486 matches
-
cu tot ce mișcă în politica românească. Toți, fără excepție, într-un fel sau altul se declară cu sufletul în România și vor să revină, să se restabilească în locurile de baștină, într-un viitor mai mult sau mai puțin nebulos. Așa se face că experiența mea de la Solitude a inclus printre altele și aprofundarea acestei scindări dintre trupul aflat în una din cele mai bogate țări din Europa și sufletul trăgând spre polul sărăciei dintr-o țară în care am
O experiență extremă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/2856_a_4181]
-
reciproc. Acest unghi chiar există și mulți se laudă că îl cunosc: este semiotica. Am să pornesc de la una din definițiile ei fondatoare, formulate la sfârșitul secolului XIX și care și după o sută de ani e considerată încă destul de nebuloasă. E vorba de interpretantul final, proiectat de Charles S. Peirce să se refere "la maniera în care semnul tinde să se reprezinte pe sine ca fiind în relație cu obiectul său". Eco traduce finalitatea interpretantului în spiritul filosofiei pragmatice, ca
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
nu doar să ceară filosofiei virtuți artistice, dar chiar degradînd frumusețea la o treaptă premergătoare conceptului, totuși aura mitică îl va urmări mereu, dovadă că în ochii posterității, viziunea îi stă sub premisa monumentală a unei construcții mitologice. Prin jargonul nebulos, Hegel e un personaj mitologic, cum și Fenomenologia spiritului e ea însăși o epopee de semnificații în care noțiunile devin protagoniști pe o scenă a adevărurilor universale. Pe această epopee Noica a considerat-o atît de importantă pentru sensul vieții
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
faptul că nu o ajută, scriindu-i scrisori disperate toată viața. Într-un mod cât se poate de clar, Liviu Rebreanu vrea să se despartă definitiv de trecutul său, pe care îl consideră împovărător și detestabil, încărcat cu multe situații nebuloase greu de mărturisit. Din trecut îi vin numai vinovății sau amintirea stăruitoare a acestor vinovății. Mama îi reamintește obsedant, periodic, datoria neonorată față de ai săi. Conștiința acestor culpabilități multiple este fondul psihologic și moral din care se va naște prozatorul
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
Legea lui Hubble a definit și a măsurat expansiunea universului. Edwin Hubble a descoperit și un asteroid, la 30 august 1935, care a fost ulterior numit 1373 Cincinnati. Hubble a scris de asemenea, ,,O prezentare observațională a cosmologiei ", respectiv ,,Tărâmul nebuloaselor" , în aproximativ aceeași perioadă de timp. Pentru descoperirile sale, lui Hubble i s-a acordat Premiul Nobel.
Personalitatea zilei: Edwin Hubble by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80743_a_82068]
-
va rămâne într-o stare de confuzie, în urma rezultatelor oficiale comunicate de BEC, întrucât cu un referendum nevalidat, dar cu un procent de peste 87% voturi împotriva președintelui, nimeni nu poate clama victoria, deși Traian Băsescu invocă în favoarea sa o realitate nebuloasă (non-votanții), scrie Deutsche Welle. Situația politică este, în realitate, mai rea decât înainte de referendum. Președintele Traian Băsescu susține, cu referire la guvern și majoritatea USL, că "dacă au înțeles lecția pe care le-au dat-o românii, pot sa-mi
Deutsche Welle: Băsescu invocă în favoarea sa o realitate nebuloasă () [Corola-journal/Journalistic/57790_a_59115]
-
referendumul de demitere din 2007), dar și numărul covârșitor de voturi în favoarea demiterii. În ciuda a ceea ce se spune, mobilizarea la urne a fost foarte mare, mai ales în condițiile unui boicot programatic. Așadar, Traian Băsescu invocă în favoarea sa o realitate nebuloasă (non-votanții), preferând să ignore realitatea certă a participării la vot și a rezultatelor sale. Deutsche Welle consideră că Traian Băsescu nu a obținut o validare a punctului său de vedere, ci o invalidare procedurală a propunerii adversarilor săi, ceea ce este
Deutsche Welle: Băsescu invocă în favoarea sa o realitate nebuloasă () [Corola-journal/Journalistic/57790_a_59115]
-
extrapolată social, presupune existența unor instanțe de apel necorupte, inflexibile, care funcționează acum în societatea românească destul de aleatoriu." etc., etc. Mai trebuie menționat faptul că pe adversarii săi de idei Ștefan Borbély nu îi numește (menționându-i doar prin aluzii nebuloase). Drept urmare ei mor de plictiseală neștiuți de nimeni, victime anonime ale vorbăriei fără rost. l Săltăreața revistă Suplimentul de cultur| cultivă cu atâta insistență jocurile de cuvinte, încât această practică, în loc să facă lectura atrăgătoare, a ajuns, dimpotrivă, să agaseze, ca
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10230_a_11555]
-
răsturnat mai degrabă printr-o campanie de zvonuri decât printr-o acțiune bărbătească", cu alte cuvinte revoluția antineroniană s-a săvârșit prin act politic și nu prin forță militară, chiar dacă în timpul evenimentelor s-au produs și victime. După o perioadă nebuloasă în care au avut loc în răstimpul câtorva luni două războaie civile, situația s-a stabilizat după victoria repurtată de Vespasian. în absența acestuia în senatul de la Roma au avut loc discuții aprinse în legătură cu delatorii epocii neroniene. Protagonistul unei acțiuni
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
ca ,muiere și prostituată". Refractar la orice ideologie, politică, filosofie sau estetică, romanul sau falsul roman al lui VVM răspunde cu o altă ideologie, teorie politică, viziune filosofică și cosmologică, meditație despre literatură, într-un discurs cât se poate de nebulos, abstract și probabil voit confuz. Când nu lucrează cu fantasme (umbre care dialoghează, personaje presupuse, ipoteze de epică), textul lui VVM se înfundă într-o eseistică extrem de pretențioasă, pe care nu știi când să o iei în serios și când
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]
-
familia mea, aceștia au fost oamenii pe care i-am iubit și i-am urât eu, aceștia au fost oamenii pe care i-au iubit și i-au urât ei." (pag. 8) Povestea convalescenței tatălui muribund, Paul L., și a nebuloasei sale șeherezade spitalicești alternează cu povestea reîntâlnirii estivale dintre Ana-Maria și rudimentarul Nori, cel mai bun prieten de la cea mai fragedă vârstă. Nici unii, nici alții dintre expansivii vorbitori nu par să aibă o reală plăcere de a se confesa. Obligat
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
care am cunoscut-o pe sărite, dar, zic eu, extrem de aplicat în timpul vacanțelor mele de licean petrecute la Slobozia printre redactorii „Tribunei”. Am trecut ultima dată pe acolo spre sfîrșitul verii lui 1973, în ultima vacanță, după bacalaureat, cu intenția nebuloasă de a-mi găsi ceva de lucru, care era în fapt un soi de încercare de acomodare cu gustul de post negru al acelei morți civile resimțite de Mihai Vișoiu mult mai tîrziu, aproape de pragul senectuții. Tata era redactor-șef
Eroi în moarte civilă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3982_a_5307]
-
Negoițescu insistă asupra valențelor politice ale textului inaugural al Cercului: "Cînd, în primăvara anului 1943, a apărut manifestul Cercului Literar, ca un elogiu al spiritului de libertate, ca o reintegrare a generației tinere în românitatea de perspectivă universală, ruptă de nebuloasele conjuncturi politice și regionaliste, împrejurarea a fost socotită, în lumea literaturii propagandistice și a ortodoxismului pe de o parte, în lumea stîngei oprimate pe de altă parte, ca un act de semnificații politice". Tocmai contestarea politicului, reducția Cercului la sfera
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
din virtuțile sale istorice. Paradoxal, învinuirile îndreptate asupra acestuia din direcția dreptei pot dobîndi, acum, în ochii noștri, dincolo de dorința de culpabilizare în tonuri aspre, semnificația unui memento. În egală măsură, cu toate că de pe poziții energic deosebite, atît cerchiștii care deplorau "nebuloasele conjuncturi politice și regionaliste", cît și naționaliștii ce vituperau "comunismul estetic" se pregăteau, subliminal, am zice, dar cu accente premonitorii certe, să intre în marele tunel al opresiunii comuniste. Iată ce mai afirma Negoițescu, în 1945. "Au trecut aproape doi
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
că nu recurge la parabole și nici nu-și plasează epica romanelor exclusiv în "obsedantul deceniu" pentru a critica fără riscuri stilul de viata comunist. Ar fi fost extrem de interesant pentru cititori să afle și părerea să despre agitată și nebuloasa societate românească postcomunistă. Neobișnuit - și, într-un fel, suspect - a fost considerat și faptul că Augustin Buzura s-a abținut să facă în această perioadă publicistica politică. "Pe vremuri" scriitorul folosea orice prilej ca sa-si publice articolele incendiare, multumindu-se
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
am ajuns! Craii și morții... Dacă mai ai puțină vigoare în coaie, scrie povestea noastră!”, în vreme ce ideea relecturii cărții lui Mateiu îi vine naratorului în urma topului din „Observator Cultural”. Totul - în tentativa irezistibilă de a identifica, interpreta și reconstitui misterul nebulos al destinelor lui Victor, Florea și Alexandru. Nu trebuie ignorată nici teza centrală, potrivit căreia cei patru Cavaleri - transplantați din Occidentul despiritualizat în Răsăritul rus, după Revoluția franceză - au fost condamnați să îndure distrugerea misticii răsăritene prin multipla ei alterare
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
deschide noi căi de înțelegere a spiritului antic grecesc: „Aflu de la un țăran (tînărul Bîrlea) că, pentru a se coace, strugurii au nevoie nu numai de soare, ci și de ceață. E o perfectă definiție a ambiguității dionisiace. Iradiant și nebulos, estival și tomnatic, dionisiacul nu e, propriu-zis opus apolinicului: e apolinic tulburat, halucinatoriu sau, invers, beție exaltată solar. Beția comună nu are nimic de-a face cu dionisiacul: ea nu are acces la soarele divin: îi bea numai ceața.” (p.
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
epuiza. De fapt, aici stă abilitatea regizorului, de a nu oferi niciodată prea mult, astfel încît acțiunile personajului să devină perfect coerente și scopurile sale deplin precizate, dar nici prea puțin, încît ele să fie complet desprinse de acest trecut nebulos al personajului. Inițial, scenele sado-maso în care apare Irene concretizează o viziune de coșmar a unor orgii organizate într-un cadru sadian al unei mai puțin savante, cît clișeizate detracări, creînd personajului profilul unei victime supraviețuind unor experiențe extreme și
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
menit dezbaterii în Parlament și în alte foruri umanitare. Există câteva nuanțe truffaultiene în film, pornind chiar de la acest dezangajat Bruno cu aerul zăpăcit al lui Antoine Doinel, numai că o anume gravitate scoate personajul din sfera visătoriei și a nebuloaselor truffaultiene. O nuanță similară este recuperată pe turnantă în episodul urmăririi lui Bruno și Steve și al întâlnirii dintre o adolescență întârziată și o copilărie emancipată prematur, și acestea sunt, cred, și cele mai bune momente ale filmului, acolo unde
Tați, mame și fii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7001_a_8326]
-
de calotă dumnezeiască, albastră"; toate, citite "de sus de-un ochi/ de pretutindeni și de nicăieri". S-a remarcat, pe bună dreptate, că poetul "echinoxist" reușește o uimitoare captare a tremurului primordial al ființelor și lucrurilor, a palpitului de la începuturile nebuloase ale lumii, când făptura crapă coaja de ou a increatului. Dar o esențială adăugire trebuie făcută. Această rumoare din adâncurile ființei n-ar exista fără căldura vie a Celui în care Ion Mircea crede cu toată fibra lui de om
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
și ieri, și alaltăieri, și în ziua precedentă... peste aceste dealuri. Verzeala lor, atât de scânteietoare cândva, este acum diluată un pictor ar contempla îndelung această cruditate transparentă, dar nereușind s-o transpună pe pânza lui. Putem observa, în fresca nebuloasă, conacul, undeva departe, un punct negru în această imensitate, stând demn și înfruntând ploaia. Picurii, în pianissimo, pornesc la unison să cânte o dulce sonată. O ușă se deschide fantomatic, ca un suspin de vioară. Primul act începe! Ecouri pierdute
ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
scriitorului în cultura română de Leon Volovici este o carte despre zorii culturii române moderne, scrisă de un autor inteligent, atent la toate aspectele văzute și nevăzute ale epocii pe care o studiază. Citind cartea lui Leon Volovici toate elementele nebuloase din acei ani ai precipitării culturii și civilizației românești spre modernitate dobîndesc sens și logică. De aceea, retipărirea ei după aproape trei decenii este binevenită. n Leon Volovici, Apariția scriitorului în cultura română, ediția a II-a, revizuită, Editura Curtea
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
timp viața lui Blecher continuă la Roman așa cum am văzut-o. Voi mai avea curajul să mă vait de ceva? Voi mai avea nerușinarea să am capricii, indispoziții, enervări?... El trăiește în intimitate cu moartea. Nu cu o moarte abstractă, nebuloasă, cu termen lung. E moartea lui, precisă, definită, cunoscută în detalii, ca un obiect. Ce îi dă curaj să trăiască? Ce îl susținea? Nu e nici măcar disperat. Nu înțeleg, mărturisesc că nu înțeleg... Am plecat de acolo răvășit, amețit." În
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
în 1918, își pierde fără drept de apel onoarea. Aceasta era marea lor dramă: moralitatea le este pusă sub semnul întrebării Liviu Rebreanu nu va fi un român întreg până la Unirea Transilvaniei cu România, pentru că avea dincolo o parte blestemată, nebuloasă și suspectă, care risca să se răzbune împotriva lui periodic, devastator, până la a-l obliga să ia totul de la început. Aceste resturi maghiare și transilvane, care îi vor fi imputate mereu de presa interbelică, îi vor da în permanență lui
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
și încărcat de vinovății ascunse. Remus Lunceanu trăia obsesia acestor suspiciuni, pe care Liviu Rebreanu, îndeosebi până la Unirea din 1918, o trăise el însuși exasperant. Confesiunea din Calvarul se naște din dorința de a elucida un trecut ce părea altora nebulos și culpabil. Asupra lui Rebreanu însuși pluteau în timpul primului război suspiciunile de spionaj și colaboraționism. De aceea, pentru un cunoscător al biografiei scriitorului, Calvarul devine proiecția în ficțiune a unei autoanalize morale, narațiunea unui proces de conștiință, valabil în ambele
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]