499 matches
-
câmpeni, pădureni. [CRONOLOGIE] 2263 Suta XII și XIII Epoca de naștere și formațiune. Suta XIV și XV Epoca eroică. Suta a XVI și XVII Epoca literară. Suta a XVIII și XIX Epoca de decadență. {EminescuOpXV 97} ["ISTORIA... "] 2262 Istoria - un necrolog. 97 {EminescuOpXV 98} FILOLOGIE LINGVISTICĂ GENERALĂ [MOMENTUL CEL MAI PRIELNIC AL UNEI LIMBI] 2258 Când dezvoltarea literaturei ajunge la punctul acela unde scriitorii își înving și-și dominează limba, deși încă cu oarecare cheltuială de putere, atuncea ei scriu mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu trebuie să luați în seamă cuvintele nepotrivite ale unui domn infatuat, pentru că la etatea noastră nimic nu ne mai sperie! Chiar și prostia! Dar fiindcă mi-ați cerut părerea, ca unul vizat ce sunt, vă răspund: Când am lecturat necrologul onorabilului universitar ieșean Bogdan Crețu, la decesul meu ca gânditor în ale lumii, mă aflam într-o vacanță prelungită și subvenționată de statul democrat - solidar cu generațiile pe cale de dispariție. Prima reacție a fost de panică, a doua de nesiguranța
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93057]
-
numelui unui alt adversar în viață, evident, reduce la zero personalitatea ființei umane, o desconsideră total prin echivalența cu obiectul inert, privit cu indiferența rutinată a legistului sau procurorului. Printr-o glumă sinistră, pamfletarul își consideră unul din textele polemice "necrolog [...] adresat cadavrului Constantin Mille"265, sugerând poziția definitivă în raport cu un adversar pe care îl suprimă simbolic. E interesant că râsul sardonic arghezian nu e vecin cu furia sau agresivitatea dezlănțuită; el denotă, din partea pamfletarului, un dezinteres flagrant față de un adversar
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dispoziție, de epocă, dar și de meserie. Filosofii arată o preferință destul de clară pentru istoria care plânge. Căci anunțarea faptului că ne îndreptăm spre mai rău nu e niciodată lipsită de plăcere. Didi-Huberman a pus foarte frumos în evidență bucuriile necrologurilor 56. Dacă sunt în măsură să anunț că arta a murit, înseamnă că i-am supraviețuit și că, fiind ocolit de dezastru, îmi revine ultimul cuvânt al istoriei. Iată-mă în poziția de a povesti totul, începând cu motivele, prodromurile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
afla la un sanatoriu din Viena, atins de o boală mintală (Năstase, 2010, p. 424). Anunțurile din ziarele românești indică însă sanatoriul doctorului Șuțu. Ziarul Evenimentul din Iași (anul IV, nr. 910) din data de 28 martie 1896 publică un necrolog. Ziarul Independence Roumaine din 28 martie/9 aprilie 1896 uită în anunțul său că anterior îl prezentase ca savant professeur cu mari merite după Congresul internațional de psihologie de la Londra din anul 1892, și-l prezintă ca profesor la școala
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Forever, admite: "am fost întotdeauna un fan Batman, deoarece cred că este mai întunecat, mai sexy, mai distractiv, mai iconoclast și mai rock'n'roll într-un anume sens decât Superman". Les Daniels, op. cit., p. 248. 683 Seria este considerată "necrologul super-eroilor" într-o societate apatică, de o moralitate laxă, fără altă metafizică decât interesul personal. Moore și Gibbons (desenatorul) nu mai au încredere în super-eroi, pentru că eroul este cineva plasat deasupra umanității, iar credința în eroi creează oameni care confundă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Și apoi a urmat bomba: prin diverși intermediari, Chambers a făcut ca Sprague să fie dat afară din Consiliul Firmelor Imobiliare după ce mai multe dintre clădirile construite de el s-au prăbușit la cutremurul din ’33. Era îndeajuns pentru un necrolog suculent, dar nu îndeajuns pentru un polițist-laborant cu un mariaj pe cale să se ducă de râpă și cu mult timp liber. Am așteptat patru zile. Apoi, când am aflat din ziare că Eldridge Chambers a fost înmormântat, m-am întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Dumnezeu care va să vină? Nimic nou, spuse Fima, pe când lua din mâna tatălui său pălăria și bastonul. Consideră necesar să adauge: — Nimic nou. Doar că țara se duce de râpă. Bătrânul ridică din umeri: —De cincizeci de ani aud necrologurile astea. Țara așa și pe dincolo. Și Între timp bocitoarele sunt la doi metri sub pământ, iar țara progresează din zi În zi. În ciuda lor. Cu cât e mai chinuită, cu atât Înflorește mai mult. Nu mă Întrerupe, Efraim. Dă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
după cum se exprimă el. Abia când Gosse spuse tare, fixându-l cu privirea: „Poate ar trebui să schimbăm subiectul“, se liniști. Gosse Îndreptă abil conversația către alte teme: ultimele bârfe despre Oscar Wilde, lordul Alfred Douglas și marchiza de Queensberry, necrologurile pentru Christina Rossetti, care tocmai decedase, controversatul proces la curtea marțială al căpitanului Dreyfus și, inevitabil, extraordinarul succes al lui Trilby. Pulpa de miel cu sos de mentă preparată de dna Smith se bucură de laude unanime, iar Henry Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Pămînt. Atherton Își mărturisește crimele. Este judecat, condamnat și spînzurat la San Quentin. Preston Exley păstrează copiile fotografiilor celor decedați. Le arată fiilor lui polițiști, pentru ca ei să cunoască brutalitatea infracțiunilor care necesită dreptate absolută. Ed răsfoi paginile. Ajunse la necrologul mamei sale, apoi la moartea lui Thomas. În afară de triumfurile tatălui său, singurele ocazii În care familia Exley ajungea În ziare erau cele pricinuite de vreun deces. El ajunsese În Examiner: un articol despre fiii oamenilor celebri care luptau În Al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Confesiune Sunt soțul fericit, la o adică, Am fost deștept, de tânăr să mă-nsor, Și, iată, îmi mărit a treia fiică... De-aș mărita-o și pe mama lor! Matrimoniale Citind ziarul îndrăgit, Oftează doamna ca-n povești: Ce necrolog desăvârșit!... Cu-așa bărbat să tot trăiești! Tanda și Manda Vine lumea să-i asculte Ce-și urează la pahare. Soțul zice: La mai multe! Soața zice: La mai tare! Încornorat fidel Lovit de vestea dezarmantă, Că soața dragă îl
ION DIVIZA by ION DIVIZA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83938_a_85263]
-
Înalt, una dintre calitățile lui fiind că reușeste să te privească de sus fără a te privi efectiv de sus, fără să te facă să te simți mic În vreun fel. Nu am fost deloc surpinsă să aflu dintr-un necrolog că tatăl lui a fost preot decorat cu Crucea Militară. Robin are ceva de sfânt și ceva indestructibil, În același timp: au fost momente la EMF când am simțit că aș fi murit fără bunătatea și respectul său ușor cinic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cești. Ceva uleios cu o crustă de făină. Pesemne, Jill făcea o prăjitură când a scris-o. Vreau să continui să citesc, dar mă Împiedică ochii Împăienjeniți de lacrimi. Iau În schimb ziarul Daily Telegraph și dau la pagina cu necrologuri. Azi, avem un biolog eminent, un bărbat care a condus IBM În anii ’60 și o dansatoare din spectacole de revistă, pe numele ei Dizzy, care a avut „idile“ cu Douglas Fairbanks și cu Mafalda. Nu se vede numele Cooper-Clark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
meargă legătura între acea știință abstractă și-ntre scriere, care trebuie să fie accesibilă cu înlesnire poporului întreg. Cu toate acestea noul Abecedar este un progres spre bine și de aceea-i dorim bună izbutire. [28 aprilie 1878] {EminescuOpX 85} NECROLOG [DIMITRIE PETRINO] Dimitrie Petrino, cunoscut și sub epitetul de bard al Bucovinei, a încetat din viață sâmbătă 29 aprilie la 1 oră după amiazăzi în spitalul Brâncovenesc. Luni la 4 ore i s-a făcut înmormîntarea la cimitirul Șerban-Vodă, după
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lucra pentru Securitate); că Tomescu se-ocupa de rău-platnici (nu-i nevoie să spun cum); că Titi și Titu încărcau biblioteci întregi de la sărăntoci și văduve (aveau două camioane și o rețea de informatori: unii bântuiau prin școli, alții urmăreau necrologul din ziare); că nimeni nu vorbea despre câte cărți are sau de unde le-a luat, iar dacă erai prea insistent, te trezeai cu nepoții lui Matache la ușă (locuiau în Ferentari, și cu-asta am spus totul). Cam așa ziceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Deshidratat pe ploaia asta?!“, s-a mirat Mihnea. Apoi s-a așezat din nou pe scaun și mi-a cerut sfatul: „Dacă ar dispărea și-ăsta? Mare scofală. Ar plânge studentele vreo câteva zile, i-ar da ziarele poza și necrologul pe cinci coloane și l-ar băga mai repede-n manuale.“ „E deja.“, l-am corectat. „Sau ar trebui să fie.“ „Nu în toate.“, s-a apărat Mihnea. „I-ar face repede Uniunea niște articole de dicționar, cu mutra de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
referire cu caracter discriminatoriu, sau În spiritul urii de rasă care i se impută astăzi cu atâta vehemență. Mărturie stă venerația și admirația studenților și medicilor evrei exprimată de o manieră cât se poate de convingătoare de Aurel Avramovici În Necrologul din revista București Medical, 1931, una dinte cele mai frumoase omagii aduse savantului. Într-adevăr Paulescu nu a confundat niciodată cele două domenii; pe de o parte știința sa și activitatea la catedră, cu convingerile și opiniile sale, motiv pentru
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sau purgatoriu) de actualitate într-o societate multiculturală precum SUA, sau într-o societate ce încearcă să urmeze modele americane? CUNNINGHAM, MERCE (1919 2009) Coregraful Merce Cunningham a devenit un gigant al dansului, modelând opera sa după regulile hazardului, conform necrologului din Le Figaro (Bavelier). Probabil nu numai hazardul l-a făcut să îl întâlnească pe compozitorul John Cage (vezi), cu care a avut un lung parteneriat și o lungă colaborare, amândoi împărtășind fascinația compoziției aleatorii, în muzică și coregrafie. De
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
din Albert Samain (Elegie și Infanta), Shakespeare (Macbeth, fragment), Milton (Paradisul pierdut, fragment), Goethe (Faust, fragment), Alfred de Musset (Lucia), Victor Hugo (Pan) sunt semnate de Marcel N. Romanescu, Al. Iacobescu, Th. Roman ș.a. În V.l. Tudor Vianu figurează cu necrologul Émile Faguet. Se publică, de asemenea, cronici, dări de seamă, se recenzează numerele recente ale unor reviste și ziare. Alți colaboratori: Victor Eftimiu, Al. Busuioceanu, C. Ș. Făgețel, Otilia Ghibu, Eugen Relgis, Al. Al. Leontescu, Al. T. Stamatiad. I. H.
VIAŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290528_a_291857]
-
cântată pe scena Teatrului Național din Iași și pe la casele particulare pentru a se colecta ajutor pentru orfani”. V.ț. mai conține studii și articole îndeosebi cu subiecte istorice (D. Caselli, A ființat cândva o „împărăție” bulgară?, Românii din Grecia), necrologuri (Take Ionescu, Carmen Sylva). O ilustrație bogată - grafică, portrete (semnate Iser, Silvan, B’Arg, N. Vermont), instantanee citadine, vederi, desene - înviorează paginile. Au mai colaborat Alex. St. Vernescu, C. Spiru Hasnaș, N.A. Bogdan, Pan Hallipa, N. Pora, Th. D. Speranția
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
fost stabilită și gravată de sora sa, Aglaia Popovici. Lumea intelectuală a Iașilor a fost adânc mișcată de moartea eminentului medic. Ziarele, câte apăreau în acele zile când toată țara era prinsă de încleștarea disperată a războiului, i-au publicat necrologuri mult prea sărăcăcioase față de însemnătatea personalității defunctului. Cu toate acestea, ceremonia înmormântării a fost impresionantă, slujba fiind oficiată în biserica Sfântul Spiridon de vicarul Mitropoliei din Iași, episcopul Antim Botezăneanul. C.I.Parhon a avut în Alexandru Brăescu un antecesor de
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
Curierul românesc”. Ca secretar al Asociației Literare a României, V. colectează manuscrise ale poeților Văcărești spre a le tipări. Va edita doar opera lui Iancu Văcărescu, într-un volum pe care îl și prefațează. După dispariția lui Bălcescu publică un necrolog (1853), care constituie întâia biografie a istoricului. El este primul care susține că poemul Cântarea României i-ar aparține lui Bălcescu, opinie care avea o circulație mai largă în cercurile emigrației române. La Paris, în „Revue de l’Orient” (1845
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
care pâlpâie într-un colț al României întregite” și „va fi pur culturală”. În seria transilvană orientarea publicației este tradiționalistă, în descendența liniei Ioan Slavici - Ion Agârbiceanu. Astfel, primului i se republică un fragment din romanul Spiru Călin, alături de un necrolog încărcat de elogii, iar celui de-al doilea povestirea Pustiul. Un număr este închinat lui George Coșbuc, căruia i se reproduc textele Baladă și Roata morii. Atitudinea antimodernistă e adesea exprimată în termeni tranșanți: „Noile curente nu au nimic cu
ZARI SENINE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290710_a_292039]
-
tehnicianul lui Haeckel. Am rămas impresionat de dăruirea acestuia în muncă, de stima și devotamentul pe care le avea față de profesorul său. Îmi amintește de moș Ilie Bourel, laborantul profesorului Ioan Borcea, care la dispariția acestuia i-a închinat drept necrolog câteva versuri. „Amintirile din timpul studiilor mele la Jena sunt cele mai plăcute. În institut era o veselie și un îndemn la lucru, datorită în mare parte amabilităților binevoitoare a profesorului față de noi. După un an îmi făcea deosebita onoare
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
temeinicie. Eram secretar general de redacție la revista "Cronica" și l-am întrebat când aduce evocarea lui Iacob Negruzzi. Pi la o gioi. Ceea ce putea să însemne joia asta, joia cealaltă, ori joia de-apoi. A publicat, apoi, un emoționant necrolog prilejuit de moartea scriitorului clujean Speranția. Numai că Speranția o ducea bine-mersi și nici n-avea de gând să treacă în rândul răposaților. A trebuit să topim tot tirajul și să tipărim revista din nou. Leon a plătit fără crâcnire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]