2,157 matches
-
Dacă nimeni nu poate scăpa de înrîurirea deformatoare a frînelor stilistice, cum se face că Blaga reușește să vadă lumea cu ochii larg deschiși, trecînd peste măsurile de precauție ale Marelui Anonim? Și, în fine, dacă existența e o mare necunoscută, de unde știe Blaga că există în genere un Mare Anonim? Concluzie: ori Blaga este un privilegiat care a reușit să sară peste cenzura transcendentă grație unei înzestrări profetice, ori teoria sa nu stă în picioare din motive de incoerență interioară
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
unor focare de risc. Un dosar deschis al Securității este actul de naștere al unui personaj și prima filă a renașterii unui inventar mort ce se trezește asamblat într-o narațiune desfășurată pe planuri și în registre dependente de multe necunoscute, între care esențial va fi modul de metabolizare de către victimă a rememorării supliciilor îndurate. Efectul pervers al inevitabilei identificări cu portretul realizat de Securitate rezidă în continuarea istoriei pe care poliția politică o abandonase în stadiul de simple documente de
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
Balaci, sunt la fel de substanțiali ca și Cioculescu. Alții, de după 1989, ca Alexandru Condeescu sau Dan Petrescu, promiteau să continue linia acestuia, dar primul s-a stins din viață prea devreme, iar cel de-al doilea a abandonat, din motive (mie) necunoscute. Nu închei, totuși, fără a semnala că, în acest volum al VII-lea al „Rotondelor”, editorii au inclus din nou textul evocării dedicate lui Al. T. Stamatiad, care mai apăruse identic și în volumul al V-lea al seriei. Nu știu cum
Farmecul pierdut al istoriei literare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5058_a_6383]
-
temut pentru vorbele lui de spirit și recunoscut pentru votul favorabil acordat autorilor temerari artistic. 25 de muzee necunoscute din Paris Nici mai mult, nici mai puțin de 25 de muzee sunt considerate de o anchetă a unui hebdomadar francez necunoscute publicului larg și turiștilor. Ele sunt situate în aproape toate arondismentele și au colecții extrem de diferite și la care puțini s-ar aștepta, unele valoroase, nu doar prin originalitate, dar și prin prezența unor opere majore. E cazul muzeului Espace
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4496_a_5821]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului, traducătorului și memorialistului Nichifor Crainic (1889-1972) conține încă multe necunoscute ce se cuvin a fi clarificate, apelând la surse primare sau la informații și mărturii credibile. Un moment esențial din itinerariul său biografic și intelectual îl constituie anii de studii la Viena, 1920-1922, unde la sugestiile prietenului său, Lucian Blaga
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului, jurnalistului, teologului și memorialistului Nichifor Crainic (1889-1972) conține, încă, o sumă importantă de necunoscute, întrucât cercetătorii și biografii operei și destinului unuia dintre cei mai însemnați scriitori interbelici nu au recurs la consultarea surselor primare și, desigur, nici la paraliteratură. Epistolele lui Nichifor Crainic, atâtea câte există, și există multe, sunt extrem de prețioase, deoarece
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
se păreau imprevizibili, dar mai cu seamă perverși și murdari. Statuile, în schimb, îi dăruiau o fericire senină, făceau parte dintr-o lume orânduită, frumoasă și curată. Îi era însă cu neputință să vadă statuia: îi stăruia imaginea fugară a necunoscutei, pata albastră a fustei ei, părul negru, întins și lung, paloarea chipului, privirea ațintită asupră-i. Erau doar niște pete de culoare, ca o schiță făcută la repezeală de un pictor, fără nici un amănunt care să indice cu precizie vârsta
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
pare să fi asimilat intelectual zone de o diversitate remarcabilă. De la elină și latină până la învățăturile marilor teologi ortodocși (stau mărturie și volume de versuri, ca Nicolina blues, și romane, ca Rădăcina de bucsau). Arhivistica nu-i este, nici ea, necunoscută. Unde pare oarecum deficitar e în zona de speculație teoretică. E mai degrabă un „naiv” decât un „sentimental” (iarăși, împrumut terminologia lui Schiller). Chiar și atunci când își permite mici parade bibliografice, O. Nimigean refuză să construiască, așa-zicând, scenarii interpretative
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
Nicolae Scurtu Biografia profesorului, cercetătorului și istoricului de artă I. D. Ștefănescu (1886-1981) conține o sumă importantă de necunoscute ce se cuvin a fi clarificate și integrate, apoi, într-o carte privitoare la itinerariul spiritual al acestui autentic intelectual ce a parcurs aproape integral secolul trecut. Discipol al marilor profesori Titu Maiorescu, Const. Dimitrescu-Iași, Dimitrie Onciul, N. Iorga, Ovid
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
Nicolae Iorga este, fără nici o ezitare, istoricul, literatul, comparatistul și cărturarul Alexandru Ciorănescu (1911-1999), de la a cărui naștere se vor împlini, în curând, o sută de ani. Biografia acestui spirit enciclopedic rămâne pentru mulți dintre noi o mare, foarte mare necunoscută, deoarece mai bine de șase decenii a trăit, a scris și a publicat în Occident, unde a fost permanent stimulat să profeseze, să cerceteze și să se impună prin conferin- țele, articolele și cărțile sale unui important segment al intelectualității
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
ireversibil. Dar a spune retrospectiv că un eveniment (lozul cîștigător) nu se putea întîmpla decît așa cum s-a întîmplat e semn de obtuzitate. Și dacă trecutul e nesigur, nici viitorul nu e mai limpede. De fapt viitorul e o mare necunoscută, și cine pretinde că-l poate descifra e un impostor. În fața opacității iremediabile a viitorului, istoricul poate cel mult formula scenarii, fără a avea însă trufia de a poseda clarviziune. Pentru Boia, Occidentul a însemnat un tipar de civilizație înzestrat
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
Nicolae Scurtu Biografia și bibliografia poetului, prozatorului, memorialistului și epistolografului Ion Vlasiu (1908-1997), deloc lineare, conțin câteva necunoscute ce se cuvin a fi cercetate, clarificate și restituite istoriei literare. Un moment - esențial, în opinia mea - îl constituie debutul în presa literară și în volum, precum și modul cum sunt receptate de critica literară de întâmpinare. Este vorba de un
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
dincolo de Cortina de Fier, a avut acea inițiativă. Pentru publicul din țara natală, actrița al cărei nume îl poartă o sală a Teatrului Marigny din centrul Parisului, în imediata apropiere a Palatului Elysée, a rămas și rămâne încă aproape o necunoscută, în orice caz mult mai puțin familiară decât Simone Signoret. Stabilită în anii '20 în capitala Franței, iată că trei decenii mai târziu, obârșia sa românească nu era uitată de către colegii de breaslă, ceea ce spune ceva despre echilibrul subtil dintre
Simone Signoret la București by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9360_a_10685]
-
prefața antologiei alcătuite de Leonidas Hristaki "Panait Istrati. Un scriitor." (1993), acesta încearcă să dea răspuns la întrebarea: "Este Istrati scriitor francez? Prozator român sau grec?" Observăm că în vechea dilemă de la G. Călinescu încoace s-a introdus o nouă necunoscută, a treia. Francezii au recunoscut cu onestitate că Panait Istrati este "scriitor român de expresie franceză" și l-au așezat printre cei mai originali, editându-i integral opera la editurile cele mai prestigioase. Ca dovadă, în anul 2006 au apărut
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
viață", să remarce mai departe "două versuri energice, pline de mîndrie, aproape geniale", trăgînd concluzia că poezia lui Vlahuță este "unul din capodoperile poeziei române". Faptul că ierahia valorilor din literatura română contemporană a rămas multă vreme pentru Gherea o necunoscută o dovedesc și aprecierile stupefiante făcute de el asupra culturii noastre în general. La 1893, după ce Eminescu, Alecsandri și Odobescu își încheiaseră cariera, iar Slavici, Macedonski, Coșbuc și Caragiale se aflau pe culme, Gherea afirma că "dacă despre sărăcia mișcării
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia și, evident, biografia istoricului și criticului literar, poetului, traducătorului și memorialistului Basil Munteanu (1897-1972), surprind printr- o sumă de necunoscute ce se impun a fi cercetate și elucidate cu maximă atenție atât în România, cât și în Franța. Profilurile propuse de Marin Bucur 1, Florin Manolescu 2 și Cristian Florin Popescu 3 sunt clare, convingător conturate și au capacitatea de
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
Nicolae Scurtu Biografia și bibliografia poetului Nicolae Labiș (n.1935- m.1956) conțin, încă, unele necunoscute care se cer a fi elucidate spre a întregi imaginea unui tânar, foarte tânar scriitor, în jurul căruia s-a creat o sumă de legende, mai durabile decât realitatea, ce au menirea să deruteze demersul investigațiilor biografice și chiar evaluarea estetică
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
dată în cadrul Festivalului Internaț ional „George Enescu”. În ediția din acest an a Festivalului Enescu, Întâlnirile JTI ne-au adus din Portugalia Vortice Dance Company, trupă creată și condusă, din 2001, de Cláudia Martins și Rafael Carriço. Compania ne era necunoscută, nu însă și cei doi artiști, care mai fuseseră în România de două ori, în 2002 când au creat pentru Răzvan Mazilu piesa coregrafică Bolero. Regele pierdut, prezentată la Teatrul Odeon, precum și în anul 2007 ca învitați ai aceluiași Răzvan
Dansul în Festivalul „George Enescu“ Artiști portughezi by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3167_a_4492]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, eseistului, jurnalistului și traducătorului Nicolae Ungureanu (n. 17 februarie 1933) cuprinde câteva necunoscute ce se cuvin a fi elucidate prin consultarea arhivelor particulare, prin studierea sistematică a presei literare și, firește, prin intervievarea acestui distins intelectual din generația lui Nicolae Labiș. A frecventat cursurile Școlii de literatură și critică literară „Mihai Eminescu“, fiind
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
povești și proiecția lor în proza memorialistică a unui scriitor plin de contradicții. Scorpionul trăiește prin verbul „a dori”, iar Povestea lui Jun Do de Adam Johnson (E. Polirom, trad. din engleză de Mihaela Negrilă, 536 pag.) îl duce în necunoscuta Coree de Nord, unde elementara dorință a supravie- țuirii este concurată de ambiția reușitei, a ascensiunii în carieră, de iubirile ce înfruntă absurdul, toate prinse sub teroarea autorității supreme - conducă torul iubit... Săgetătorul are darul exprimat de verbul „a vedea
Pentru fiecare zodie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2948_a_4273]
-
execuție grafică. Cunoști, sper, revista. Ceea ce mi-ar trebui, e coperta. Ne-am gândit la d[umnea]ta și aș fi fericit dacă ai consimți să colaborezi cu mine la reușita cărții, executându-mi coperta. Desigur, e greu așa pe necunoscute. Îți voi da însă câteva noțiuni despre poezia mea pentru a-i pătrunde semnificația generală. Aceasta împreună cu arta dșumițtale sper vor da o intuire echivalentă unei simple lecturi sau a unei mici conviețuiri. Volumul cuprinde patru cicluri aproape egale ca
Noi contribuții la biografia poetului Ion Moldoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3229_a_4554]
-
memorialistului Ștefan Baciu (1918-1993) a fost cercetat, cu o desăvârșită rigoare, de istoricul și criticul literar Florin Manolescu (n. 1943) în lucrarea sa, Enciclopedia exilului literar românesc 1945-1989 (2010), fundamentală sub toate aspectele. Informații literare, culturale, politice și diplomatice, cele mai multe necunoscute, întregesc, fericit, portretul unui poet precoce și, mai ales, a unui scriitor care a făcut cunoscută civilizația, cultura și literatura română în câteva metropole însemnate ale Europei și Americii. Ștefan Baciu a scris câteva mii de epistole, aflate azi în
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
d[omnu]le Valerian, Rog a-mi comunica, prin 2-3 rânduri, când pot trece pentru eventualul rezultat al cererii 10 mele, deoarece sâmbătă plec din București și am mare nevoie. Cu mulțumiri, Ș[tefan] B[aciu] Note Originalele acestor scrisori, necunoscute, se află în biblioteca doamnei profesoare Dana Vasiliu, fiica lui I. Valerian. 1. Ion Focșeneanu, poet, eseist și traducător. Autorul unei singure plachete de versuri, În sus (1934). A făcut parte din redacția revistelor „Ritmuri” și „Brașovul literar și artistic
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
Amadeo, sau dacă era, nu lăsa să se vadă. Părea la fel de serios ca întotdeauna, tăcut, atent. Niciodată nu s-a dat în vânt după schimbări, nici măcar când fusese foarte mic, și deocamdată noua casă însemna pentru el mai mult o necunoscută decât un motiv de bucurie. Fratele său, în schimb, cânta, gata să sărbătorească orice: depășirea unui tramvai tras de măgari (mijloc de transport în comun care deja se vedea tot mai rar), trecerea pe dinaintea palatului familiei Samà (în interiorul căruia se
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
a avut pe cei doi ca model moral, că i-a prețuit și, firește, iubit ca pe niște părinți spirituali. Literatura sa epistolară, bogată în informații și portrete psihologice, necesită o cercetare profundă spre a clarifica, multe, foarte multe dintre necunoscutele istoriei literare. Epistolele ce se publică acum sunt trimise profesorului și esteticianului Gheorghe Achiței (1931-2011), care a îndeplinit un timp și funcția de rector al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din București, unde I.D. Ștefănescu a funcționat ca profesor
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]