2,163 matches
-
deja. — Și? — Veștile nu sunt prea grozave. Serios? zise Norman și se așeză În fața terminalului ca să tasteze „103“. Ecranul Îi răspunse: MEDIU HIPERBARIC SATURAT COMPLICAȚII MEDICALE (MAJORE-FATALE) 1.01 Embolie pulmonară 1.02 Sindrom nevrotic de Înaltă presiune 1.03 Necroză osoasă aseptică 1.04 Toxicitatea oxigenului 1.05 Sindrom de stres termic 1.06 Infecție Pseudomonas diseminată 1.07 Infarct cerebral Alegeți: — Nu alege, Îl preveni Beth. Lectura detaliilor nu va face decât să te deprime. Mulțumește-te cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
să ne ofere toate amănuntele mai dramatice. Știi de ce una din regulile Marinei Militare spune că oamenii nu trebuie ținuți În adânc mai mult de șaptezeci și două de ore? Pentru că după acest interval crește riscul a ceea ce se cheamă „necroză osoasă aseptică“. Nimeni nu știe de ce, dar mediul presurizat cauzează distrugerea oaselor picioarelor și șoldurilor. Și știi de ce habitatul ăsta se adaptează constant la prezența oamenilor? Nu pentru că ar fi vreun moft de Înaltă tehnologie, ci pentru că atmosfera cu heliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
când îl parașutai din cușcă, te pișca de ureche sau zbura pe degetele Feliciei de la picioare și se-apuca să le pigulească. Era un peruș verde, infect, căruia, trimestrial, îi cădeau penele și fugea sub pat ca un șobolan. Procesul necrozei aviare părea accentuat și de faptul că, de fiecare dată când ajungeam în cămin și Felicia pleca la fabrica de pâine sau după vreo colegă la alt etaj, îl stropeam bine pe bârzoi c-un jet de spray: mânuiam fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
patologiei, iar combinația acestora și particularitățile lor în funcție de cauza provocatoare, proprietățile specifice biologice și individuale ale organismului, localizarea în diferite organe, determină caracterul unic irepetabil al fiecărui caz de boală. În calitate de procese patologice tipice celulare evoluează leziunile celulare, distrofiile celulare, necroza celulară. Evoluția proceselor patologice celulare conduce la procese patologice tisulare - dediferențierea, atrofia, hipertrofia și hiperplazia. Din procesele patologice în organe fac parte: dereglările circulației sanguine regionale, inflamația, procesele alergice, dereglările metabolismului capilaro-interstițial. Procesele patologice integrale se manifestă prin dishomeostazii (metabolice
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
epitopilor specifici de oxidare pe aorte de foetuși umani proveniți de la femei cu HLP. Astfel, se apreciază că 45 % dintre copiii decedați până la vârsta de un an prezintă la necropsie acest tip de leziuni. Până la acest stadiu leziunile sunt reversibile. Necroza celulelor spumoase are ca rezultat eliberarea lipidelor în spațiul extracelular. Factorii implicați sunt: citotoxicitatea LDL oxidate și hipoxia secundară infiltrării masive cu macrofage. Migrarea și proliferarea celulelor musculare netede în intimă sunt induse de factori chemotactici și factori de creștere
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
LDL în CMN și creșterea conținutului de colesterol esterificat al acestora au un efect benefic. Acesta constă în sinteza de NO, care reprezintă un factor inhibitor al proliferării CMN, constituind un mecanism de atenuare a acțiunii mitogenilor. Aceste două fenomene (necroza celulelor spumoase și migrarea CMN) determină caracterul ireversibil al leziunilor aterosclerotice. Faza terminală a aterosclerozei se asociază cu ruperea plăcilor ATS, în special ale celor cu depozit lipidic mai mare (mai mult de 40% din volumul total al plăcii) și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
eliminare renală). Se recomandă efectuarea extracțiilor la jumătatea intervalului dintre cele două mese. La acești pacienți este indicată anestezia cu substanțe fără efect vasoconstrictor, atât pentru a evita inducerea unor fenomene de hiperglicemie, cât și pentru a reduce riscul de necroză a părților moi, postanestezic. Nu în ultimul rând, după extracție se indică sutura plăgii și antibioterapie. Persoanele cu diabet, care iau frecvent antibiotice pentru a lupta împotriva infecțiilor diferite, sunt predispuse la dezvoltarea unor infecții fungice a cavității bucale și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
structură complexă, în care fiecare organit interacționează cu celelalte, leziunea oricăror organite conduce la dezintegrarea celulei ca sistem biologic. leziuni celulare sunt consecință directă a leziunilor irecuperabile a structurilor subcelulare; totalitatea leziunilor celulare constituie patologia celulară (de ex., distrofiile celulare, necroza). leziuni tisulare sau sistemice - afectarea selectivă concomitentă a celulelor de origine unică, indiferent de localizarea acestora: osteopatiile (osteoporoza, osteodistrofia), miopatiile (afectarea mușchilor striați în miastenie), afectarea sistemului sanguin (eritrocitoza primară absolută, limfoleucozele, mieloleucozele), ale țesutului conjunctiv (colagenozele), ale epiteliului (avitaminoza
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
se produce în două condiții principale: scăderea forței de contracție a miocardului și creșterea rezistenței pe care o prezintă masa sangvină la această contracție. Scăderea forței de contracție a miocardului apare mai ales în urma sclerozei produse de ischemia cronică sau necroza consecutivă ischemiei acute, determinate în boala coronariană, dar și în legatură cu procese distrofice sau inflamatorii ale miocardului. Creșterea rezistenței masei sanguine apare în cazul leziunilor orificiilor congenitale sau câștigate sau în hipertensiunea apărută în circulația mare sau în cea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ar fi Chlamydia pneumoniae, Helicobacter pylori și citomegalovirus, precum și agenți patogeni dentari, deoarece aceste infecții cronice sunt considerate a fi implicate în etiopatogenia BCV prin eliberarea de citokine și alti pro-mediatori inflamatori (de exemplu, proteina C-reactiva [PCR], factorul de necroză tumorală [TNF-α]), care pot iniția o cascadă de reacții biochimice și pot provoca leziuni endoteliale și facilita formarea plăcii ateromatoase. Populațiile de bacterii atașate la suprafața dinților formează un biofilm cu o densitate bacteriană de până la 1011 CFU / mg. Există
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
miliare și revărsatul pleural apar la peste 10% dintre bolnavi. O radiografie normală nu exclude diagnosticul de tuberculoză pulmonară. La bolnavii cu adenopatie intratoracică, tomografia computerizată toracică arată ciorchini de ganglioni măriți, adesea conținând un centru de densitate scăzut, cu necroză cazeoasă. b.Tomografia computerizata cerebrală În tuberculoza SNC se pot evidenția abcese multiloculate, lărgirea cisternelor, infarctizarea la nivelul ganglionilor bazali și hidroencefalie comunicantă, aspect care nu sunt întâlnite în toxoplasmoza cerebrală sau în limfomul cerebral. c. Examenul bacteriologic Pentru a
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
leziunilor exudative. Febra durează cel mult o săptămână de la inocularea infecției. Infecția poate fi cu atât mai severă dacă pacientul prezintă un sistem imunitar depresat, deoarece procesul inflamator se extinde către straturile mai profunde ale mucoaselor și tegumentelor: fenomene de necroză, sângerare, durere accentuatâ, dificultăți majore atunci când pacientul consumâ alimente solide sau lichide. La pacienții infectați HIV, infecția cu HSV se poate asocia în mod frecvent cu cea produsă de Candida albicans. Pacienții cu imunosupresie răspund favorabil la tratamentul cu Acyclovir
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
hiperinsulinemie, rezistență la insulină, hiperlipidemie, hipertensiune și status proinflamator. La pacienții cu apnee de somn, activarea sistemului nervos autonom (hipertonie simpatică), alterarea funcțiilor neuroendocrine, efectul direct al hipoxemiei asupra reglării glicemiei și eliberarea de citokine proinflamatorii (interleukina-6 și factorul de necroză tumorală) contribuie la instalarea rezistenței la insulină și apariția diabetului zaharat. La acești pacienți, tratamentul cu CPAP influențează favorabil sindromul metabolic, determinând scăderea rezistenței periferice la insulină și a nivelului colesterolului plasmatic. Sindromul metabolic este caracterizat prin obezitate, hiperglicemie, hiperlipemie
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
somnului, corelată cu intoleranța la glucoză sau rezistența la insulină, sugerează că dereglările metabolice din SAOS au la bază mecanisme multiple. Dintre acestea fac parte sistemul nervos simpatic, axul hipotalamo-hipofizo-adrenal și mediatorii chimici adipocitari inflamatori: interleukina-6 (IL-6), factorului α de necroză tumorală (TNF-α) și leptina (inductor al rezistenței la insulină). Etapele intermediare între apneea de somn, intoleranța la glucoză, rezistența la insulină și afecțiunile cardiovasculare, sunt schematizate în figura 33. IL-6 produsă de țesutul adipos subcutanat crește rezistența la insulină. La
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
atât de mare Încât În acest interval s-au publicat peste 20.000 lucrări cu această temă, iar sumele investite În cercetare sunt impresionante și cresc de la an la an. Apoptoza este o formă distinctă de moarte celulară "diferită de necroză", care include modificări biochimice și morfologice specifice determinate genetic. Se cunosc astăzi genele implicate În moartea celulară programată. Ele sunt situate pe brațul scurt al cromozomului 19. Este vorba de genele Ced 3 și Ced 4 generatoare a unui sistem
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care modulează echilibrul dintre proliferarea și moartea celulară programată. Perturbarea acestui echilibru conduce la apariția malformațiilor. Observații asemănătoare care au zdruncinat concepția privind patologia infarctului miocardic a fost constatarea că În leziunea de infarct predominantă nu este distrugerea miocitelor prin necroză ci prin apoptoză, cu alte cuvinte infarctul ar fi rezultatul morții celulare În exces În care celulele mor ca urmare a semnalului de sinucidere primit, căruia i se conformează. În patologia pulmonară evocatoare este observația că În fluidul bronhoalveolar a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
privește sistemul osos, chiar de la începutul studiilor efectelor iradierii, au fost observate modificări osoase la om și animale, în special la tineri. Aceste modificări constau în oprirea procesului de osificare și creștere, iar la doze mai mari de 1000 remi, necroza osoasă. Efectele radiațiilor la nivelul pielii sunt și ele în funcție de doze și de timpul de acțiune. La doze mici apar eriteme, apoi apar pigmentații iar la doze mari apar radiotermitele ce se pot ulcera sau se pot transforma în tumori
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a pulberilor de antibiotice în plagă conduce la formarea de cruste sub care se poate dezvolta flora anaerobă [1]; aplicarea de unguente pe plagă favorizează de asemenea dezvoltarea germenilor anaerobi; drenaj neadecvat; antibioterapie sistemică incorectă; suturi în tensiune care determină necroze. b. Germenii microbieni implicați în determinismul infecțiilor mâinii și degetelor, sunt cei care populează în mod obișnuit tegumentele de la acest nivel. Stafilococii au fost identificați în peste 80% dintre infecțiile mâinii; peste 50% dintre aceștia au fost tulpini penicilinazo-secretante. În
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
urmare a unor plăgi înțepate (Fig.10.3). Tratamentul constă în excizia flictenei, ocazie cu care se poate evidenția un abces în „buton de cămașă” (flictena fiind doar porțiunea superficială care comunică printr-un orificiu mic cu o zonă de necroză profundă care impune excizie și drenaj). Sub pansamente zilnice, umede, vindecarea se produce în circa 710 zile. Nu este necesară antibioterapia. 10.2.1.3. Panarițiile unghiale 10.2.1.3.1. Panarițiul periunghial (paronichia) Reprezintă o infecție dezvoltată la
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
în alte localizări ale furunculului. 10.2.2. PANARITII SUBCUTANATE 10.2.2.1. Panarițiul pulpar Reprezintă infecția pulpei degetului. Septurile conjunctive dintre derm și periost limitează parțial extinderea inflamației, dar creează, prin inextensibilitatea lor, tensiuni mari cu riscul apariției necrozei ischemice. Clinic se manifestă prin tumefacție locală, durere vie, pulsatilă; tegumentele sunt congestive sau palid cianotice (ischemia). Frecvent se asociază limfangită și adenopatie satelită. Evoluția spontană este fie spre fistulizare, cu remiterea parțială a simptomatologiei, fie spre osteită falangiană. Tratamentul
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
2.3. PANARITII PROFUNDE 10.2.3.1. Panarițiul osteitic (panarițiul osos, osteita falangiană) În general este urmarea unui panarițiu superficial sau subcutanat neglijat sau incorect tratat, cu migrarea infecției în profunzime, distrugând periostul cu compromiterea vascularizației osoase, rezultând o necroză ischemică asociată cu necroză septică. Poate surveni și după o fractură deschisă. Se poate localiza la orice nivel, dar mai frecvent la falanga distală, favorizat de particularitățile anatomice ale acesteia. Clinic se constată deformarea falangei, tegumente violacei, fistulă trenantă. Evoluția
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
10.2.3.1. Panarițiul osteitic (panarițiul osos, osteita falangiană) În general este urmarea unui panarițiu superficial sau subcutanat neglijat sau incorect tratat, cu migrarea infecției în profunzime, distrugând periostul cu compromiterea vascularizației osoase, rezultând o necroză ischemică asociată cu necroză septică. Poate surveni și după o fractură deschisă. Se poate localiza la orice nivel, dar mai frecvent la falanga distală, favorizat de particularitățile anatomice ale acesteia. Clinic se constată deformarea falangei, tegumente violacei, fistulă trenantă. Evoluția mai lungă după un
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
semnelor locale și generale impune maximă atenție pentru diferențierea de edemul reacțional al infecției altei regiuni a mâinii precum și de alte afecțiuni cu manifestări asemănătoare (vezi 10.1) Datorită tensiunii locale, apar fenomene vasculare evoluând spre apariția de flictene, ulcerații, necroze tegumentare. Tratamentul este conservator până la apariția fluctuenței, cu antibioterapie pe cale parenterală, imobilizare. Apariția puroiului reclamă incizie la nivelul zonei de maximă tensiune, orientată longitudinal și paralelă cu tendoanele și debridarea fundurilor de sac. 10.3.2. FLEGMOANELE PROFUNDE 10.3
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
singur organ și acesta fiind de obicei plămânul. De la acest nivel se poate produce o nouă contaminare, dar de data aceasta pe cale digestivă, prin înghițirea sputei bacilifere. Cazeificarea, reprezintă o posibilitate evolutivă a foliculului tuberculos, fiind un proces particular de necroză tisulară, determinat de acțiunea toxinei eliberate de bacilul Koch. Cu timpul această necroză de cazeificare se poate lichefia, rezultând o colecție care, datorită absenței semnelor de inflamație, este denumită abces rece. 7.2.3.1. Abcesul rece Abcesul rece constituie
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
produce o nouă contaminare, dar de data aceasta pe cale digestivă, prin înghițirea sputei bacilifere. Cazeificarea, reprezintă o posibilitate evolutivă a foliculului tuberculos, fiind un proces particular de necroză tisulară, determinat de acțiunea toxinei eliberate de bacilul Koch. Cu timpul această necroză de cazeificare se poate lichefia, rezultând o colecție care, datorită absenței semnelor de inflamație, este denumită abces rece. 7.2.3.1. Abcesul rece Abcesul rece constituie o colecție purulentă formată lent, în absența semnelor clasice de inflamație, prin contopirea
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]