330 matches
-
urmă cu mobilele, în principal din cauza propriei mele încăpățânări; totul începuse cu un desen simplu, care devenise din ce în ce mai elaborat pe măsură ce încercam efectele pe care le schițasem după modelul copacilor din cimitir. Înainte, stilul meu se bazase pe meteoriți, comete, planete nedescoperite, înfășurate cu sârmă și atârnate pe ici-colo cu niște inele ciudate. Dar iedera de pe cicloramă pe care o folosisem îmi deschisese o perspectivă cu totul nouă, pentru care aveam sprijinul și ajutorul lui Lurch. S-a dovedit că Lurch are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
spații sacre. Sunt sigur că va suna ca o banalitate, însă acesta este adevărul ascuns și în textul de față: nu există ratare, doar răscruci. Orice cale ai alege, drumul va ascunde bucurii pe care trebuie să le descoperi. Chiar nedescoperite, ele rămân acolo, în pliurile Textului. Romanul lui Ioan Lăcustă aduce, pentru mine, ceva cu totul nou: problema tipului moral. Poate că vi se pare un subiect demodat, însă tocmai faptul că ne uimește problematizarea aceasta demonstrează cât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
adormitei. Trupul era plăpând, iar pieptul abia se rotunjea. A coborât, a ajutat-o și pe Margareta, care l-a luat pe după gât și s-a lăsat greu pe el, iar poștalionul a plecat ducând cu el secretul unei culori nedescoperite. A regretat că n-o va mai vedea niciodată. Ciudat a fost că, după doi ani, a recunoscut-o imediat. Ieșise de la teatru, de data asta el nu era însoțit, se grăbea la o doamnă care-l aștepta, alta decât
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Generalul Algiu a mai venit un an la Prefectura de Poliție, în 1901, primul an al secolului 20. Conu Costache a avut grijă să-și șteargă numele din documente. L-a suspectat mereu pe Dan Crețu că e un infractor nedescoperit, dar, în același timp, era sigur că nu-i un om periculos. Doctorul Dimitrie Gerota a ținut, la Ateneu, așa cum promisese, în 1898, conferința despre necesitatea renunțării la corset și familia Margulis a fost prezentă în sală. La Școala de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
doar că el nu le poate vedea. S-ar putea să aibă nevoie de un oftalmolog; poate o fi vorba de o defecțiune de vedere și de auz sau poate că suferă de o boală de care nu știa, încă nedescoperită? Rătăcit într-un spațiu total necunoscut, nedumerit și uimit de cele întâmplate, o stare de nesiguranță și de teama a pus repede stăpânire pe el. Starea aceasta de nesiguranță și de teamă era amplificată și de emoțiile din ce în ce mai puternice, care
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
După ieșirea lui, femeia a alertat poliția. Acesta a sosit rapid. Tâlharul era, de-acum, departe. A fost dată alarma. Au fost instituite filtre, și căutările au început, concomitent, pe multiple căi. A căzut noaptea și Fulgerel Pustnicu a rămas nedescoperit. Au trecut câteva zile și nopți de căutări febrile. Polițiștii, jandarmii, alte persoane căutau de zor. La o săptămână, pe terenul din marginea orașului, înțesat cu căpițe de fân, tâlharul a fost surprins de căutători, dormind, ținând în brațe, ca
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
trăită atunci m-a marcat destul de puternic. Îmi doresc să mai trăiesc asemenea momente, căci ele îmi inunda sufletul cu o emoție specială. O ușă întredeschisă Ioana Dorohoi Sunt un elf magic din Norvegia. Trăiesc într-o lume fantastică, încă nedescoperită de oameni, ce se află în centrul pământului. Mai degrabă trăiesc într-o pădure subpământeană. Aici este mereu noapte, deoarece noi nu putem suporta lumina puternică a mărețului soare. În această pădure magică se află o cetate, cu un castel
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
ta! tună Elvis. Cele două tabere se Înfruntară cocoșește, din priviri, estimându-și reciproc Înzestrările de război. Câteva săgeți prinseră a zbura peste capetele beligeranților. „Regele Italiei? Ce tupeu! Eu sunt regele Italiei!“ strigă Sinatra. „Noroc cu Columb, altfel rămâneați nedescoperiți“, punctă ironic o voce de pe Bătrânul Continent. „Cine poate Înțelege filmele voastre? Parcă sunt teatru“, veni prompt replica de peste ocean. „V-am vândut Louisiana și nici nu știți unde e pe hartă!“ ripostă Napoleon. „Bucătăria voastră e jalnică, două frunze
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pe stradă, te duci la piață, mergi în parc, la poștă sau la gară și continuu te intersectezi cu tot felul de oameni. Noi oamenii, cred că suntem o specie foarte ciudată, fiindcă, în general, ne autoconsiderăm drept niște genii nedescoperite încă și toți ceilalți care mișună încoace și încolo în jur într-o necontenită mișcare browniană, nu sunt decât niște exemplare umane care au mai puțină minte decât noi, deci mai pe românește, sunt mai proști și chiar dacă prin preajmă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
site-ul dedicat studierii scamelor din buric, există și o secțiune dedicată informațiilor despre burice, în genere. Cum ar fi, de exemplu, faptul că localnicii îi spuneau Insulei Paștelui Te Pito te Henua, adică "buricul lumii". La noi, există încă nedescoperit de Dr. Karl, buricul PDL Emil Boc, cel care la „sugestia" marelui jupân de Cotroceni, a fost reales pentru un nou mandat în fruntea PDL. El a primit 855 voturi, iar Blaga 498, conform reprezentanților comisiei de numărare. In procente
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de daci și romani cu recunoscute tradiții și realizări zootehnice, am zidit în Panteonul Sportului, al Olimpismului românesc, alături de leapșa, țurcă, mijoarca și . . . BÂZZA. Poate chiar Miorița, deși nu se consemnează, o fi avut o variantă mai veche și încă nedescoperită, arhetipală a acestui joc pastoral preluat și de poparele vecine unde găsim forme ale bâzâitului nostru străvechi până în ziua de astăzi. Dar de aici și p-nă la machiavelicele manipulări de care se face vorbire,calea e lungă. Că s-a
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
era vorba de o mușcătură cauzatoare de turbare. Din păcate nu a fost așa. La apariția camioanelor cu urzici doctorul a leșinat pentru ca imediat ce și-a revenit să-și ia câmpii, desigur pentru a găsi noi și noi zone virgine, nedescoperite de ceilalți culegători de urzici... Cum vă spuneam, dis-de-dimineață am pornit la cules de urzici. Peronul gării fiind înțesat cu sutele de culegători, călători, agenți comerciali și agenți speciali, inspectori de fisc și de integrare europeană, am fost îndrumat către
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
astfel, nu pot înțelege nici sufletul meu. E atât de simplu dar, în același timp, e atât de specială, este unică prin felul său de a fi. Cât de nevinovată este, îți este frică s-o atingi, este un univers nedescoperit, plin de sentimente. Îmi provoacă mereu zâmbetul pe față, când o văd. Reprezintă copilăria și adolescența mea. Păpădia a rămas acea floare specială, care-ți face viața puțin mai deosebită... Privind-o, în acele clipe, nu te gândești nimic, înafară
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
situată la limita dintre fantastic și real, atmosferă construită prin acumulări permanente și estompări repetate de imagini. Fortăreața este găsită cu greu, după un drum lung și anevoios prin munți și, deși inițial părea ceva fascinant (ca orice lucru încă nedescoperit), se dovedește a fi un spațiu la fel de ostil ca și natura de care este înconjurată: „Pereți goi și umezi, tăcere, lumini palide, tristețe (...)”. (p.23) Pentru erou speranța se transformă într o adevărată dezamăgire, întrucât „fortăreața Bastiani nu era câtuși
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
presupunem iubirea drept constanta nemuritoare, profundă, a ființei umane. "Căutarea cunoaștere se sprijină când pe dragostea cuplu, când pe singurătate, când pe elementele universului. Comun, au lumina care învăluie ochiul cunoașterii și dorința de a suprinde sensul, știut, dar încă nedescoperit, al lumii"95: "Boala este mai aproape de mine,/ Decât am fost eu vreodată./ Așa cum putrezirea/ E mai aproape de fruct/ Decât sâmburele lui./ Așa cum sâmburele așteaptă./ Numai trecerea verii,/ Să se desfacă din fruct,/ Eu trebuie numai s-aștept/ Viața să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Saussure homme de son époque); de aici definirea semnului ca entitate psihologică (CLG: 85), în timp ce Peirce își devansează epoca prin denunțarea psihologismului (cf. în Scrisori către Lady Welby). În semiotica lingvistică de tradiție saussuriană, teoria peir-ciană a semnelor a rămas nedescoperită, deși în 1923 Ogden-Richards schițează sumar semiotica peirciană (The Meaning of Meaning). Descoperirea lui Peirce este atribuită lui Roman Jakobson, iar difuzarea ideilor sale în Europa lui Umberto Eco și Gérard Deledalle. Viziunea peirciană a fost pe drept cuvînt calificată
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fort jolie" [Zola, L'Argent, p.29]. 103 Important ne pare faptul că termenul de modernitate este utilizat pentru "facultatea de a nu vedea în deșertul marelui oraș numai decăderea omului, dar și de a simți o frumusețe misterioasă, inca nedescoperita" [Friedrich, p.32, subl.n.]. Baudelaire are înțelegerea să asupra frumosului, el este nu numai "poeticianul modernității", ci și "esteticianul modernității". Baudelaire consideră că epoca noastră nu este mai puțin fecunda în motive sublime decât cele trecute. Se poate afirma
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
presei bârlădene scrisă de un încercat ziarist, amicul meu din veacul trecut, Ion N. Oprea, nu s‐ar putea spune că este doar o înșiruire exhaustivă de ga zete, mai ales că după aprecierile autorului ar mai exista încă multe nedescoperite. Personal aș înclina să afirm, trecând peste aparențe, că nu este nici măcar o istorie propr iu‐zisă, ci este mai curând un pretext de „istorie”. Pentru că, dincolo de miile de ziare prin care autorul a trecut cu privirea, urmărindu‐le sinteza
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ului din 18-19 iulie 1973 cât și lucrările Congresului al XI-lea ne trasează ca sarcină să găsim mijloacele potrivite pentru toate categoriile de handicapați spre a-i ajuta să-și însușească cunoștințele de bază. Rămânerea în urmă la învățătură, nedescoperită și nerecuperată la timp, este una din cauzele eșecului școlar cu profunde implicații în planul vieții individuale și sociale. Înțelegem că avem datoria și înalta responsabilitate profesională și cetățenească de a lichida aceste fenomene prin mijloace psihopedagogice pentru ca toți copiii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a minți implică și iscusința de a detecta minciunile? Cercetările arată că nu. Pe baza unui experiment de laborator în care au fost studiați patruzeci de adulți, DePaulo și Rosenthal (1979:1717) ajung la concluzia că "iscusința în a scăpa nedescoperit în privința propriilor minciuni pare să nu aibă absolut nici o legătură cu abilitatea de a sesiza nesinceritatea altora". Copiii încep să mintă la o vîrstă fragedă; însă cum stau lucrurile în privința capacității de a depista minciunile spuse de ceilalți? DePaulo și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ea (Bok 1978:30), "necesită explicații, pe cînd adevărul nu". De asemenea, există o asimetrie între minciună și secretivitate. Pentru că: "Minciunile fac parte din arsenalul folosit pentru a păzi și a invada secretele; iar secretele dau posibilitatea minciunilor să rămînă nedescoperite și să se extindă"; totuși: "Pe cînd orice minciună are nevoie de justificări, secretele nu au" (Bok 1984:XV). Astfel, deși Bok își asumă ceea ce am numi o poziție intermediară, ea înclină totuși mai mult spre dezaprobare. Ea își bazează
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
implicită prezența lor în "societatea privată". Eu am adoptat o perspectivă mai optimistă asupra "naturii noastre fragile" decît a făcut-o Burke și cred că în viața publică ar trebui să evităm pe cît posibil "iluziile plăcute" oferite de minciunile nedescoperite. În plus, în acest domeniu, detectarea ar trebui să fie însoțită de demascare, cu excepția cazului în care aceasta din urmă i-ar face mai mult rău păcălitului decît mincinosului. În alte domenii, avantajele și dezavantajele detectării și demascării sînt mai
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
legat și dus la poliție, Anca îi strigă numele cu o sfîșiere dureroasă). Oamenii sînt mai complicați decît ne apar la prima vedere, vrea să spună Alexa Visarion, și oricît i-am cerceta, tot mai păstrează în ei taine de nedescoperit. Caracterul polemic al filmului Năpasta e astfel evident. Regizorul polemizează cu critica vremii, cu gustul și înțelegerea publicului și chiar cu opera de la care pornește și polemizează în chip creator, nu atît de dragul de a-și impune punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
film Alexa Visarion a reușit să facă în filmele sale. [...] cineastul a adus acel gînd creator; [...] acest gînd l-a ajutat să pună în imagine într-un chip original, [...] îmbogățindu-i sensurile, prelungindu-i și amplificîndu-i sugestiile, descoperind idei încă nedescoperite și făcînd opera inițială să vibreze într-un chip nou, să producă reverberații emoționante, grave, dure, triste, dureroase. Ajungem, cu acestea, la raportul dintre viziune și realizare, dintre gînd și expresie și iarăși găsim (în interviul citat) cîteva idei demne
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în principiu, complet definit, cu condiția însă de a dispune de o cunoaștere suficient de puternică. Un specialist actual, de exemplu, ar putea face un inventar complet al tuturor posibilităților, atât al celor efectiv descoperite, cât și al celor rămase nedescoperite, de care dispunea vânătorul primitiv. Colectivitățile reale însă, bazându-se pe cunoștințe limitate, reușesc să formuleze, de regulă, doar unele dintre posibilitățile obiective existente. Pentru ele, posibilul acțional reprezintă un spațiu al invenției, al creației. A inventa înseamnă a determina
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]