383 matches
-
388, I, pp. 427 și 442)"/>. Însăși această interdicție dovedește că, Într-adevăr, se recurgea la sacrificarea unor astfel de „oameni de gradul doi”. Cel mai des menționați În această postură sunt călătorii și străinii, adică indivizii alogeni, de preferință necreștini (evrei, turci, arabi, dar și țigani). „Până și astăzi - scria Lazăr Șăineanu la sfârșitul secolului al XIX-lea - țăranii din Zacint [Grecia] cred că, spre a Întări podurile sau cetățile, e bine a se tăia la fața locului un om
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
El a discutat-o probabil des cu Lev Șestov, a cărui primă carte a fost despre Shakespeare <endnote id="(761)"/>. „Să omori un evreu nu e un păcat” Pentru modul diferit În care erau receptați și tratați creștinii și străinii necreștini, vezi această strofă dintr-un cântec haiducesc din Moldova, publicat În 1888 : Pe creștin când Îl prindeam, Din zece lei cinci luam ; Iar pe turc și pe jidan, De departe când zăream, Ardea inima În mine, Să le pun mâna
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
moldoveni aveau credința că „Cine omoară [un om] ia toate păcatele celui omorât și-l poartă În spinare pe lumea cealaltă” <endnote id="(137, p. 179)"/>. Dar această regulă justițiară nu se aplica În cazul În care cel omorât era necreștin. În 1595, de exemplu, Sigismund Báhory - principe al Transilvaniei și suzeran al domnilor Moldovei și Țării Românești -, după ce i-a masacrat pe evreii negustori supuși otomani, a proclamat „că evreii nu pot rămâne În Ardeal, Moldova și Muntenia și că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea, vorbind „despre năravurile moldovenilor”, Dimitrie Cantemir consemna următoarele : „Să omoare sau să prade un turc, un tătar sau un evreu, [moldovenii] socotesc că nu este un păcat și, cu atât mai puțin, fărădelege” (Descriptio Moldaviae, XVII). Să ucizi un necreștin deci părea să fi fost pentru moldoveni o datorie creștinească, iar despre cel ce s-ar fi purtat mai blând cu necreștinul considerau că s-a abătut de la „dreapta credință” (idem). Cu alte cuvinte, pentru astfel de crime - doar pentru că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
socotesc că nu este un păcat și, cu atât mai puțin, fărădelege” (Descriptio Moldaviae, XVII). Să ucizi un necreștin deci părea să fi fost pentru moldoveni o datorie creștinească, iar despre cel ce s-ar fi purtat mai blând cu necreștinul considerau că s-a abătut de la „dreapta credință” (idem). Cu alte cuvinte, pentru astfel de crime - doar pentru că erau comise Împotriva unor străini necreștini - nu se intra În conflict cu Biserica și, „cu atât mai puțin”, cu Justiția. „Până și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru moldoveni o datorie creștinească, iar despre cel ce s-ar fi purtat mai blând cu necreștinul considerau că s-a abătut de la „dreapta credință” (idem). Cu alte cuvinte, pentru astfel de crime - doar pentru că erau comise Împotriva unor străini necreștini - nu se intra În conflict cu Biserica și, „cu atât mai puțin”, cu Justiția. „Până și bandiții credeau, În vremile trecute - scria Iuliu Barasch, În urma traversării Moldovei În 1841 -, că nici nu trebuie să fie dați judecății pentru un omor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prezentate doar ca niște exemple!). I-am trimis acasă scrisoarea, a citit-o și singurul lucru pe care l-a luat din acea scrisoare a fost să mă cheme la o ședință de comitet pentru a-și justifica comportamentul său necreștin față de mine. Înainte de a începe discuția, mi-a spus că a primit scrisoarea de la mine, mi-a mulțumit pentru ea și că va reflecta la ceea ce i-am scris (lucru pe care nu l-a făcut nici până acum). Un
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
sub Îndrumarea anumitor curente politice, nu era tocmai fondată. În viziunea lui „cauza adevărată este legea generalului Berindei”, care a adus din nou „pe tapet chestiunea evreiască cu Întregul ei alaiu de pasiuni meschine și Întregul ei alaiu de nedreptăți necreștine”. Atrăgea atenția asupra unui fapt și anume „când generalul Berindei prin legea lui cere ca toată populațiunea evreiască să fie oprită de a aduce tributul ei de sânge unei țări În care trăiește și În care se hrănește, trebuia d-
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
schimb! Nu ne-am gândit niciodată că am putea asista la un asemenea spectacol de credință și de splendoare într-o țară de misiune!», continuă cronicarul, referindu-se la o procesiune grandioasă în cinstea Maicii Domnului, la care participau și necreștinii. După câteva luni de acomodare, au încercat să pregătească o școală modestă de meserii: tâmplărie, mecanică, tipografie. Dar activitatea care le-a fost cerută cel mai des era aceea de a însoți episcopul în vizitele sale pastorale și să restaureze
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
veți avea mult de suferit. Sufletele costă. Dar și în aceasta vă vor ajuta sufletele sfinte». Don Calabria insistă ca în schița pe care o pregătește pentru Pius XII să fie arătată și schimbarea de metodă ce trebuie avută cu «necreștinii» și cu «protestanții»: «Trebuie să mergem către ei, fără să așteptăm ca mai întâi să vină ei la noi. Vine o epocă pentru Biserică cum nu a mai fost niciodată». O săptămână mai târziu, în timp ce don Calabria celebrează sfânta Liturghie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
avem suficiente. Să le căutăm și să începem cu cazul cel mai îndurerat. Cine l-a țintuit pe Cruce pe Hristos Dumnezeu? Cine stăpânește lumea finanțelor și sunt sprijiniți de marii oameni și forțe oculte, politici sau nepolitici, creștini sau necreștini, sub puterea și robia banului? Legionarul a mers până la sacrificiu pentru credința sa, pentru o bucată de pâine mai bună pentru neamul său și pentru un loc demn în societate. Pentru aceasta a îndurat chinuri inumane până la moarte. Legionarul a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de „nobili”, de vorbesc așa calm, fără patimă, de sunt așa corecți? Treptat mi s-au lămurit și celelalte nebuloase. Legionarii nu au fost niște criminali. Iată ce le spunea Corneliu Zelea Codreanu despre violență și orice fel de ripostă necreștină: „Camarazi, noi slujim lui Dumnezeu și patriei. După legile lui Dumnezeu, care nu pot fi răstălmăcite, nici modificate, viața nu-i a noastră și răzbunarea nu-i act creștinesc. De aceea, orice picătură de sânge, din orice motiv și în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dezvoltă un personalism protestant, în cadrul căruia s-au mai remarcat Brighton și Knudsen. Ulterior, prin Renouvier se afirmă personalismul catolic francez. Varianta franceză va avea cea mai lungă existență, atât în perspectivă creștină (prin Maritain, Marcelă, cât și în varianta necreștină (prin Mounnier și grupul Esprită. S-au mai semnalat școli personaliste la Cracovia (prin Ingarden, profesor al lui Karol Wotiek, viitorul papă Ioan Paul al II-leaă și la Praga. Personalismul a pătruns, explicit sau implicit, și în Germania, la filosofii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
creștini, datorită posibilităților alegorice ale acestei scene. În Hexameronul Sfântului Vasile imaginea deja există. Chiar dacă originea acestui scenariu nu poate fi determinată cu precizie, consideră autoarea, cel mai probabil este ca, așa cum s-a întâmplat de nenumărate ori, o tradiție necreștină să fi influențat legenda 32. Oricum, cert este că această versiune ocupă prim-planul datorită influenței Fiziologului și, apoi, celei a Etimologiilor (XXII, II, 12-13) lui Isidor din Sevilla. Deși confundă inorogul cu rinocerul, acesta din urmă pune în circulație
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pur românești, să zicem, sunt familii cumva tradiționale? Pentru că știu că ale tale, Mihai, sunt mai curând familiile mixte, cele pe care... Mihai-Răzvan Ungureanu: La mine sunt marginalii. Constanța Ghițulescu: Nu neapărat, pentru că Biserica Ortodoxă interzice căsătoriile între creștini și necreștini, dar, dacă el, de obicei, este ortodox, și știm că în secolul al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea, Bucureștiul mai ales este centrul tuturor negustorilor și artizanilor veniți din Balcani, atunci căsătoriile și, de cele mai multe ori, bigamiile au
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
social al Bisericii. Guvernul României susține libertatea de exprimare religioasă. Nimeni nu trebuie persecutat în vreun fel din cauza credinței sale. Guvernul crede în utilitatea unei mișcări ecumenice creștine neideologizate și crede în necesitatea dialogului dintre religii, fie ele creștine sau necreștine. Ca garant al drepturilor fundamentale ale omului, între care la loc de frunte este cel al libertății religioase, statul trebuie să sprijine bisericile în îndeplinirea menirii lor, ceea ce presupune un sprijin constant pe care instituțiile statului trebuie să îl acorde
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
fie celibatari fie căsătoriți și necesităților slujirilor pentru care ei se pregătesc. § 2. (cf 256 § 1) Seminariștii vor fi formați în primul rând în arta catehetică și omiletică, în celebrarea liturgică, în administrarea parohiei, în dialogul evanghelizator cu necredincioșii sau necreștinii sau cu credincioșii creștini mai puțin fervenți, în apostolatul social și în folosirea instrumentelor de comunicare socială, fără neglijarea disciplinelor auxiliare ca psihologia și sociologia pastorală. § 3. (cf 257 § 1) Chiar dacă seminariștii se pregătesc să-și însușească slujirea în propria
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
însușirile fiecărui popor; se vor constitui școli și alte institute de acest fel pentru educația creștinească și progresul cultural, dacă e necesar. § 2. (cf 787 § 1) De asemenea, se va favoriza, cu prudență și cu conștiinciozitate, dialogul și cooperarea cu necreștinii. Can. 593 - § 1. Toți preoții de orice condiție care își prestează opera în teritoriile misiunilor, deoarece formează o singură preoție, vor coopera cu ardoare la evanghelizare. § 2. Aceștia vor colabora de bună voie cu ceilalți misionari creștini pentru a da
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
lipsesc, ba chiar, ori de câte ori poate fi convenabil și util, colaborând cu alți creștini. § 2. Toți credincioșii creștini și mai ales păstorii de suflete se vor îngriji să răspândească exemplare ale Sfintei Scripturi prevăzute cu adnotări corespunzătoare chiar și pentru uzul necreștinilor. § 3. Cu uzul liturgic sau catehetic se vor folosi numai acele ediții ale Sfintei Scripturi care sunt înzestrate cu aprobarea bisericească; celelalte ediții trebuie să aibă cel puțin permisiunea bisericească. Can. 656 - § 1. (cf 826) În celebrările liturgice se vor
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
Apostolic; 5° să se străduiască să fie promovat tot ceea ce privește pacea, progresul și cooperarea dintre popoare; 6° să colaboreze cu Episcopii în vederea favorizării de relații oportune între Biserica Catolică și celelalte Biserici și comunități ecleziale, ba chiar și religiile necreștine; 7° să apere, de comun acord cu Episcopii, în fața autorităților de stat, tot ceea ce ține de misiunea Bisericii și a Scaunului Apostolic; 8° de asemenea, să exercite facultățile și să îndeplinească toate celelalte mandate care îi sunt încredințate de Scaunul
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Apostolic; 5° să se străduiască să fie promovat tot ceea ce privește pacea, progresul și cooperarea dintre popoare; 6° să colaboreze cu Episcopii în vederea favorizării de relații oportune între Biserica Catolică și celelalte Biserici și comunități ecleziale, ba chiar și religiile necreștine; 7° să apere, de comun acord cu Episcopii, în fața autorităților de stat, tot ceea ce ține de misiunea Bisericii și a Scaunului Apostolic; 8° de asemenea, să exercite facultățile și să îndeplinească toate celelalte mandate care îi sunt încredințate de Scaunul
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
fie celibatari fie căsătoriți și necesităților slujirilor pentru care ei se pregătesc. § 2. (cf 256 § 1) Seminariștii vor fi formați în primul rând în arta catehetică și omiletică, în celebrarea liturgică, în administrarea parohiei, în dialogul evanghelizator cu necredincioșii sau necreștinii sau cu credincioșii creștini mai puțin fervenți, în apostolatul social și în folosirea instrumentelor de comunicare socială, fără neglijarea disciplinelor auxiliare ca psihologia și sociologia pastorală. § 3. - Can. 353 - (cf 258) Conform normei dreptului particular, se vor efectua exerciții și
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
lipsesc, ba chiar, ori de câte ori poate fi convenabil și util, colaborând cu alți creștini. § 2. Toți credincioșii creștini și mai ales păstorii de suflete se vor îngriji să răspândească exemplare ale Sfintei Scripturi prevăzute cu adnotări corespunzătoare chiar și pentru uzul necreștinilor. § 3. - Can. 656 - § 1. (cf 826) În celebrările liturgice se vor utiliza numai cărțile înzestrate cu aprobarea bisericească. § 2. - Can. 657 - § 1. Aprobarea textelor liturgice, în prealabil revizuite de către Scaunul Apostolic, este rezervată Patriarhului în Bisericile patriarhale, cu consimțământul Sinodului
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
din populație, nu are afiliere religioasă. O mică minoritate aparține [[Biserica Ortodoxă Finlandeză|Bisericii Ortodoxe Finlandeze]] (1,1%). Alte culte [[Protestantism|protestante]], împreună cu [[Biserica Romano-Catolică]] sunt semnificativ mai mici, la fel ca și [[Islam|musulmanii]], [[Iudaism|israeliții]] și alte comunități necreștine (în total, 1,5%). Bisericile luterană și ortodoxă sunt biserici naționale ale Finlandei, cu rol special ceremonial, dar și cu un anume rol în școli. În 2012, 75,3% dintre copiii finlandezi erau botezați și 83,0% erau confirmați în
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
și reminiscențe păgâne (fenomen frecvent în Europa acelor vremuri), chiar termenul "păgân" ar fi un indiciu în acest sens. El provine din latinescul "paganus", care însemna locuitor al satului. Totuși în accepția romănilor, sensul cuvântlui va fi neechivoc, acela de "necreștin" și nu de "sătean". Primii migratori ce au prădat și invadat frecvent Transilvania postromană, vizigoții, au lăsat urme culturale cunoscute drept Cultura Santana de Mures unde a fost descoperită o importantă necropolă vizigotă. Cultura Santana de Mures acoperă o zonă
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]