1,761 matches
-
vechi cimitire din Europa, în el se află foarte multe sculpturi, unele dintre ele fiind realizate de suclptori polonezi renumiți din secolele XIX respectiv XX. Din moment ce servește comunităților religioase din Varșovia, fie ele catolice, ortodoxe sau evreești, este adesea numit necropolă. Alături se află strada cimitirului evreiesc Okopowa, unul dintre cele mai mari cimitire evreești din Europa. În foarte multe locuri din oraș cultura și istoria evreească rezonează cu cea a orașului. Printre cele mai bune exemple este teatrul evreesc, orfelinatele
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
pe înălțimea Țuguieta și pe locurile ridicate din albia majoră a Jijiei, denumită „la movilă” și la ”copac”, efectuate sub conducerea profesorului Mircea Petrescu-Dâmbovița, în perioada 1951-1959 și în anul 1961, au fost descoperite vestigii aparținând mai multor epoci diferite: Necropola are o suprafață de peste 1300 m². Aici s-au găsit 127 morminte, majoritatea indivuale, doar două fiind duble, cu 129 schelete (50 schelete prezintă lipsuri considerabile, 10 prezintă lipsuri, iar 67 sunt în mare parte bine păstrate). De asemenea, s-
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
de interes național, în comuna Berca există și alte monumente de interes local, câte unul din categoriile: sit arheologic, monument de arhitectură, monument de for public și monument funerar. Situl arheologic Berca, de pe coasta mănăstirii cuprinde o așezare și o necropolă din cultura Monteoru a Epocii Bronzului. Schela Arbănași dinspre Beceni, ridicată în 1903, este monument de arhitectură. În punctul denumit „Poiana Șoimului” de la Mănăstirea Rătești se află monumentul Crucea Dorobanțului din secolul al XIX-lea (clasificat ca monument de for
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
a aflat reședința Mitropolia Ungrovlahiei, întemeiată aici de Nicolae Alexandru, în 1359, primul mitropolit fiind Iachint de Vicina, iar ultimul Macarie al II-lea (1512-1521). Tot în timpul domniei lui Nicolae Alexandru a fost terminată construcția Bisericii Sf. Nicolae domnesc, prima necropolă a domnilor români dintre Carpați și Dunăre, dar și Biserica Sân Nicoară, numită de localnici Sf. Nicolae cel Mic, despre care se spune că a fost ctitorită de Doamna Clara, mama voievodului. La Curtea de Argeș este înființată și prima monetărie a
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
aparținând stilului paleolog, dar s-au păstrat și fragmente de frescă din secolul al XVIII-lea. Aspectul exterior este dominat de zidăria aparentă cu piatră de râu și cărămidă, cu rosturi de mortar sclivisit. Biserica a servit mult timp ca necropolă domnitorilor munteni, ea adăpostește de pildă mormântul lui Vlaicu Vodă, și a fost renovată în secolul al XVIII-lea. Din această perioadă datează ancadramentele din piatră sculptată ale ferestrelor. În mormântul lui Vlaicu Vodă s-au găsit numeroase mărturii arheologice
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
la fel de multe luni ca o vacă. În plus, o bivoliță ajunge la patru ani la maturitate, nu la doi, precum junica. De aceea, în prezent în sat nu mai există drigane. În Felmer, în anul 1867 a fost descoperită o necropolă tumulară formată din două movile, care datează din Epoca Bronzului. Cele două movile conțin: În "Repertoriul Arheologic Național" sunt înregistrate 5 obiective din Felmer: Istoria amintește de moartea în Felmer a episcopului de Mediaș și voievodului Emeric Țibac (Emerich Cibák
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
Două obiective din comuna Săpoca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, unul ca sit arheologic și unul ca monument de arhitectură. Situl arheologic de la Săpoca („Cula Săpocii”) cuprinde o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), precum și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor, inclusă în cultura Cerneahov (secolele al III-lea-al IV-lea e.n.). Biserica „Sfinții Împărați” din satul
Comuna Săpoca, Buzău () [Corola-website/Science/300790_a_302119]
-
ca sit arheologic și unul ca monument de arhitectură. Situl arheologic de la Săpoca („Cula Săpocii”) cuprinde o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), precum și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor, inclusă în cultura Cerneahov (secolele al III-lea-al IV-lea e.n.). Biserica „Sfinții Împărați” din satul Mătești, construită în 1692, este monument de arhitectură.
Comuna Săpoca, Buzău () [Corola-website/Science/300790_a_302119]
-
locuitorilor li s-au acordat privilegii și urbea a prosperat din punct de vedere economic, social și cultural. În prezent, în acest spațiu, își are sediul , exponatele ilustrând evoluția unor așezări umane în zonă, încă din zorii preistoriei. Dovezile unor necropole tumulare permit o percepție vizuală asupra modului de viață și a credințelor unei populații străvechi. Colecția de arme medievale (paloșul orașului, spade, săbii, cămăși de zale) „vorbește” despre cavaleri legendari, eroi și armate strălucitoare care și-au câștigat gloria luptând
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș () [Corola-website/Science/314133_a_315462]
-
codri seculari, o biserică domnească, care va influența dezvoltarea ulterioară a localității Rădăuți. Lăcașul este cunoscut astăzi ca Mănăstirea Bogdana și este considerat a fi cea mai veche construcție bisericească de zid din Moldova. Bogdan I alege această biserică ca necropolă domnească atât lui, cât și urmașilor familiei sale, aici fiind îngropați domnitorii Moldovei până în timpul lui Alexandru cel Bun, dar și rudele familiilor domnitoare. Astfel, Rădăuțiul devine prima necropolă a Moldovei. În naosul bisericii se află mormintele lui Bogdan I
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
bisericească de zid din Moldova. Bogdan I alege această biserică ca necropolă domnească atât lui, cât și urmașilor familiei sale, aici fiind îngropați domnitorii Moldovei până în timpul lui Alexandru cel Bun, dar și rudele familiilor domnitoare. Astfel, Rădăuțiul devine prima necropolă a Moldovei. În naosul bisericii se află mormintele lui Bogdan I, Lațcu Voievod, Roman I, Ștefan I, Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun) și Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun). Între anii 1479-1482, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, pe
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
din șase liniuțe) un cap de zimbru pirogravat pe os (despre care profesorul arheolog C. Nicolaescu - Plopsor spunea că ar putea fi un unicat pentru țara noastră) - denotă că Segarcea a fost, indiscutabil, o veche așezare geto-dacica și o mare necropola romană.Prima mențiune documentara despre existența unei moșii la Segarcea este cea din actul din 10 iunie 1416, scris la Argeș, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Prin acest document, domnitorul întărește unor boieri moșiile. Printre boierii care au semnat
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
Ambele situri arheologice se află în zona satului Știubei. Primul, de la „Movila Săpată”, cuprinde o așezare neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală timpurie din secolele al X-lea-al XI-lea. Celălalt, aflat la movila Panait D. Matei, aflat la sud-sud-est de sat, cuprinde și el o așezare neolitică și una din Epoca Bronzului din aceleași perioade ca primul, precum și o
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
Panait D. Matei, aflat la sud-sud-est de sat, cuprinde și el o așezare neolitică și una din Epoca Bronzului din aceleași perioade ca primul, precum și o așezare din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolul al IV-lea e.n.) și o necropolă medievală timpurie din secolul al XI-lea. Cele două monumente de arhitectură sunt casa Mănăilă (1920) și casa Dan Stan (1915), ambele în satul Râmnicelu.
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
unui "șantier arheologic" și este surprins să constate descoperirea unei cetăți dacice vechi de peste 2000 de ani, denumită cetatea Buridava (în traducere "cetatea burilor"), menționată de istoricul grec "Ptolemeu" în scrierile sale. În zona cetății Buridavei a fost descoperită o necropolă unde s-au găsit diferite obiecte cu valoare arheologică precum: "ulcioare, cești și blide din lut ars și un mare depozit subteran de cereale, construit în tuful calcaros al dealului". Lângă aceste vestigii se află o fântână, despre care se
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
Kim Jong-il pentru a fi expus permanent la fel ca și al tatălui său și al altor foști lideri comuniști precum Vladimir Lenin, Mao Zedong, Ho Și Min și Iosif Stalin (până în 1961 când trupul său a fost îngropat în necropola de lângă zidul Kremlinului). Pe 12 ianuarie 2012 guvernul nord-coreean a confirmat că rămășițele îmbălsămate ale lui Kim Jong-il vor fi expuse permanent în palat și a anunțat planurile de a ridica o nou statuie a lui Kim Jong-il și să
Palatul Soarelui Kumsusan () [Corola-website/Science/330194_a_331523]
-
un preot, o slugă, un țigan și un ruptaș), iar 14 rămânând birnice. În anul 1830 în sat erau înregistrate 130 de curți. În partea nordică a actualului sat Albești, unde în anul 1955 arheologul Nicolae Zaharia a descoperit o necropolă medievală, apar menționate două sate : Șerbănești, la 1617, respectiv Merești, la 1633. Biserica din sat,din lemn pe temelie de zid, a fost construită între 1742-1748, reparată la 1778 și 1884, iar în Anuarul din 1909 apare ca fiind în
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
până în zilele de azi, stă inscripția prescurtată (în limba greacă): "Petr ene" ("Petros enestin"= "Petru se găsește înăuntru"). În anul 324, Constantin cel Mare a ordonat nivelarea dealului „Agger Vaticano”, rambleierea părților supraterane ale vechiului cimitir, decaparea cavourilor din vechea necropolă (ce depășeau nivelul zero al terenului) și construcția unei bazilici dedicate lui Petru, păstrând monumentul „Tropaion” ca axă a altarului. Papa Pius XII a dispus, în anul 1939, efectuarea unor săpături arheologice sub Bazilica San Pietro din Roma, spre a
Simon Petru () [Corola-website/Science/304185_a_305514]
-
scoici incluse în pasta vaselor este foarte caracteristică pentru ceramica sa, ca și decorul șnurat și sceptrele de piatră. Cuprul este foarte puțin folosit. S-au descoperit morminte de inhumație sub tumuli sau în gropi plate, izolate sau grupate în necropole.
Cultura Cernavodă () [Corola-website/Science/327971_a_329300]
-
construit, probabil, pe locul unde se găsea la început o cetățuie dacica, întărită cu un val de pământ. Complexul arheologic de la Tirighina-Barboși se întinde pe aproximativ 10 hectare și cuprinde vestigii ale unui castru român, un "castellum" de pământ, două necropole române, dintre care una tumulara, trei depozite de amfore, așezarea civilă din șesul Șiretului și vestigiile locuirii române din zona de vest a cartierului gălățean Dunărea. Cronicarul Miron Costin menționează fortificația în Cartea pentru descălecatul dintăiu a Țarii Moldovii, capitolul
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
Pe malul drept a râului Negru s-a mai descoperit o așezare și un mormânt de inhumație (distrus) din secolele X-XI. Din secolul al XIII-lea au rămas urmele unei biserici romanice (din care se mai păstrează absida) peste o necropolă din secolul al XII-lea. Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea suprafețelor de teren cu porumb, ovăz, cartofi), creșterea animalelor și în mică parte pe activități comerciale.
Reci, Covasna () [Corola-website/Science/300382_a_301711]
-
la niște movile aflate nord-vest de satul Drăghiceanu, unde s-au găsit urme de așezări din paleoliticul superior (cultura Aurignacian), paleoliticul final și neoliticul timpuriu; situl de la Gârla Gogoșari, la sud-vest de satul Gogoșari, ce cuprinde o așezare și o necropolă medievale; și necropola din secolul al IV-lea e.n. de „la Gropi” (500 m vest de Izvoru, lângă baltă). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Sfânta Treime” (1894, refăcută în 1832) din vestul satului Gogoșari; biserica „Sfântul
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
aflate nord-vest de satul Drăghiceanu, unde s-au găsit urme de așezări din paleoliticul superior (cultura Aurignacian), paleoliticul final și neoliticul timpuriu; situl de la Gârla Gogoșari, la sud-vest de satul Gogoșari, ce cuprinde o așezare și o necropolă medievale; și necropola din secolul al IV-lea e.n. de „la Gropi” (500 m vest de Izvoru, lângă baltă). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Sfânta Treime” (1894, refăcută în 1832) din vestul satului Gogoșari; biserica „Sfântul Nicolae” (1886) din
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
Legendele din Valea Oltețului susțin că Peștera Polovragi, aflată în inima muntelui și a cărei lungime depășește zece kilometri, ar fi făcut legătură cu Transilvania, în apropierea sanctuarului de la Sarmizegetusa. Sarmizegetusa, capitala statului geto-dacilor, a fost totodată sanctuar, centru spiritual, necropolă și altar al zeului suprem. Lupul, simbol al inteligenței, dreptății și nesupunerii, apare foarte des în viața dacilor. Ei foloseau capetele de lupi și șerpi pentru steagurile de luptă, sunetul produs în timpul alergării amplificând rezonanța sonoră. (Un tip de stindard
Religia dacilor () [Corola-website/Science/298536_a_299865]
-
„”, după numele unei localități din județul Ialomița, este denumirea dată de arheologi precum D. Șerbănescu sau G. Trohani, unui ansamblu de circa 2000 de obiective arheologice (așezări, necropole, ceramică) de pe teritoriul României și al țărilor vecine (de exemplu Girișu de Criș în jud. Bihor, Lazuri în jud. Satu Mare, Fundu-Herței și Horodiștea în jud. Botoșani, Calfa și Chișinău în R. Moldova, Murighiol în jud. Tulcea, Basarabi în jud. Constanța
Cultura Dridu () [Corola-website/Science/334980_a_336309]