328 matches
-
convinsă de existența acestui sentiment din partea celuilalt. 5) Delirul de gelozie Acest tip de delir apare în cadrul relațiilor dintre doi parteneri care sunt, de regulă, căsătoriți. Este mai frecvent la bărbați decât la femei. Bolnavul își suspectează partenera de infidelitate, necinste, chiar în absența oricăror dovezi. El își acuză soția sau chiar o brutalizează pentru bănuieli absurde. Delirul de gelozie apare în schizofrenie, psihozele presenile, alcoolismul cronic. 6) Delirul de grandoare Megalomania este forma de delir în cursul căreia pacienții își
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
există niciun fel de prejudecăți anti-românești (cine dracu' a mai văzut cerșetori "multiculturali" din Păcureț la Cercul Polar?). Spre deosebire de învățământul superior românesc, unde interesele profesorului sunt în prim-plan (de unde lejeritatea cu care rămân nesancționate derapajele, impostura, aroganța, nedreptatea și necinstea unora dintre cadrele didactice universitare), în Finlanda universitatea este locul unde înveți să fii pregătit pentru a intra pe piața muncii, unde ai nevoie de cunoștințe în profesie, îndemânare, perseverență și caracter. Aici, primează interesele studentului (bunăoară, pentru că voia să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ereditară spre nesinceritate", apoi se întreabă de ce unii copii dovedesc în tribunal că sînt mincinoși desăvîrșiți. El explică (1902:198, 200) faptul că aceștia sînt copii "care au fost influențați de medii nefavorabile, care au învățat în școala sărăciei că necinstea și viclenia sînt arme în lupta pentru existență...". Totuși, aceste vicii "se dezvoltă numai în împrejurări adecvate"; ele sînt vicii "de care Natura îi ferește de obicei pe copiii care cresc într-un mediu decent...". Aceste comentarii și acelea ale
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
faptul că Biblioteca istorică face parte dintre scrierile grecilor care aveau ca scop falsificarea totală a istoriei lumii cunoscută atunci unde ei trebuiau să fie moțul iar alții, chiar mai vrednici ca ei, pe nicăieri! Cea mai bună dovadă a necinstei lui este faptul că, deși amintește triburi din Africa și peninsula Arabia, pe care ni-meni nu le-a putut descoperi de-a lungul istoriei, despre geți scrie o singură pro-poziție, chiar dacă aceștia erau neamul cel mai numeros din Europa
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lesne s-au împrăștiat și s au trâmbițat defăimările obidatului meu neam. Astfel de traduceri trebuiesc deci făcute în scop autocritic, demonstrativ și de emulație patriotică: Ca să știe și cei ce scriu și în ce stare de cinste și de necinste ne au Evropenii și toate celelalte neamuri. Se pune prin urmare problema, pe de o parte, a necesității răspunsului, pe de alta a eliminării obiectului acestor critici, prin suprimarea radicală a cauzelor ce le dau naștere. Ca să nu mai fim
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
amplu rechizitoriu inculpaților, cu nimic mai prejos de cel al lui Ceaușescu, acuzatorul principal. În nenumărate rânduri, în perioada 1945-1958", afirma Constantinescu, "Doncea a dat dovadă de călcarea liniei partidului, a disciplinei de partid, de carierism și aventurism politic, de necinste profesională". Înțelegătoare și generoasă, "Conducerea partidului a făcut totul pentru a-l salva, dar fără voința și munca proprie a lui Doncea, aceasta nu s-a putut realiza". Acuzat că subminează unitatea partidului și că inițiază "o diversiune politică menită
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sau de alte substanțe interzise prin lege care produc dependența; ... e) are sau a avut comportamente imorale sau deviații de comportament care pot genera riscul că persoana să fie vulnerabilă la șantaj sau presiuni; ... f) a demonstrat lipsa de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreție; ... g) a încălcat reglementările privind protecția informațiilor clasificate; ... h) suferă sau a suferit de boli fizice sau psihice care îi pot cauza deficiențe de discernământ confirmate prin investigație medicală efectuată cu acordul persoanei solicitante; i) poate fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158834_a_160163]
-
sau de alte substanțe interzise prin lege care produc dependența; ... e) are sau a avut comportamente imorale sau deviații de comportament care pot genera riscul că persoana să fie vulnerabilă la șantaj sau presiuni; ... f) a demonstrat lipsa de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreție; ... g) a încălcat reglementările privind protecția informațiilor clasificate; ... h) suferă sau a suferit de boli fizice sau psihice care îi pot cauza deficiențe de discernământ confirmate prin investigație medicală efectuată cu acordul persoanei solicitante; i) poate fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171762_a_173091]
-
sau de alte substanțe interzise prin lege care produc dependența; ... e) are sau a avut comportamente imorale sau deviații de comportament care pot genera riscul că persoana să fie vulnerabilă la șantaj sau presiuni; ... f) a demonstrat lipsa de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreție; ... g) a încălcat reglementările privind protecția informațiilor clasificate; ... h) suferă sau a suferit de boli fizice sau psihice care îi pot cauza deficiențe de discernământ confirmate prin investigație medicală efectuată cu acordul persoanei solicitante; i) poate fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165909_a_167238]
-
între persoane amorale sunt riscante. Cunoscuții trebuie s] fie onești unii cu altii; lipsa de onestitate va distruge baza relației. Oamenii nu pot fi atât de onești precum ar trebui s] fie dac] sunt absorbiți într-o subcultur] construit] pe necinste și pref]c]torie. Necinstea, ca toate tr]s]turile, nu este ceva care poate fi pornit sau oprit. Dac] o persoan] este necinstit] cu un num]r mare de alte persoane la locul de munc], acea persoan] va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cunoscuții trebuie s] fie onești unii cu altii; lipsa de onestitate va distruge baza relației. Oamenii nu pot fi atât de onești precum ar trebui s] fie dac] sunt absorbiți într-o subcultur] construit] pe necinste și pref]c]torie. Necinstea, ca toate tr]s]turile, nu este ceva care poate fi pornit sau oprit. Dac] o persoan] este necinstit] cu un num]r mare de alte persoane la locul de munc], acea persoan] va fi înclinat] s] procedeze la fel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au dus la o durere care să-L facă să nu îndure, ci L-au lăsat plin de bucuria și mulțumirea cuvenită Lui, deoarece a văzut mulțimea celor ce se mântuiesc, împlinind voia lui Dumnezeu-Tatăl. De aceea Și-a făcut necinstea bucurie și a socotit durerile o dulceață. Deși au fost multe și foarte crude îndrăznelile împotriva Lui, vom afla scris că Iisus Se veselea și a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului și al pământului, căci ai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
adică din readucerea la mântuire a celor alunecați în pierzanie? Nu e nici o îndoială”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a X-a, cap. al doilea, în PSB, vol. 41, p. 949-950) „Căci I se aduce necinste pentru noi, deoarece El ridică păcatul nostru, după cuvântul Proorocului, și pentru noi suferă dureri (Is. 53, 4). Căci, precum a pricinuit desființarea morții, predând trupul Său morții, socotesc că la fel pălmuirea, prin care se împlinește necinstea lui Hristos
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se aduce necinste pentru noi, deoarece El ridică păcatul nostru, după cuvântul Proorocului, și pentru noi suferă dureri (Is. 53, 4). Căci, precum a pricinuit desființarea morții, predând trupul Său morții, socotesc că la fel pălmuirea, prin care se împlinește necinstea lui Hristos, desființează necinstirea venită asupra noastră pentru neascultarea și păcatul răutății de la început. Căci cel de o valoare egală cu a tuturor Se lasă necinstit pentru toți, dar socotesc că s-ar cutremura toată creația dacă ar fi chemată
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
deosebesc nu prin gen sau specie, ci prin cele întâmplătoare ale lor”. (Boethius, Articole teologice, I, 1, în PSB, vol. 72, p. 17) „Omul cinstit, la fel cinstește pe Fiul, cum cinstește pe Tatăl, dar când la mijloc e o necinste, atunci necinstea adusă Fiului trece și asupra Tatălui, iar pe fața noastră se așează ca un fel de văl, încât avea dreptate să spună proorocul Ieremia: ocara ne acoperă fața”. (Origen, Omilii la Cartea Proorocului Ieremia, omilia V, cap. VIII
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
prin gen sau specie, ci prin cele întâmplătoare ale lor”. (Boethius, Articole teologice, I, 1, în PSB, vol. 72, p. 17) „Omul cinstit, la fel cinstește pe Fiul, cum cinstește pe Tatăl, dar când la mijloc e o necinste, atunci necinstea adusă Fiului trece și asupra Tatălui, iar pe fața noastră se așează ca un fel de văl, încât avea dreptate să spună proorocul Ieremia: ocara ne acoperă fața”. (Origen, Omilii la Cartea Proorocului Ieremia, omilia V, cap. VIII, în PSB
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
problema aceasta nu trebuie lăsată necercetată. La îndoielile acestea răspundem, pe cât se poate, că în starea înviată nu va mai rămâne în noi nici o rămășiță de stricăciune 101, ci, precum a spus înțeleptul Pavel despre trupul acesta: Se seamănă întru necinste, înviază întru slavă, se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere (I Cor. 15, 43). Dar ce poate fi învierea trupului întru putere și slavă, dacă nu lepădarea a toată slăbiciunea și necinstea, din stricăciune și patimi, și întoarcerea la starea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
înțeleptul Pavel despre trupul acesta: Se seamănă întru necinste, înviază întru slavă, se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere (I Cor. 15, 43). Dar ce poate fi învierea trupului întru putere și slavă, dacă nu lepădarea a toată slăbiciunea și necinstea, din stricăciune și patimi, și întoarcerea la starea de la început?” (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a douăsprezecea, cap. 1, în PSB, vol. 41, p. 1167) „Pentru aceasta sufletul nostru este nemuritor și trupurile noastre vor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Ungariei Mari, de cosmopoliți cărora le-ar placea să jefuiască Slovacia de esența creștină și națională (Slovensko do toho!, 22 iulie 1997). Și conform deputatului parlamentar al HZDS Roman Hofbauer, eforturile opoziției porneau de la motivații imorale, care însemnau rea-voință și necinste: Cetățenii noștri sunt îndreptățiți să întrebe de ce am creat un stat al nostru dacă nu îl apărăm cu o calmă hotărâre așa cum fac alții. Se întreabă cum este posibil ca legile să fie încălcate în Slovacia prin răspândirea ideilor iredentiste
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lor. Însă, aceștia din urmă erau convinși de faptul că nu li se dădea, pe cât li se lua și nu puteau fi păcăliți atât de lesne. De aceea urau darurile păgânilor, pricinuitoare de pierzanie, neprimind o cinste care este mama necinstei veșnice. Li se dădeau averi trecătoare și o slavă care iute se veștejește. Erau făcuți cunoscuți împăratului pământesc, ca să fie înstrăinați de adevăratul Împărat. Dar ei disprețuiau întreaga lume, aceasta neavând pentru ei un preț egal cu cele ce doreau
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
o distanță aproximativ egală între cele clasice și cele din teatrul absurdului. Eugen Ionescu însuși remarca modernitatea imaginarului caragialian: " Distanța dintre un limbaj pe cât de obscur pe atât de elevat și șiretenia meschină a personajelor, dintre politețea lor ceremonioasă și necinstea lor funciară, adulterele grotești ce se amestecă cu toate acestea, fac ca în cele din urmă acest teatru, mergând dincolo de naturalism, să devină absurd-fantastic."50 Epitetul se aplică mult mai bine propriului său teatru, ceea ce spune mult despre înrudirea celor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
bogată, fixată literar în maniera realismului din secolul al XIX-lea. Baronul Barbu are toate virtuțile și slăbiciunile unei clase vechi. Este molatec, inert social, asistă fără să se răzvrătească la ruinarea averii sale. Când i se semnalează lăcomia și necinstea lui Iancu Urmatecu, administratorul bunurilor sale, nu reacționează. „Căderea neamurilor”, de care vorbesc nuveliștii de la începutul secolului al XX-lea, se face în romanul lui S. prin absorbție, prin substituire lentă. Fiul baronului, Barbu C. Barbu (Bubi), continuă acest proces
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
G. Călinescu înțelege prin exegerarea conștientă în primul rând îngroșarea la un personaj a unei trăsături fiziologice sau sufletești de amănunt, accidentale (...). După acad. G. Călinescu, Caragiale, îngroșând pe alocuri la Cațavencu unele accidente (sentimentalism, galanterie, o anumită probitate în necinste) a dat personajului un «nescio quid personal», indefinit, fugind astfel de media statistică. A reduce exagerarea personajului la un «nescio quid personal» particular, înseamnă tocmai a pierde din vedere reflectarea esenței forței sociale respective, a aluneca în observație statistică. Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
media statistică. A reduce exagerarea personajului la un «nescio quid personal» particular, înseamnă tocmai a pierde din vedere reflectarea esenței forței sociale respective, a aluneca în observație statistică. Caragiale a îngroșat personajul lui Cațavencu nu prin sentimentalism sau probități în necinste ci prin caricaturizarea unor trăsături negative tipice, care îl fac să fie odios, reprobat de către cititor (...). Lipsurile articolului acad. G. Călinescu nu anulează aportul pe care articolul l-a adus la discutarea problemei tipicului la noi în țară. Fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
adevărului vieții. La baza ei stă în fond tot obiectivismul burghez (...). Exagerând, îngroșând anumite trăsături în făurirea chipului Mamei Gorki a văzut mai adânc, mai în profunzime realitatea (...). Caragiale a urât lumea burghezo-moșierească, a fost adânc convins că în cadrul ei necinstea, fărădelegea, prostia, mișelia sunt însușiri prețuite, care garantează ridicarea pe scară socială. Spre a arăta cât mai clar aceasta a exagerat conștient trăsăturile unora dintre personajele sale. Pe Agamiță Dandanache, de pildă, l-a făcut cretin și zaharisit, adică mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]