Costache: Da ce căutați voi pe-aici?! Vocile: ... Nimic... Mere... căutăm niște mere... (rîsete) Costache: Care mere, măi neastîmpăraților! Octav, ce-i cu ăștia pe aici? Octav: (apropiindu-se de gard) Băieți, hai, azi teiul nu face mere... Încercați mîine, hai! (musafirii rîd fără să se mai ferească, scutură copacul și apoi pleacă) Țiganii noștri cei de toate zilele
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mei că am chemare pentru așa ceva, au angajat o grămadă de oameni de meserie, care m-au Învățat să vorbesc foarte frumos. Mi se dădea cu porția. La Început mai puțin, apoi din ce În ce mai mult. Într-o bună zi, iscoditor și neastâmpărat cum sunt, am profitat de o clipă de neatenție din partea paznicilor mei, Încercând să mă descurc singur. Și iată ce mi s-a Întâmplat: mai Întâi, am constatat că pământul de sub picioare nu este chiar așa cum mi s-a spus
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ostenească-n urma iubitei sale jertfe, O, las să te cuprindă, să ți se uite-n ochi... Au va citi într-înșii aceea ce vorbești? {EminescuOpVIII 114} [VERENA] I-nchid [BOGDAN] Închide-i dară... El ți-a citi în față Neastâmpăratul tremur al genei tale lungi Prin care-o să strecoare clipirile șirete. (O cuprinde; ea lasă fața-n sus pe umărul lui... El o sărută). Acesta e? Acesta-i urât ca un tăciune? Acesta te mâhnește fără s-o vreie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că nu-l vede) BOGDAN Vrei să mă duc, Anică? Vrei singură să fii... ANNA Puteai s-o știi aceasta, dar tu... nimic nu știi... {EminescuOpVIII 115} [VERENA] I-nchid [BOGDAN] Închide-i dară... El ți-a citi în față Neastâmpăratul tremur al genei tale lungi Prin care-o să strecoare clipirile șirete. (O cuprinde; ea lasă fața-n 186 sus pe umărul lui... El o sărută). Acesta e? Acesta-i urât ca un tăciune? Acesta te mâhnește fără s-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aliaților creștini însă, în care se concentrase ca într-un focariu atâta curaj, putere și încredere în sine, se simțea foarte lipsa unei aspre discipline, a unei orânduieli generale, a unei conduceri unitare, în locul cărora predomneau în mod fatal o neastâmpărată ambiție și o deșertăciune nemăsurată, mai cu samă în partea francejilor, cari prin rang și merit se credeau în drept de-a da tonul. Bătălia de la Nicopoli. Surprinși prin repejunea și tăinicia sosirii armiei de căpetenie a osmanilor, căpitanii franceji
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încă de starea de război. Astfel în anul 1365 Ludovic cel Mare îl declară pe răposatul voievod Bogdan Dragos, împreună cu toată dinastia, de haini și lepădați de datorie, de înrăutățiți și plini de veninul vicleniei, de instrumente oarbe a acelei neastâmpărate ambiții care, îmboldită de satana, i-a putut amăgi să fugă pe furiș din Ungaria și să ia de sine și arbitrariu în stăpânire o provincie laterală a Ungariei. În urmarea acestora regele confiscă moșiile ce le avea Bogdan Dragoș
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și consumul de mătrăgună. Într-o scrisoare din 1973, cunoscutul istoric al creștinismului Jaroslav Pelikan (1923-2006) îi comunica lui Mircea Eliade că, în slovacă (limba tatălui său), în limbaj popular, cuvântul mandragora a ajuns să însemne „o persoană nervoasă sau neastâmpărată”. El a dat ca exemplu o propoziție dintr-o lucrare de la jumătatea secolului al XIX-lea a scriitorului romantic slovac Janko Král’ : „Palko Budinsky, mandragore smelá” („Palko Budinsky, un bărbat nervos și cutezător”) (56). De altfel, și țăranii români din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a vedea a d-lui Stătescu, însuși Bogdan Dragoș, întemeietorul Moldovei, pe care Ludovic I al Ungariei, prin hrisovul de la 2 februarie 1365, îl numește, împreună [cu] toată dinastia Dragoșizilor Maramurășului, sperjur și uitător de datorii, unealtă oarbă a unei neastâmpărate ambiții, pentru că, părăsind vasalitatea în fruntea poporului său, fondase un stat neatârnat, alături cu Ungaria? Străin de origine română a fost Alexandru Basarab care a înfrînt pe regele Carol Robert și toți acei pe care mater parens, muma născătoare a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să fie cu toate acestea pedepsit, prin înlăturarea sentenței, și pedepsit atât de grav cu o permutare care e o destituire mascată. - Când o asemenea permutare se face pentru că zelosul profesor a voit să aducă la ascultare pe un elev neastâmpărat, aceasta însemnează a slăbi cu totul disciplina în școală, a anihila prestigiul și autoritatea oricărui învățător" Iată dar de ce e vorba. Degeaba " Romînul încalică calul de bătaie al demnității omenești ș. a. m. d. Demnitatea cere ca cineva să aibă conștiință
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sprijinul nostru, dar am sacrificat (și aceasta e și mai rău) interesele noastre cele mai vitale politice și economice la Dunărea de Jos și am adus cele mai grele rane țării noastre proprii din curată îngăduință și din grija pentru neastâmpăratul megaloman. Și pentru toată iubirea și toate sacrificiile culegem azi răsplata sub forma politicei de asmuțare a unei Irridente române și a afiliaților ei de la noi. Am uitat că în Orient nu obține cineva succese prin îngăduire și bunăvoință, ci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se vestesc șicane nouă la cari sunt expuși în România cetățenii noștri, negoțul și comunicațiunea noastră, produsele industriei noastre. Oare starea aceasta de lucruri să se declare în pemanență? Cu cât mai mare e îngăduirea ce-o exercităm față cu neastâmpărații oameni de lângă Dâmbovița cu atât li se umflă creasta, cu atât mai nerușinate sunt pretențiunile și cererile lor. Iar ceea ce se vorbește sau se scrie în București, în lași, oriunde în România în contra Ungariei și a Austriei află cale în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
putere. Nu știu ce mi-ai făcut, dar... N-am mai simțit niciodată așa... O, ce deasă e mintea ta, câte gânduri se învîrtesc în ea! Hehehe, credeam că ai fost mereu homosexual, dar uite văd aici niște amintiri cu fete. Erai neastâmpărat pe vremea aia... Rade, dar camera asta ce e? Nu mi-ai arătat-o niciodată. Ce sunt toate chestiile astea lucitoare? Și mai ales unde e situată încăperea? A, sub bibliotecă? Poate c-o să merg acolo, văd că se intră
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
eul care trăiește acum se extinde și asupra eului narator: Văzînd că stăpînul său avea de gînd să ducă mai departe această vrajbă și că nici o stăruință nu-i va schimba hotărîrea, Harry Esmond (care pe vremea aceea era mai neastîmpărat și mai pătimaș decît acum, cînd grijile, și chibzuința, și părul cărunt l-au potolit) crezu de datoria sa să-l asiste pe bunul, mărinimosul său ocrotitor. [...] Esmond fu ajutat și de astă dată de norocul său: scăpă neatins, cu toate că
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a vârstei școlare mici. Optând pentru unitatea psihologică a etapelor de vârstă, am dat întâietate unei formule de sistematizare a materialului care nu se suprapune pe delimitările tradiționale operate în câmpul psihologiei vârstelor, tributare ciclurilor școlare. Este cert că micuțul neastâmpărat și cu gândul la joacă din clasa I nu mai face echipă cu „savantul” iscoditor dintr-a IV-a, deja pus în fața unor serioase concursuri școlare. Dar eticheta îi cuprinde încă pe amândoi: vârsta școlară mică. La fel și mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Privirea este spada sufletului.” (A. Cehov) Pentru că „privirea” preia cele mai naturale trăiri ale noastre, adică cele mai sincere emoții și dorințe ale noastre (care dintre noi ar putea uita, de exemplu, unele dintre privirile mustrătoare ale părinților, din vremea neastîmpăratei noastre copilării?!...). * Limbajul nonverbal Își are, se știe, importanța lui În viața omului. Iată trei situații sugestive, consemnate de H. de Balzac: „În dragoste, trei sferturi din ceea ce se spune se exprimă prin admirabila elocință a ochilor”; „Oamenii nebăgați În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
jucarea unui anumit rol la jucarea unui rol opus, totul ținând de modul în care este configurată situația. Într-un astfel de joc de manipulare intitulat „o să te spun eu!”, exempul oferit de către Cardon este edificator: un copil e foarte neastâmpărat și mama, epuizată de problemele pe care acesta i le ridică, îl amenință: „O să vezi tu când vine taică-tău acasă ce primești...”. Într-adevăr, în momentul venirii tatălui, mama îi relatează comportamentul indezirabil al copilului în cursul zilei; tatălui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care le are la Îndemână pentru prevenirea și controlul simptomelor de acest tip atunci cand ele apar. Acest tip de afecțiune se manifestă predilect prin hiperactivitate (agitație evidentă), comportamente impulsive, “distractibilitate” (deficiență de atenție și concentrare), fiind evidente În cazurile copiilor “neastâmpărați” care dezvoltă În timp probleme de adaptare la cultura și regulile școlii. ADHD este o afecțiune de tip neurobiologică prin care este afectată capacitatea individului de a opera În limite medii În: inhibarea comportamentului agresiv (autocontrolul impulsivității); controlul nivelului activității
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
stricate” (categoric între acestea văduvele își aveau reprezentante, ele fiind considerate, dacă se încurcau cu bărbați însurați, „spărgătoare de case”, suportau gloabele, bătaia și „darea prin târg”356) - virgines violatas, meretrices le zice Cantemir; în alte texte ele sunt numite „neastâmpărate” ori „femei nărăvite”. Antim Ivireanul cunoștea aceste „adjuvante”, atunci când le reproșa credincioșilor săi că „pornesc” la „curvii și preacurvii de multe feliuri”, că își maculează „mâinile” „cu pipăiri grozave”, „auzurile” cu „cântece și cu cuvinte spurcate”, „ochii” cu „necuviincioase vederi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la București, ca și la Paris, le avantajau pe „acolisitoare”376, cârciumile, unde proxenetele asistau uneori la actul sexual, casele „specializate”, aflate la marginea orașului, cum era locuința acelei preotese [poate văduvă?] care își indigna vecinii poftind turci la „curvăsărie neastâmpărată”377, poate băile, cum ziceam - un cod de legi arăta că de o femeie „care, desfătându-se, mănâncă și bea sau se scaldă împreună cu alți străini fără de voia bărbatului ei” se poate divorța”378. în absența unor informații cu caracter
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]