8,041 matches
-
pilon cultural-cognitiv. „Eticheta de cognitiv-cultural reprezintă acceptarea faptului că procesele interpretative interne sunt modelate de cadrele culturale externe. Douglas consideră că ar trebui „să tratăm categoriile culturale ca pe recipientele cognitive În care interesele sociale sunt definite și clasificate, susținute, negociate și dispuse disputelor” (2002:12). În acest sens, instituțiile modelează cunoașterea socială și constituie părți ale sistemelor simbolice comune. Ele modelează percepțiile sociale și impun, la nivel cognitiv, modalități prestabilite de acțiune, scenarii tipizate, neproblematizate și luate-ca-atare de actorii sociali
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
schimbul are loc fără negocieri explicite sau Înțelegeri constrângătoare. În aceste condiții, riscul și incertitudinea schimbului oferă partenerilor oportunitatea de a-și demonstra credibilitatea lor (trustwortiness)” (Molm et al., 2000:1396). Coleman (1990) face distincția Între schimbul reciproc și cel negociat. Riscul și incertitudinea inerente schimburilor reciproce sunt esențiale pentru dezvoltarea Încrederii și angajamentelor consideră Blau (1964). În aceeași ordine de idei, Yamagishi și Yamagishi (1994) propun distincția dintre Încredere (trust) și asigurare (assurance). Încrederea se referă la expectații privind un
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
structuri generalizate care Încurajează acel comportament, derivă așadar din prescripțiile unei instituții. Asigurarea este un produs ce derivă din contracte și instituții, concomitent cu capacitatea unei terțe părți de a impune prevederile acestora. Molm și colaboratorii săi sugerează că „schimbul negociat, cu Înțelegeri contractuale constrângătoare, produce asigurare, În timp ce schimbul reciproc facilitează Încrederea” (Molm et al., 2000: 1397). Preluând această distincție, putem afirma că instituțiile facilitează cooperarea prin inducerea de așteptări ce iau forma asigurării, În timp ce rețelele realizează același lucru consolidând Încrederea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
căci relația nu este între prieteni, ci între un profesionist (terapeut) și o persoană cu probleme (pacient). 7.4.4.4. Colaborarea Colaborarea se referă la faptul că demersul terapeutic este bine structurat și se face după o agendă comună, negociată și convenită cu pacientul, iar apoi se verifică mereu dacă obiectivele terapeutului și ale pacientului coincid. Sumarizările periodice și feedbackul oferit și cerut pacientului sunt activități frecvente pe parcursul ședinței terapeutice, care întăresc colaborarea. Acest proces întărește constant relația terapeutică, păstrând
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
strategiilor orientate către dezvoltarea educației românești. Parteneriatul educațional reflectă o atitudine și o relație calitativă a agenților sociali care devin parteneri În câmpul educației. Din această perspectivă Sorin Cristea menționează că parteneriatul educațional constituie: un angajament Într-o acțiune comună negociată; un aport de resurse, de schimbări, de contacte, de rețele asociate În termeni constructivi; o prestare de servicii realizate de agenții sociali; un acord de colaborare mutuală Între partenerii egali care lucrează Împreună pentru realizarea scopului; un cadru instituțional de
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
gradul de flexibilitate și gradul de cultură organizațională. PROIECTUL Este o metodă alternativă de evaluare. Ea presupune angrenarea unui grup de elevi la rezolvarea unei teme de cercetare (aleasă sau impusă) pe un interval lung de timp, cu reguli precise (negociate și explicate), sarcini bine determinate, cu secvențe de muncă individuală și negocieri În cadrul secvențelor de muncă În grup (când se evaluează Îndeplinirea sarcinilor individuale), redactarea finală, asamblarea părților componente... Un element esențial În realizarea proiectului este prezentarea rezultatelor muncii: a
CE ESTE ŞI CUM SE PUNE ÎN PRACTICĂ ŞCOALA INCLUZIVĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
de 383.000.000 DST (reprezentând jumătate din tranșa a IV), fapt ce este de natură să asigure accesarea de resurse suplimentare pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice guvernamentale. Toate acestea s-au reflectat în documentele negociate, agreate de părți și apelate managementul F.M.I. și ulterior de către Consiliul său Director în data de 19 februarie 2010, respectiv în Scrisoarea de intenție și Memorandumul tehnic de înțelegere. Discuțiile cu F.M.I. s-au axat în principal pe elemente precum
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
alegerea strategiilor, metodelor și tehnicilor de lucru cu clientul pentru a putea provoca și susține mecanismele schimbării sociale; proiectul de intervenție este, așa cum am mai precizat, rezultatul negocierii între asistent, client și instituția asistențială. 5. Punerea în aplicare a proiectului negociat este etapa de realizare propriu-zisă a obiectivelor schimbării, pe baza unor metode și tehnici de genul celor descrise în cadrul modelului medical. 6. Evaluarea rezultatelor constă în măsurarea efectelor produse de punerea în aplicare a planului de intervenție. Evaluarea combină trei
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
privite în cel mai bun caz ca încercând să reducă divergențele fundamentale dintre interesele Germaniei în cadrul NATO. În mod similar, deși Germania a participat la intervenția în Kosovo, în diplomația anterioară crizei Germania a pus accent pe realizarea unei înțelegeri negociate, iar în timpul conflictului a menținut legături diplomatice apropiate cu Rusia (Hyde-Price, 2001, pp. 158-159). Din nou, neorealiștii ar putea interpreta acest fapt ca reflectând slăbirea legăturilor atlantice ale Germaniei și apariția unei constelații multipolare de interese în ordinea de securitate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la o socializare fixată pentru totdeauna (Lahire, 1999). Toți acești sociologi preferă să insiste mai degrabă pe interacțiuni decât pe determinări, pe prezent și viitor (intențiile) decât pe trecut. Interacționiștii preferă să insiste pe libertatea creatoare a actorilor, pe "ordinea negociată" a socialului (Strauss), pe inventivitate și schimbări. Sociologism Determinismul lui Bourdieu este, în plus, destul de apropiat de un materialism economic, căci el nu ezită să reducă poziția indivizilor în spațiul social la coordonate economice (capital economic) sau culturale (capital școlar
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
refuză să-i "reducă" pe actori la colective (clase, vârste, localitate, etnie, sex), la ceea ce ei numesc data (Becker și McCall, 1990). După ei, socialul este mereu repus pe tapet; regulile sunt informale, renegociate constant. "Ordinea socială" este o "ordine negociată": "Astăzi, se consideră că actorii își construiesc activ destinul, încât validitatea determinismelor stricte (economice, tehnologice, sociale, biologice) pare problematică" (Anselm Strauss, 1992, p. 247). • Irenism și irealism Această obliterare a apartenențelor de clasă provoacă totuși o viziune "încântată" a socialului
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Obiectivitate, 42, 119, 129, 261, 288. Observație, 46, 120, 133, 210, 309-310. Omogenitate, 128-129, 134. Omologie, 117, 281. Onoare, 74, 77, 133, 270, 274, 302. Operă de artă 31, 53, 65. Opinie publică, 99, 100, 110, 168-169, 210. Ordine socială / negociată, 30, 85, 149, 166, 263, 273, 281, 303. Organizare, 19, 30, 34, 52, 56, 79, 111, 156, 189, 239, 270-271, 289, 297. Originalitate, 25, 76, 92, 251, 256. P Paradigmă, 14, 81, 171, 249, 252, 258, 265-266, 269, 280, 283
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în sistemul socialist, este ceea ce nu se vede. În ce constă acest pretins tribut pe care poporul îl plătește comerțului? În următoarele: că doi oameni își fac reciproc un serviciu, în deplină libertate, sub presiunea concurenței și la un preț negociat. Când stomacul căruia îi este foame este în Paris iar grâul care poate să îl satisfacă este în Odesa, suferința nu poate să înceteze decât dacă grâul se apropie de stomac. Există trei mijloace prin care această apropiere poate să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ale Greșelii, care hrănește ritualul cu un frumos chin. Nouă ne sunt sacrificați zeii, ca să nu le poată fi plictisitor zeilor. MECENA: Importanța este cu dreptate, pentru că este importantă. Dreptatea importantă are nevoie de largi drumuri la sate, care trebuie negociate. Eu construiesc în timp ce cumpăr drumurile. E deja bine, e deja foarte bine. PIANISTA: Arta te ferește de tot ceea ce vrea omul să aibă. Și atunci nu mai e nevoie ca cineva să vrea să aibă ceva. Și atunci este în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fiind caracterul global și interdependent al politicii internaționale, conexarea a devenit un concept central al politicii externe de destindere a lui Kissinger, aplicată deopotrivă prietenilor și dușmanilor. Într-adevăr, destinderea poate fi definită ca o politică de îngrădire prin conexări negociate. Politica conexării consta în întrepătrunderea ariilor politice cu scopul creării unei pîrghii de avans diplomatic pe multiple fronturi. Principala sa țintă era guvernul sovietic. De fapt, ea implica două elemente aparent contradictorii. Pe de o parte, ea încerca să integreze
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
înăuntru" sau "în afară" de un anumit grup informal, va influența modul în care el interacționează cu un alt individ. Indivizii adesea schimbă favoruri cu colegii de muncă pe care îi consideră prieteni, după cum îi tratează neprietenos pe ceilalți. Ordinea negociată. Exemplele de mai sus ilustrează un punct cheie: indiferent de structura formală, în cele din urmă, oamenii constituie organizația. Ei au nevoile, obiectivele, trăirile și experiențele lor și de aceea se străduiesc să obțină ce vor, încearcă ca lucrurile să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
comportamentele organizaționale (ca cerințe normativ impuse individului de către organizația manageră) și comportamentele față de organizație (ca mod real, personal de raportare a omului față de organizație). Comportamentul față de organizație reprezintă un ansamblu structurat (prin atitudini) de valori, norme, principii, reguli de comportare negociat și renegociabil Între organizație (management) și membrii săi, exprimând un set minim obligatoriu de constrângeri și un spațiu larg de libertate și inițiativă pe baza unor drepturi legitime, reciproc acceptate. Această abordare are la bază teza elaborată de A. Giddens
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de tip antropocentric pot avea diferite forme, În raport cu specificul instituției și al strategiei alese. Așa cum vom vedea și În modulul 2, pentru instituțiile publice cu activitate de relații publice, se dovedește a fi eficace modelul de management legat de competențe negociate. Conceptul de „competențe negociate” aduce elemente noi, determinate, față de termenul mai vechi de „competență”, care se referea doar la capabilități ale salariatului („sunt competent prin studiile și experiența deținută”)<footnote „Numai după o anumită perioadă de practicare a profesiei, o
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
avea diferite forme, În raport cu specificul instituției și al strategiei alese. Așa cum vom vedea și În modulul 2, pentru instituțiile publice cu activitate de relații publice, se dovedește a fi eficace modelul de management legat de competențe negociate. Conceptul de „competențe negociate” aduce elemente noi, determinate, față de termenul mai vechi de „competență”, care se referea doar la capabilități ale salariatului („sunt competent prin studiile și experiența deținută”)<footnote „Numai după o anumită perioadă de practicare a profesiei, o persoană poate fi considerată
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sarcinilor legate de un anumit domeniu de activitate profesionistă. La aceasta se adaugă și capacitatea rezolvării cu succes a problemelor organizaționale și a modului de cooperare cu oamenii” (Dicționar de sociologie), C. Zamfir, L. Vlăsceanu (coord., p. 120). footnote> Competențele negociate reprezintă un nou concept, legat de o nouă practică a managementului flexibil, bazat pe rolul activ al personalului În definirea strategiei, În fixarea obiectivelor etc. Competențele personale (negociate) reprezintă o construcție socioculturală rezultată din interacțiunea (negocierea) simbolică și pe bază
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Dicționar de sociologie), C. Zamfir, L. Vlăsceanu (coord., p. 120). footnote> Competențele negociate reprezintă un nou concept, legat de o nouă practică a managementului flexibil, bazat pe rolul activ al personalului În definirea strategiei, În fixarea obiectivelor etc. Competențele personale (negociate) reprezintă o construcție socioculturală rezultată din interacțiunea (negocierea) simbolică și pe bază de putere prin care se stabilesc (prin Înțelegere reciproc avantajoasă) seturi de cerințe (obligații) și oferte (drepturi, recompense) ale salariaților și managementului (conducerii) prin procese de valorizare și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
vorba de părăsirea organizațiilor proiectate după principiile tayloriste (prioritate dată tehnologiei, producție masificată și standardizată, o mare diviziune a muncii pe operații care duce la descalificare, o structură puternic ierarhizată) și trecerea spre noi filosofii și practici manageriale (managementul competențelor negociate; personalizarea clientului, a produselor și a salariaților, segmentarea piețelor pe criterii de stil de viață, democratizarea conducerii etc.). e) În conformitate cu cele spuse, putem Împărți funcțiile Întreprinderilor și ale instituțiilor publice(de care ne ocupăm În mod special) În: a) externe
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de genul „jocului cu sumă zero” (cineva câștigă În măsura În care altul pierde). Vom trece deci, la teorii de natură” constructivistă care privesc, așa cum și este În realitate, organizațiile ca fiind create de oameni Într-un proces de interacțiune. Putem defini integrarea negociată ca fiind un proces complex, interactiv, reversibil și stadial prin care actorii vieții În organizație (Întreprinderea) caută să stabilească un consens provizoriu (renegociabil), privind obligațiile, drepturile, principiile de acțiune, În scopul satisfacerii reciproce a intereselor și viziunii lor despre viață
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de confruntare”, de joc al actorilor cu poziții de putere diferită. Pe acest al doilea caz, ne vom concentra atenția În cele ce urmează, pentru ca În final să ne referim și la raporturile cu mediul. Dacă folosim conceptul de „integrare negociată” (spre deosebire de cea impusă, prin constrângere), am putea prezenta următorul model conceptual (schema 2). Modelul are trei „blocuri conceptuale” Blocul conceptual unu: se referă la aspectele interne ale organizației, respectiv negocierea (pe bază de putere) realizată de manageri și de indivizi
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
au făcut decât să confirme, în definitiv, nevoia tuturor de a se raporta la aceste texte-model care au, și ele, propria lor istorie. Evul Mediu: scurt istoric școlar În ultimele două decenii, manualele de istorie au parcurs un traseu sinuos, negociat mereu în cadru restrâns, sub auspiciile autorității politice reprezentată mai ales prin Ministerul Educației și rar perturbată de vocile "societății civile". În toți acești ani, cea mai constantă intenție de schimbare a vizat dimensiunea cantitativă a studiului istoriei și a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]