558 matches
-
Otoman, așa cum îi plăcea Sublimei Porți să pretindă” și se afirma anacronismul unor prevederi ale tratatului de la Paris din 1856, deoarece acesta nu îngăduia transformarea României într-un stat puternic și complet independent. În notă se formula și ipoteza că neatârnarea va fi dobândită în cazul prăbușirii Imperiului Otoman dar se avea în vedere și posibilitatea de a cuceri cu armele. 55 Pe larg perioada de neutralitate este expusă și în lucrarea lui Ștefan Pascu, Independența României. Se încearcă să se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Agravarea crizei orientale, determină pe Mihail Kogălniceanu să întreprindă două acțiuni diplomatice remarcabile. 1. Neutralizarea Dunării pentru a feri teritoriul românesc de urgiile războiului. 2. Memoriul înaintat porții în vederea realizării cuceririlor noastre. Exponent de seamă al forțelor care luptau pentru neatârnarea țării, Mihail Kogălniceanu, a întreprins începând din 1876, numeroase acțiuni diplomatice pentru a determina puterile europene să recunoască independența României - scrie C. Ucrain în, 1877, Așa cum a fost. În activitatea sa laborioasă s-a lovit de împotrivirea Turciei, Austro-Ungariei, și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
același patriot trebuie să aibă și curajul de a se apăra, numai atunci ea este respectată”. Atât în perioada premergătoare unirii, cât mai ale după, înfăptuirea acestui act de mare răsunet național și internațional Mihail Kogălniceanu promovează cu înflăcărare ideea neatârnării naționale, pe baza a numeroase argumente istorico-juridice. Deținând portofoliul Afacerilor Străine, în guvernul liberal, Mihail Kogălniceanu, pregătește încă de la începutul mandatului său un șir de măsuri care aveau să ducă până la urmă la dobândirea independenței naționale a României. El elaborează
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
necesitatea ca România să dobândească cât mai curând, independența națională. Aceste demersuri îndrăznețe ale lui Mihail Kogălniceanu nefiind luate în considerare, el se vede nevoit să recurgă la alte mijloace. Constantin C. Căzănișteanu și Mihail Ionescu, realizează împreună lucrarea Războiul neatârnării României, apărută în 1977. Lucrarea înfățișează atât activitatea diplomatică cât și luptele purtate pentru obținerea independenței, dorință de secole a poporului român. Guvernul român, călăuzindu-se după dorința unanimă a opiniei publice de a obține fără întârziere a neatârnării procedează
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Războiul neatârnării României, apărută în 1977. Lucrarea înfățișează atât activitatea diplomatică cât și luptele purtate pentru obținerea independenței, dorință de secole a poporului român. Guvernul român, călăuzindu-se după dorința unanimă a opiniei publice de a obține fără întârziere a neatârnării procedează la un sondaj în capitalele puterilor garante pentru a le afla poziția asupra acestei chestiuni de vitală importanță pentru România. Alături de Catargi, Mihail Kogălniceanu realizează la rându-i un sondaj. La 16 iulie Mihail Kogălniceanu a trimis agenților diplomatici
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Mazilu în Independența națională, gândire și acțiune românească, ideea lui Mihail Kogălniceanu, a conturat mai mulți factori obiectivi și subiectivi, fiind un imbold al evoluției luptei de sute de ani, a poporului pentru dobândirea dreptului de a se dezvolta în neatârnare și respect. O lucrare care se referă la activitatea diplomatului român începând din 1876 este, Mihail Kogălniceanu și independența României, scrisă de Nicolae Corivan. Ca trăsături specifice în ceea ce privesc obiectivele lui diplomatice sunt grija deosebită pentru relațiile cu Rusia
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
lumii ca popor liber și independent este 18771878, când mici la număr dar mari la suflet am ridicat 60.000 de luptători și am înfrânt dușmanul de veacuri, am ieșit victorioși și cu drept cuvânt am cerut lumii să recunoască neatârnarea și independența noastră. Războiul din 1877-1878 ne afirmă în fața lumii ca un popor de viitor. Participarea României la războiul din 1877 1878, a adus țării independența națională și o situație de prestigiu, (în 1881 întrețineam relații cu 18 state inclusiv
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
independenței, Ed. Junimea, Iași, 1978. Bossy, R, V, Politica externă a României între 1873-1880, Ed. Cultura națională, București. Boldescu, Radu, Războiul ruso-româno-turc (1877-1878), Ed. Tipografiei Scoalei militare infanterie, Sibiu, 1926. Brăteanu, I. Gheorghe, Mihail Kogălniceanu, București, 1944. Căzănișteanu, Constantin, Războiul neatârnării României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1877. Ciochir, Nicolae, Războiul pentru independența României în contextul european, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1977. Cioculescu, Șerban, Mihail, Kogălniceanu, București, 1943. Cojbuc, George, Războiul nostru pentru neatârnare, Ed. Tipografiei Gutenberg, București, 1899. Corivan
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Kogălniceanu, București, 1944. Căzănișteanu, Constantin, Războiul neatârnării României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1877. Ciochir, Nicolae, Războiul pentru independența României în contextul european, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1977. Cioculescu, Șerban, Mihail, Kogălniceanu, București, 1943. Cojbuc, George, Războiul nostru pentru neatârnare, Ed. Tipografiei Gutenberg, București, 1899. Corivan, Nicolae, Lupta diplomatică pentru cucerirea independenței României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1977. Coman, Ioan, Cronica Participării armatei române la războiul pentru independență, Ed. Militară București, 1977. Cristian, Vasile, Istoriografie generală, Ed. Did. și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ruso-româno-turc, Ed.Tipografiei „Universitara” București, 1904. Documente privind istoria României. Războiul pentru independență, volumul I-IX Ed. Academiei, București, 1952-1954. Dragnea, Radu, Mihail Kogălniceanu, București, 1926. 82 Erbiceanu, Constantin, Mihail Kogălniceanu, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1891. Furtună, Horia, Războiul pentru neatârnare 1877-1878, București, 1927. Gliga Vasile, Diplomația română în slujba independenței, Ed. Politică ,1977. Giurescu, C.C., Giurescu D.C. Dinu, Istoria românilor. Din cele mai vechi timpuri și până astăzi, Ed. Albatros, București, 1971. Istoria României, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1963
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
astăzi, Ed. Albatros, București, 1971. Istoria României, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1963. Istoria modernă a României, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1987. Istoria Românilor, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1998. Istoria Românilor, Ed. Corint, București, 2010. Ițescu, Gheorghe, Războiul neatârnării, Ed. Cartea Românească, București, 1927. Iorga, Nicolae, Războiul pentru independența României, Ed. Cultura națională București, 1927. Idem, Mihail Kogălniceanu, scriitorul, omul politic, românul, Ed. Fundației, București 1935. Kogălniceanu, Mihail, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, Berlin, 1837
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
al neamului din care face parte. Figura maternă care mobilizează și are o verticalitate morală de nezdruncinat apare și în cunoscuta poezie a lui Dimitrie Bolintineanu, „Muma lui Ștefan cel Mare”, care face parte din ciclul „Legende istorice”. }ara și neatârnarea ei devin un ideal mai înalt pentru o mamă cu spirit patriot, ea este capabilă să ceară, întâi de toate, eroism propriului copil, pe care îl trimite în luptă, căruia îi cere chiar și jertfa supremă numai să fie pământul
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
solul bogat și fertil predispune la lene și desfrâu, cel steril dezvoltă voința, spiritul de Întreprindere, aventura. La fel, limpezimea cerului, frumusețea luminii și vioiciunea culorilor va dezvolta simțul formei. Stepa va cauza monotonie, vise nelămurite, dar muntele va influența neatârnarea de caracter. Cât privește izvoarele etnice ale sufletului românesc se știe că de la daci am moștenit vioiciunea și ingeniozitatea dar și duplicitatea și viclenia, disprețuirea morții, tenacitatea dar și șiretenia, iar de la romani voința energică, prudența, ordinea și rigoarea, elocința
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Viteazul) "Lumina lunii" (Iancu de Hunedoara) "Apus de soare" (Ștefan cel Mare) "Regele țăranilor" (Gheorghe Doja) "Craiul munților" (Avram Iancu) "Cel mai mare cărturar al vremii sale" (Dimitrie Cantemir) Jocul acesta poate fi folosit la tema de recapitulare "Lupta pentru neatârnare și independență trăsătură dominantă a Întregii istorii a poporului român". bă "Cine a fost cel care........" Jocul acesta poate fi folosit tot la tema amintită mai sus. ..... .și-a rupt cămașa de pe el și-a făcut-o pansamente pentru răniți
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Se pare că opiniile sale așa-zis avansate sunt oarecum temute. Marii boieri, ce formează majoritatea în cameră, nu vor să-i valideze alegerea. Episcop titular, ar fi deputat cu drepturi depline; or, monseniorul Dionisie e un adversar dificil. Așa că neatârnarea caracterului său i-a adus destituirea în 1864. Majo (masc.) sau maja (fem.), cuvinte de origine spaniolă desemnând la începutul secolului al XIX-lea un tânăr bărbat/o tânără femeie elegant/ă dintr-o clasă socială modestă, în Spania și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ECHIVALENTUL MORAL AL MUNCII] 2258 Echivalentul de muncă mecanică dat de producători se convertește fără nici o îndoială în echivalent intelectual și moral în consumatori, minus cheltuielele de mediațiune. Să presupunem însă că acel echivalent de muncă mecanică asigură averea, deci neatârnarea unui caracter omenesc, a unui caracter care merita a fi neatârnat, care e nobil, dezinteresat, plin de iubire de oameni și de dreptate. Oare acest echivalent moral nu este o compensație deplină a muncii fizice care-l susține, când oamenii
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Succesul acțiunii a fost facilitat și de faptul că, În anii 1364 - 1365, Ludovic I era absorbit de planul unei cruciade antiotomane În Balcani. Nu-i rămânea ambițiosului monarh decât să recunoască, indirect, prin actul din 1365, starea de fapt: neatârnarea statului românesc al Moldovei. Întinderea acestuia mergea, În timpul lui Roman, În vest și sud, de la Carpați la Milcov și Siret, În nord, până În Țara Șipenițului, iar spre est, până la Nistru. Consolidarea statului Lațcu (1365 1375), urmașul lui Bogdan a acceptat
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
La 26 sept. 1387 se inaugura tradiția prestării jurământului omagial regelui polonez, cu aprobarea Sfatului, boierilor, poporului și cetăților. Încheiat la dorința ambelor părți, actul vasalic Însemna o veritabilă legătură politică pe care ulterior se va sprijini apărarea fermă a neatârnării Moldovei. În același timp, interesele economice ale Poloniei cereau această alianță, căci marile drumuri comerciale, de care depindea prosperitatea acestei țări, se sfârșeau la Dunăre și Mare.Un fapt excepțional va sublinia curând deplina egalitate Între cei doi parteneri. În
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
turcii,Dobrogea este inclusă În statul condus de Mircea cel Bătrân. LUPTA PENTRU INDEPENDENȚĂ A ȚĂRILOR ROMÂNE INTRE SECOLELE XIVXVI La jumătatea sec. XIV, Țara Românească și Moldova, se aflau În plin proces de constituire statală, și de afirmare a neatârnării. Bogățiile lor naturale erau puse În valoare de o puternică activitate economică, fericit completată, de prezența În teritoriul dintre Carpați și Dunăre, a punctelor nodale ale marilor drumuri comerciale care traversau Europa. I. Situația politică internațională la sfârșitul sec. XIV
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
cu regatele catolice vecine, ca și cu puternicele forțe ale sultanului au fost menținerea statului românesc, existența lui neîntreruptă, cu toate instituțiile sale, o autonomie recunoscută, schimbată În independență de fapt, În orice Împrejurare favorabilă. Continuitatea de stat și apărarea neatârnării sunt, deci, trăsături definitorii ale existenței noastre În spațiul carpato pontic - danubian, o expresie a puterii creatoare a poporului român și a duratei Împlinirilor sale. În secolele al XIV lea și al XVI lea, statutul internațional al Țărilor Române a
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
n-a mai fost...!“, din ochiul închis șiroind lacrimi pe obrazul mutilat. Bietul om... asculta glasul pădurii și plângea... plângea și povestea povestirea nescrisă, a Anucăi, fata pădurarului. ...Era povestea nenorocului neamului ei... Născută în ajunul „Răzbelului“<footnote Războiul de Neatârnare (1877-1878). footnote>, într-o noapte cu Lună Plină, pe un ger al Bobotezei de crăpau în cuib ouăle de corb, iar haitele de lupi flămânde, năvăleau în sate, și intrau în ogrăzi urlând... Codrii vuiau de ăuitul lor... În iarna
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și de acolo la Departamentul trebilor din Lăuntru, care îl întărea în funcție. footnote>, un fel de subprefecți comunali. Multe se pot spune, măi Fanachi, despre vrednicia ostășească a răzeșilor fălcieni. În comună sunt mulți veterani din timpul războiului pentru Neatârnare, de la 1877... Unii dintre ei au răni cicatrizate pe pieptul lor... Mulți și-au dat viața pentru patrie. În biserică, se văd numele lor tipărite din reg. 4 artilerie, și 12 Dorobanți - Bârlad. Boierul Șipoteanu vedea în țăranul răzeș un
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ci soartî o așteaptî... și cu un oftat adânc intră în casă. Îl simțeai că femeia lui, Lina, încă e vie într-însul... asta se vedea din gândurile lui. CAPITOLUL II Un an de neutralitate... Lupta poporului român pentru cucerirea Neatârnării de Stat s-a desfășurat în contextul mișcării generale de eliberare națională a popoarelor din Pen. Balcanică. Răscoalele din Bosnia și Herțegovina, izbucnite în vara anului 1875, ca și cea declanșată în Bulgaria, în aprilie 1876, au făcut mai acută
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
au făcut mai acută criza Imperiului Otoman, readucând în discuție relațiile sale cu toate popoarele supuse, într-o formă sau alta, dominației acestuia. În 1876, pentru România, Serbia și Muntenegru, state care beneficiau de o largă autonomie, s-a pus problema cuceririi Neatârnării. Astfel relațiile dintre aceste state și Poartă, s-au înăsprit. La izbucnirea răscoalelor antiotomane din Balcani, România a adoptat oficial o poziție de neutralitate, care să o ferească de o eventuală ocupație străină. România, prin guvernul de atunci și ministrul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se manifestară încă ezitări în stabilirea unei atitudini precise față de evoluția „crizei orientale“, cronica bucureșteană înregistrează fapte și opinii care încep să precizeze un nou curs politicii externe românești. Problema ieșirii din expectativă, a trecerii la acțiune în scopul dobândirii neatârnării depline față de Poartă, prin pregătirea pentru un viitor război cu puterea suzerană, și a unei alianțe cu Rusia, au stat în centrul atenției opiniei publice cât și a unor confidențiale contacte diplomatice. Răsfoind presa și arhivele diplomatice, să urmărim calendarul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]