1,749 matches
-
începând cu anul 2001 a prilejuit dezvelirea altor importante vestigii: a fost cercetat zidul de incintă în punctele Curtina G și Poarta de Vest, au ieșit la iveală pillae-le podului antic de peste râul Slava, locuințe, sistemul de canalizare, iar din necropola cetății romano-bizantine au fost cercetate peste 60 de morminte simple și un cavou romano-bizantin. Acesta din urmă, de mari dimensiuni (8 x 3,5 m), construit din cărămizi și lespezi de piatră, constituită din dromos și cameră funerară, cu interiorul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dunărean. Cetatea romană timpurie de secol III a fost ridicată la rangul de municipium în vremea Severilor (192-235). Din această epocă au rămas o serie de edificii importante situate pe malul Dunării: therme, locuințe, fragmente din zidul de incintă și necropola tumulară din sec I-III p.Chr. Centru cosmopolit, cu o populație formată din militari, veterani și civili romani sau greco-orientali, cetatea era dublată, la sud și la est, de o așezare civilă importantă și era înconjurată de un sistem
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu o populație formată din militari, veterani și civili romani sau greco-orientali, cetatea era dublată, la sud și la est, de o așezare civilă importantă și era înconjurată de un sistem defensiv format din trei valuri de pământ cu șanț. Necropola cetății, punctată de numeroase movile funerare, dintre ele ieșind în evidență uriașa movilă Kurgan-vizir, se afla spre sud-est, pe o platformă de teren. Cetatea, distrusă de atacurile goților și herulilor în jurul anului 267, a fost refăcută la dimensiuni mai reduse
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de 13,80 m x 10,75 m), precum și nartexul, construite din piatră legată cu mortar, sunt datate pentru secolele V-VI. Deși a fost identificată printre altele și o bazilică cimiterială, în partea meridională a orașului, în zona marii necropole, totuși, acestea au rămas nesăpate până în anul 2001. Săpăturile de salvare (1990), au fost publicate de Al. Barnea în 1992. care ne se vorbește despre cercetarea a două locuințe din epoca Principatului (27 a.Chr. - 284 p.Chr.), dintre care
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a două locuințe din epoca Principatului (27 a.Chr. - 284 p.Chr.), dintre care una era suprapusă de un mormânt creștin de inhumație, acoperit cu țigle, fără a se mai da și alte amănunte. În orice caz, mormântul aparține unei necropole din care s-au mai identificat și alte morminte de inhumație cu inventar (vase de sticlă, opaițe, ceramică). Unii istorici vorbesc despre martirii de la Noviodunum, cunoscuți deja nominal, a căror prezență este confirmată de inscripțiile descoperite aici. 12.4 Salsovia
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
I Iovia și o unitate formată din milites V Constantiani (Notitia Dignitatum) din perioada lui Constantinus II (337-340). Castrul a fost, foarte probabil, distrus în vremea lui Valens (364-378). În apropierea sa se află o întinsă așezare rurală și o necropolă tumulară. Dacă la 1872 zidurile cetății, groase de 2 m se păstrau la o înălțime de 3 m, exploziile belice (1940-1945) și extragerea pietrei de către localnici au afectat destul de mult monumentul antic. Un document de natură epigrafică descoperit la Salsovia
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
imediat următoare (1979-1985; 1993-1995) au fost desfășurate o serie de campanii arheologice de vară (de circa 2-3 luni fiecare) sub conducerea lui G. Papuc și M. Bucovală. În afara castrului dreptunghiular se aflau familiile soldaților ce asigurau paza în fortăreață, precum și necropolele aferente. Au fost descoperite, izolat, doar două morminte, dintre care unul fără inventar. În afara zonei locuite s-a descoperit spre nord, la circa 500 m de fortăreață, în punctul numit La Cișmea, un apeduct, al cărei traiect (descoperit în campania
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
există anumite mărturii arheologice locale despre ritmul vieții creștine din perioada bizantină (opaițe, vase, obiecte de metal, cruciuliță de bronz, sculpturi etc.). Răspândirea creștinismului la Sucidava este atestată și de descoperirea unei bazilici creștine (secolul VI), bazilica cimiterială, rezervată ca necropolă pentru personajele de vază, militare și bisericești. Mormintele descoperite erau lipsite de obișnuitul inventar funerar, întâlnit în necropolele păgâne. În bazilica de aici au fost descoperite 3 morminte și alte 3 alături de acestea: toate fiind de inhumație; erau orientate spre
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de bronz, sculpturi etc.). Răspândirea creștinismului la Sucidava este atestată și de descoperirea unei bazilici creștine (secolul VI), bazilica cimiterială, rezervată ca necropolă pentru personajele de vază, militare și bisericești. Mormintele descoperite erau lipsite de obișnuitul inventar funerar, întâlnit în necropolele păgâne. În bazilica de aici au fost descoperite 3 morminte și alte 3 alături de acestea: toate fiind de inhumație; erau orientate spre V-E. Amintim și descoperirea în mormântul D a unei cărămizi pe care era trasată o cruce. Tot
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sculpturale, prezente în ritualul funerar paleocreștin, despre prelungirea agoniei mentalităților politeiste, care mai păstrau încă unele reflexe accentuate ce vor fi înlocuite ori vor dispărea total în perioada următoare. Capitolul III Analiza generală a elementelor paleocreștine 1. Rituri funerare în necropolele Sciției Minor (secolele IV-VI) Riturile funerare surprinse de către cercetarea arheologică, începând de la sfârșitul secolului XIX și până în prezent în necropolele Sciției Minor ne oferă o imagine de ansamblu asupra orientării religioase a locuitorilor acestei zone: credința anterioară a defuncților
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
înlocuite ori vor dispărea total în perioada următoare. Capitolul III Analiza generală a elementelor paleocreștine 1. Rituri funerare în necropolele Sciției Minor (secolele IV-VI) Riturile funerare surprinse de către cercetarea arheologică, începând de la sfârșitul secolului XIX și până în prezent în necropolele Sciției Minor ne oferă o imagine de ansamblu asupra orientării religioase a locuitorilor acestei zone: credința anterioară a defuncților și a celor ce au efectuat ritul, evoluția ritului și a monumentelor funerare, a inscripțiilor și a inventarului. Riturile funerare cunoscute
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Minor ne oferă o imagine de ansamblu asupra orientării religioase a locuitorilor acestei zone: credința anterioară a defuncților și a celor ce au efectuat ritul, evoluția ritului și a monumentelor funerare, a inscripțiilor și a inventarului. Riturile funerare cunoscute în cadrul necropolelor din Sciția Minor sunt două: incinerația și inhumația. 1.1. Ritul incinerației Această practică rituală a fost exercitată îndeosebi în perioada elenistică, cunoscând o anumită amploare în perioada precedentă răspândirii creștinismului. Afirmația este demonstrată prin prezența unor necropole de incinerație
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cunoscute în cadrul necropolelor din Sciția Minor sunt două: incinerația și inhumația. 1.1. Ritul incinerației Această practică rituală a fost exercitată îndeosebi în perioada elenistică, cunoscând o anumită amploare în perioada precedentă răspândirii creștinismului. Afirmația este demonstrată prin prezența unor necropole de incinerație la Argamum, Callatis (circa 100 de morminte) etc. În perioada de afirmare a noii religii, s-a ajuns la prezența a 20 de morminte de incinerație la Tropaeum Traiani (descoperirea contemporană cu alte 43 de morminte de inhumație
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
specific Imperiului roman în ansamblu, pentru perioada în discuție, putea, prin prezența altor indicii să precizeze eventualele caracteristici provinciale. Cercetarea arheologică privind trecerea de la incinerație la inhumație, departe de a fi completă la Beroe și aproape exclusivă la Callatis (cf. necropola romană târzie), arată că odată cu ascensiunea creștinismului (jumătatea secolului IV) nu mai existau morminte de incinerație. Situația, nicidecum izolată, este identică și la Tropaeum Traiani, Tomis, Dinogeția, Noviodunum etc. a) Tipologia mormintelor de inhumație Mormintele de inhumație cercetate în necropolele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropola romană târzie), arată că odată cu ascensiunea creștinismului (jumătatea secolului IV) nu mai existau morminte de incinerație. Situația, nicidecum izolată, este identică și la Tropaeum Traiani, Tomis, Dinogeția, Noviodunum etc. a) Tipologia mormintelor de inhumație Mormintele de inhumație cercetate în necropolele din Sciția Minor se pot grupa tipologic astfel: 1) morminte depuse în sarcofage din marmură sau din calcar, cu sau fără inscripție; 2) morminte din plăci de piatră (calcar sau alte materiale), acoperite sau nu cu plăci dispuse orizontal; 3
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
secolul IV), fapt ce a dus la depunerea tot mai redusă a ofrandelor sau chiar a absenței totale a acestora din mormintele paleocreștine. 2. Elemente paleocreștine în morminte 2.1. Morminte cu groapă simplă Această categorie de morminte, din diferite necropole, ne ilustrează prezența elementelor paleocreștine, deosebit de importante pentru istoria creștinismului timpuriu pe teritoriul românesc: 1) Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea), unde mormintele în groapă simplă sunt cele mai frecvente. În acest sit arheologic s-au surprins înmormântări simple și duble, reînhumări
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
au întrebuințat țigle dispuse în pantă dublă sau simplă; 3) Histria (jud. Constanța) unde mormintele au fost amenajate în formă de groapă simplă sau protejate cu pietre, țigle sau cărămizi; deși, în unele cazuri, inventarul funerar (vezi supra) este specific necropolelor de epocă romană din secolul IV, există totuși și anumite elemente de origine barbară; 4) Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea) unde mormintele erau protejate cu țigle; 5) Sucidava (jud. Constanța) unde, în cele șase morminte de inhumație prezente în bazilica creștină
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
origine barbară; 4) Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea) unde mormintele erau protejate cu țigle; 5) Sucidava (jud. Constanța) unde, în cele șase morminte de inhumație prezente în bazilica creștină din secolul IV, defuncții erau lipsiți de obișnuitul inventar funerar întâlnit în necropole păgâne. Elementele prezenței paleocreștine sunt date de înhumarea lor în bazilică, de orientarea V-E a defuncților, de semnul crucii pe o cărămidă din mormântul D, precum și de descoperirea unor amfore (în afara mormintelor, vezi infra) conținând formule epigrafice creștine); 6
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
inventarului funerar (cele mai multe cazuri), de orientarea defuncților (V-E), poziția mâinilor pe bazin precum și a unor cruci modeste din sârmă de bronz etc. 2.2. Monumente funerare Monumentele funerare constituie o altă serie de indicii privind prezența elementelor paleocreștine în necropolele din Sciția Minor, dintre care amintim: 1) cripta bazilicii A de la Argamum, plasată sub prezbiteriu; 2) sarcofagul din piatră sau alte construcții funerare de la Callatis (jud. Constanța) precum: a) mormintele cu cameră boltită și cu dromos (M78, M318, M338), care
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu o piatră roșie în mijloc. Peste acest cavou a fost amenajat un alt mormânt (5 schelete dispuse alăturat), unde au fost descoperite fragmente ceramice, un mic vas cilindric de bronz etc. Monumentul, din secolul VI, indică zona centrală a necropolei paleocreștine callatiene. Mormântul de tip hipogeu de la Tomis are o cameră funerară la vest (6,15 m x 3,90 m x 2,90 m), decorată cu o pictură complicată (motive geometrice, vegetale și hagiografice). Este prevăzut la est cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
8 cripte-martyrium: Axiopolis (capela ad sanctos) -1, Halmyris -1, Niculițel -1, Tomis -3, Tropaeum Traiani -2; b) 11 cripte-reliquarium: Argamum -1, Beroe -1, Capidava -1, Histria -1, Tomis -5; Tropaeum Traiani -2. Cinci bazilici cimiteriale au deservit serviciul funerar al necropolei în următoarele așezări: bazilica D - Argamum, A - Axiopolis, Beroe, B - Noviodunum (edificiu inedit) ; D - Tropaeum Traiani. 3.2. Descoperiri în locuri izolate Elementele paleocreștine descoperite în afara necropolelor sunt date de următoarele aspecte (pe care le prezentăm alfabetic): 1) prezența la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Tomis -5; Tropaeum Traiani -2. Cinci bazilici cimiteriale au deservit serviciul funerar al necropolei în următoarele așezări: bazilica D - Argamum, A - Axiopolis, Beroe, B - Noviodunum (edificiu inedit) ; D - Tropaeum Traiani. 3.2. Descoperiri în locuri izolate Elementele paleocreștine descoperite în afara necropolelor sunt date de următoarele aspecte (pe care le prezentăm alfabetic): 1) prezența la Amza/Telița (jud. Tulcea) a unor materiale, aproape exclusiv ceramice, referitoare la cultul cavalerului trac (secolul IV). În acest caz, asistăm la sincretismul unor culte păgâne cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
creștin (vezi supra) (secolul VII). 4. Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine 4.1. Materiale arheologice și monumente paleocreștine Materialele arheologice specifice cultului creștin constituie, în ansamblul lor, proba concretă a prezenței adepților noii credințe într-o anumită așezare, prevăzută cu necropole, chiar dacă nu au fost identificate până acum în totalitate. Materialul arheologic, alături de elementele de rit, ritual și inventar, constituie un indiciu de mare importanță în stabilirea mormintelor creștine, deseori lipsite de inventarul arheologic, din motive religioase. În cele ce urmează
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Constanța): morminte creștine (unul dintre ele lipsit de inventar), unele vase de ceramică (platouri, fructiere etc.) ornamentate cu simboluri creștine (cruci de diferite forme), opaițe etc.; 14) la Sucidava (jud. Constanța): o bazilică creștină și o alta cimiterială având o necropolă pentru personalitățile locale (fără inventar); reprezentări de cruci, opaițe, vase, obiecte de metal, cruciuliță de bronz, sculpturi, inscripții (uneori pe amfore); 15) la Tomis: bazilicile creștine (unele cu cripte), mormintele colective (M103 și M111) dispuse în formă de cruce (sărăcia
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ale banchetului funerar și ale eroizării defunctului, precum și cu alte indicii creștine, care demonstrează nimic altceva decât insistența înrădăcinării creștinismului prin dezrădăcinarea religiilor anterioare celei dintâi în spațiul Sciției Minor. 4.2. Considerații finale Elementele principale ale prezenței paleocreștine din necropolele Sciției Minor din secolele IV-VI au constituit una din problemele esențiale ale analizei creștinismului de pe teritoriul românesc și, îndeosebi, dobrogean, chiar din primele secole. Prezenta expunere a diferitelor aspecte funerare prezente în necropolele creștine ale Sciției Minor a urmărit
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]