453 matches
-
-i luminează toate facultățile sale. Lumina îl îmbracă pe Sfânt și-l cuprinde de strălucire: se îmbracă cu tot trupul și în întregime în Lumină, Care este însuși Hristos Dumnezeu, și se văd pe ei înșiși împodobiți cu o slavă negrăită și cu un veșmânt dumnezeiesc strălucitor, și-și închid ochii nesuportând să vadă strălucirea neînțeleasă și neacoperită a veșmântului lor, încât își caută un loc ascuns, unde să se slobozească de multa povară a slavei<footnote Idem, Cartea discursurilor etice
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
slobozească de multa povară a slavei<footnote Idem, Cartea discursurilor etice. Discursul 4 , p. 215. footnote>. Participarea la lumina dumnezeirii nu se limitează la suflet sau la minte, ci trupul însuși participă deopotrivă la ea. Fixarea în lumină și cunoașterea negrăită a luminii se realizează în inimă. Lumina rămâne tainică și inexprimabilă, însă comunicabilă celor vrednici de ea: ce anume este ceea ce lucrează întru mine? Acel lucru pe care îl văd, dar nu îl pot spune. E un lucru cu neputință
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
fericire, frumusețe, pace și dulceață. Lumina este și o comunicare a dragostei în mod reciproc, căci harul dumnezeiesc se revelează ca lumină și se simte ca iubire revărsată în suflet. Ea aduce sufletului o bucurie nemăsurată și o voioșie de negrăit, sufletul umplându-se de ea până la saturație. Fiind imaterială ea are efect, mai întâi, asupra intelectului (νοῦς), strălucind în el, iluminându-l, purificându-l, prinzându-l în extaz după Dumnezeu. Însă, toate mădularele trupului devin luminoase, și omul întreg este
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
p. 236. footnote>. Cu Sfântul Simeon, mistica întunericului face loc misticii luminii. Norul văzut de Simeon nu este norul lui Moise, ci lumina Taborului. El vede un fel de nor foarte luminos, fără formă sau culoare, și plin de slava negrăită a lui Dumnezeu<footnote Nicolae Mladin, op. cit., p. 67. footnote>. Sfântul Simeon descrie astfel lumina îndumnezeitoare: Dumnezeu este lumină și contemplarea Sa este asemenea unei lumini Întrebând: ești Tu, Dumnezeul meu? Primește răspunsul: Da, Eu sunt Dumnezeul făcut Om pentru
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
său și pătrunzând încet-încet în mădularele sale și făcându-l și pe el pe de-a-ntregul foc și lumină<footnote Sf. Simeon Noul Teolog apud Nicolae Mladin, op. cit., p. 67-68. footnote>. În Discursul 4 despre nepătimire, Sfântul Simeon descrie bucuria negrăită a împărtășirii de lumină: Mai întâi ei sunt umpluți de o bucurie negrăită pentru că au dobândit în ei înșiși nu lumea, nici cele din lume (I In., 2, 15), ci pe Făcătorul și Domnul și Stăpânul a toate. Apoi se
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
pe de-a-ntregul foc și lumină<footnote Sf. Simeon Noul Teolog apud Nicolae Mladin, op. cit., p. 67-68. footnote>. În Discursul 4 despre nepătimire, Sfântul Simeon descrie bucuria negrăită a împărtășirii de lumină: Mai întâi ei sunt umpluți de o bucurie negrăită pentru că au dobândit în ei înșiși nu lumea, nici cele din lume (I In., 2, 15), ci pe Făcătorul și Domnul și Stăpânul a toate. Apoi se îmbracă (Gal., 3, 17) cu tot trupul și în întregime în Lumina Care
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
2, 15), ci pe Făcătorul și Domnul și Stăpânul a toate. Apoi se îmbracă (Gal., 3, 17) cu tot trupul și în întregime în Lumina Care este Însuși Hristos Dumnezeu, și se văd pe ei înșiși împodobiți cu o slavă negrăită și cu un veșmânt dumnezeiesc strălucitor, și-și închid ochii nesuportând să vadă strălucirea neînțeleasă și neacoperită a veșmântului lor, încât își caută un loc ascuns, unde să se scape de multa povară a slavei (2 Cor., 4, 17). Apoi
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
un fel de nor foarte luminos, fără margini și plin de inefabila slavă divină (...). În sfârșit, mult după aceea, după ce lumina s-a retras, s-a regăsit în trupul său și în interiorul chiliei sale, cu inima plină de o bucurie negrăită, în timp ce gura sa, cum am zis, striga: <<Doamne miluiește!>> (...) și întreaga sa ființă era inundată de lacrimi mai dulci decât mierea<footnote Pr. Juvenalie Ionașcu, Experiența rugăciunii lui Iisus în spiritualitatea românească, Editura Anastasia, 2001, p. 76. footnote>. În această
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
la vederea luminii suprafirești. Și în Imnul 49, Sfântul Simeon prezintă modul de manifestare și lucrare a luminii. Ea aduce bucurie, frumusețe, inexprimabilul, nepătimirea, intimitatea cu Dumnezeu, căci El descoperindu-Și în lumină slava Sa: Desfătându-mă de acea lumină negrăită, săltăm și mă bucuram împreună cu Tine, Făcătorul și Plăsmuitorul meu, înțelegând frumusețea extraordinară a Feței Tale. Iar când îmi coboram iarăși la pământ mintea mea, luminat fiind întru Tine, nu mai vedeam lumea, nici lucrurile care sunt în lume, Stăpâne
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
pe Dumnezeu care va fi totul în toate prin lucrările/energiile Sale. Vederea feței luminoase a lui Dumnezeu va fi vederea lui Hristos transfigurat, a firii Sale umane îndumnezeite care, ca <<un candelabru de cristal>>, va face <<să strălucească splendoarea negrăită a firii una în trei Ipostasuri>><footnote Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, Traducerea, prefața și notele Pr.Lect.univ.Dr. Vasile Răducă, Asociația filantropică medicală creștină Christiana, București, 1995, p. 77. footnote>. Mulți sfinți au văzut lumina dumnezeiască încă din viața
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
un volum dintr-un fel de revistă românească, din a. 1820, numită "Biblioteca". Acest mănunchi conține sub titlul "izvodul cărților" o dare de samă despre mișcarea spirituală a românilor în anul 1819. Reproducem următoarele: Cei ce din[tru] dragostea cea negrăită și din râvna cea fără de asemănare cătră folosul și luminare a naționului românesc nu au întîrziat a tălmăci și tipări cărți folositoare în limba acestui națion, în anul trecut: Preacinstitul părinte potropop Petru Maior de Dicio Sînmărtin, crăiesc revizor, au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vedem că se întâmplă atât cu Scriptura, cât și cu scrierile Sfinților Părinți: cu cât se străduiește cineva să le cerceteze mai mult, cu atât poate să vadă comoara ascunsă în ele și să cunoască de acolo o bogăție de negrăit<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 13, 1 la Facere, P. G. LIII, col. 106. footnote>, căci mare câștig dobândim din citirea Sfintei Scripturi și a scrierilor patristice: „mai întâi, ni se îmbogățește limba (nemaigrăind cuvinte urâten.n.): apoi
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
învăța și predica în particular și în public, acasă și în Biserică, cuvântul mântuirii cu toată încrederea, împotriva ereziilor din Africa, îndeosebi împotriva donatiștilor, maniheilor și păgânilor; pentru aceasta el făcea cărți și improviza cuvântări spre admirația și bucuria de negrăit a creștinilor [ortodocșilor], care nu treceau sub tăcere, ci vesteau până unde puteau lucrul acesta. Și astfel, cu ajutorul Domnului, Biserica ortodoxă din Africa a început să ridice capul, după ce multă vreme zăcuse înșelată și apăsată prin întărirea ereticilor și mai
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
marea, n-are să primească spusa mea. Dacă îi voi spune că a înviat morți, că a vindecat orbi, că a izgonit demoni, nici pe asta n-are s-o primească. Dacă îi voi spune că a făgăduit împărăția cerurilor și bunătăți negrăite, dacă îi voi vorbi despre înviere, nu numai că nu-mi va asculta cuvintele, ci va râde de mine. De unde dar să-l îndrum, mai ales dacă este un om fără carte și neînvățat? De unde din altă parte dacă nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
printre perși și azi popoare multe de mucenici; iar cei ce erau mai sălbatici chiar decât lupii, când au primit predica, au ajuns mai blânzi decât oile și cugetă la cele înalte despre nemurire, despre înviere și despre bunătățile cele negrăite. Aceste fapte mari s-au săvârșit nu numai în orașe, ci și în pustie, în sate, la țară, în porturi și limanuri. S-au supus Celui răstignit cu multă credință nu numai oameni de rând, sau numai căpeteniile, ci chiar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
15, p. 84) „Dar nu trebuie întrebat nici cum e cuvântul din Dumnezeu sau cum naște Dumnezeu și care e modul nașterii lui Dumnezeu. Ar fi prost cineva dacă ar îndrăzni să întrebe astfel de lucruri, pentru că e un lucru negrăit și propriu firii lui Dumnezeu, cunoscut numai Lui și Fiului. La fel e prost a voi cineva să tâlcuiască aceasta în cuvinte. Aceasta e egal cu a întreba: unde e Dumnezeu și cum e Dumnezeu și cum e Tatăl? Dar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mintea care îi dă formă. Și pe una o vom înțelege asemenea celeilalte”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a IV-a, cap. 5, în PSB, vol. 41, p. 463) „Ce limbă va putea explica nașterea negrăită a Fiului din Tatăl? Sau ce minte nu va obosi în aceasta? Că s-a născut din Dumnezeu și Tatăl, știm și credem. Dar modul acestui fapt este neînțeles de nici o minte, și orice cercetare este periculoasă, sau supusă greșelii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cele ce le nasc și moștenitoare ale aceleiași firi cu acelea, așa e și cu Fiul36”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea întâi, cap. 1, în PSB, vol. 41, p. 20-21) „... Cuvântul Care luminează în mod negrăit din Tatăl, având nașterea proprie de sus, și existând ca dintr-un izvor din ființa Tatălui”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a II-a, cap. II, în PSB, vol. 41, p. 189) 34 Tâlcuirea Pr.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
prin despărțire, sau printr-o separație (tăiere), fiindcă nu este cu putință ca firea cea imaterială, inteligentă și fără de trup, să fi luat pentru sine o suferință trupească. Astfel de învățături se cuvine să le medităm cu cuvinte dumnezeiești și negrăite. Prea înțeleptul și evlaviosul nostru împărat gândea astfel de lucruri, iar episcopii au compus această scrisoare în legătură cu adăugirea cuvântului deoființă (ομοούσιος).” (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria bisericească, Cartea I, 12, 3, în PSB, vol. 44, p. 53) „Tot așa și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea Întâi, cap. 5, în PSB, vol. 41, p. 57) „... Fiul, singur având împreună cu Tatăl puterea de-a chema la existență cele neexistente și de-a aduce ceea ce nu exista la existență printr-o putere negrăită”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea Întâi, cap. 9, în PSB, vol. 41, p. 103) „Iar El va fi mâna Celui ce lucrează, care nu e înțeleasă altfel decât Acela, fiind de o ființă cu Acela
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a arătat prin suflet, trup și dumnezeire, ca să izbăvească din moarte și sufletul și trupul ca un Dumnezeu”. (Talasie Libianul, Despre dragoste, suta a patra, cap. 59, în Filocalia..., vol. IV, p. 37) 47 „Ce minune, fraților, ce coborâre de negrăit a iubirii față de noi, a Iubitorului de oameni Dumnezeu! Unirea pe care o are prin fire cu Tatăl Său făgăduiește să o aibă prin har și cu noi, dacă vrem; și noi o vom avea cu El la fel, dacă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a numit Întâiul Născut, nu-L forțăm să coboare la ceea ce e contrar firii Lui, departe de aceasta. Ci ne ridică mai degrabă El pe noi spre demnitatea cea mai presus de fire46. Căci a declara că firea dumnezeiască și negrăită a fost forțată sau învinsă de creatură, cum n-ar fi cu totul absurd? Deci făcându-Se ca noi, nu înseamnă că va fi cândva ca noi, ca Unul ce-ar fi lepădat ceea ce-I este propriu, ci noi ne-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu Dumnezeirea, să nu te smintești, părăsind, cu neînțelegere, minunarea cuvenită măiestriei neasemănate pusă în cuvintele Lui, care păstrează pentru noi caracterul lor dublu, așa încât să vedem în același timp pe Dumnezeu și Omul, Care grăiește, împletind cu slava firii negrăite smerenia omenității, păstrând unirea armonioasă dintre cele două”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Unsprezecea, cap. 9, în PSB, vol. 41, p. 1031-1032) „Căci dacă S-a smerit pe Sine, a disprețuit rușinea (Evr. 12
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
gândești la plinătate, ci, privind numai la smerenie, nu înțelegi înălțimea. Căci, cum S-ar fi deșertat, dacă n-ar fi fost desăvârșit ca Dumnezeu? Și în ce mod S-ar fi deșertat, dacă nu cugeți la înălțimile firii Lui negrăite? De aceea, fiind deplin și atotdesăvârșit, ca Dumnezeu, S-a deșertat pentru tine, pogorându-Se la asemănarea cu tine; și, fiind înalt, ca Fiu al lui Dumnezeu și din însăși ființa Tatălui, S-a smerit pe Sine Cel ce S-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ipostas. Astfel S-a făcut întreg ca noi, din noi, pentru noi, făcându-Se atât de mult om, cât să pară celor necredincioși că nu e Dumnezeu; dar a rămas totuși atât de mult Dumnezeu cât poate să cugete rațiunea negrăit, adevărată și binecredincioasă a celor credincioși. Și aceasta a făcut-o ca să surpe lucrurile diavolului și, redând firii puterile neprihănite, să reînnoiască puterea iubirii prin care oamenii să se unească cu El și între ei și să se opună iubirii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]