634 matches
-
în Occident. În curînd, însă, Veneția se va lovi de concurența porturilor de la marea Tireniană: Pisa și Genova, care, și ele, își instalează pe malurile orientale ale Mediteranei și pînă la Marea Neagră mici filiale comerciale, pe care le frecventează caravanele neguțătorilor orientali. În secolul al XII-lea, instalarea cruciaților în Pămîntul Sfînt și crearea mai multor state "latine" este însoțită de un mare avînt al porturilor din Siria și Palestina, pe care le controlează pisanii, genovezii și venețienii. În 1204, vom
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
importante în produse destinate vînzării. Curînd, ele nu mai ajung să satisfacă numeroasele cereri. Orașele de interior Florența, Siena, Lucca, Piacenza, Milano -preiau ștafeta Genovei și Veneției, fabricînd, la rîndul lor, țesături din mătase sau lînă, arme, obiecte de lux. Neguțătorii italieni asigură schimburile între aceste cetăți și cele ale coastei. Unii dintre ei merg chiar în Franța, Spania, Anglia, unde vînd produsele orientale și cele ale industriei italiene și de unde se întorc cu lînă, postav brut, obiecte produse de artizanatul
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
malurile Balticei de colonizatorii germani: Lübeck, Stettin, Danzig, Riga etc. În secolul al XIII-lea, porturile de la Marea Nordului Hamburg și Bremen -, ca și cele de pe Rhin precum Köln, se alipesc și ele acestei alianțe. După ce-i vor fi eliminat pe neguțătorii și marinarii scandinavi și-și vor fi instalat orașe comerciale în principalele porturi din zonă la Londra, Bruges, Duisburg, pînă și la Novgorod chiar comercianții hanseatici vor exercita o adevărată hegemonie comercială în nordul Europei. Ei schimbă grîul polonez, peștii
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
capețian (Lendit), dar cele mai frecvente sînt cele pe care le organizează pe teritoiul său contele de Champagne, la Troyes, Lagny, Provins și Bar-sur-Aube. Ele formează un ciclu ce se întinde pe cea mai mare parte a anului și oferă neguțătorilor italieni, langue-docieni, catalani, flamanzi, provensali care le frecventează o protecție care depășește limitele comitatului, o jurisdicție și o administrație însărcinată cu alcătuirea, în favoarea lor, a contractelor executorii de pe întreg întinsul Occidentului, locuințe, în sfirșit, unde ei se adună pe "naționalități
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ale nesiguranței care domnește în afara orașelor. Majoritatea trăiesc din pomeni sau hoții, așteptînd să fie expulzați de autoritățile municipale. După cum se poate bine vedea, nu există o ruptură clară, netă între oraș și sat, între o categorie socială cea a neguțătorilor -care vine la oraș practicînd un comerț de lungă durată înainte de a se stabili la porțile sale, pentru a i se integra apoi complet, și puterea ecleziastică sau laică, seniorală în ambele cazuri, căreia această "clasă în ascensiune" i se
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
din lipsă de convingere religioasă, entuziasm și chiar mijloace. Ultima manifestare a fervorii populare apare în 1212 cînd, la apelul cîtorva profeți luminați, mai multe mii de adolescenți plecați din Franța și Germania iau drumul Ierusalimului. Îmbarcați la Marsilia de neguțători fără scrupule, majoritatea dintre ei vor fi masacrați sau vînduți ca sclavi. După eșecul celei de-a cincea cruciade hotărîtă în 1215 de Conciliul de la Lateran -, apoi al celei de-a șasea (transformată de Frederic II în operațiune diplomatică), o
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Basme, București, 1953; Katona József, Bánk Bán, București, 1953; Balade populare ruse, pref. Fl. Caloianu, București, 1954; Molière, Nechibzuitul sau Boroboațele, în Molière, Opere, I, București, 1955; M.I. Lermontov, Cântecul despre țarul Ivan Vasilievici, despre tânărul opricinic și despre vrednicul neguțător Kalașnikov, București, 1957; A.S. Griboedov, Prea multă minte strică, București, 1957; Li-Tai-Pe, Din cântecele lui..., București, 1957; Cântecul Nibelungilor, pref. Edgar Papu, București, 1958; Cântece bătrâne și povești în versuri. Din limba rusă, cu ilustrații de Demian, București, [1967]. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
suntem acolo, / mai stăm liniștiți, / bem camfor / pentru orice eventualitate, / ne mustră conștiința / că n-am făcut pentru lume nimic.” SCRIERI: Să visăm, București, 1970; Imn la Cetatea Luminii, Timișoara, 1974; Odihna lacrimii, București, 1977; Lanul cu vedenii, Timișoara, 1978; Neguțătorii de triluri, București, 1979; Vanități, București, 1980; Azilul de cuvinte, București, 1983; Poeme, București, 1989; Repulsii, Drobeta-Turnu Severin, 1997; Trei basme pentru Măriuca, Drobeta-Turnu Severin, 1999; Lanul cu vedenii, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Ion Pop, Valeriu Armeanu, „Să visăm”, ST
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285455_a_286784]
-
incinta degradându-se încet sub ochii celor câțiva paznici. Până când, într-o dimineață de decembrie, străbătând, poate fără știință, același drum parcurs în Ziua Sfintei Treimi a anului 1721 de măria sa Nicolae Mavrocordat Voievod, cu alaiul său de arhierei, boieri, neguțători și oameni de toată rânduiala, un alt Nicolae, escortat numai de câinii, consoarta și mercenarii săi, a sosit la poarta mânăstirii. În ceasul acela s-a hotărât pieirea așezământului și, împreună cu ea, amputarea severă a memoriei orașului. 18 decembrie 1984
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu cinci cu ajutorul unei sfori trecute prin niște găuri și care se putea agăța la curea sau de încheietura mîinii. Aceste table fiind ceruite, se putea scrie pe ele cu un cuțitaș și apoi șterge. Erau ideale pentru școlari ori neguțători, pentru alcătuirea la repezeală a actelor personale ori comerciale. Avantajele codexului cu suport vegetal sau animal asupra sulului iudaic sau roman erau considerabile: economia de materie primă (se scria pe ambele fețe). S-a calculat că Numerii și Deuteronomul necesitau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Amiral de pe insula San Salvador l-au în-demnat să meargă "către insula Cuba, despre care se spunea că e foarte întinsă și că acolo se face mare negoț, că e bogată în aur, în mirodenii și în corăbii mari și neguțători"(p. 67). În seara de 27 octombrie 1492, a ancorat în fața insulei Cuba, iar duminică, 28 octombrie, Amiralul "puse piciorul pe uscat"! Îmi amintesc de cele spuse de cos-monautul american Armstrong, la coborârea pe lună: "un pas mic pentru mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
iar Bucureștiul era imposibil de prins la telefon. M-am dus totuși la aeroport și, așteptându-l, am simțit o panică similară cu cea avută mulți ani mai târziu, când, fiind la Paris, pe scena Comediei Franceze, Înaintea premierei cu Neguțătorul din Veneția, am aflat de atacul asupra celor două turnuri din Manhattan. Antony și Nicolas, băieții mei, erau la New York și 11 septembrie era ziua când Începea anul școlar. În ambele cazuri m-am simțit pierdut, lipsit de inteligență practică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
acestui experiment tehnologic, am continuat să folosesc proiecții video și În spectacole de operă (Otello sau Visul unei nopți de vară), am revenit totuși În teatru la ce-i aparține doar lui: două scânduri și o pasiune, cum spune Bardul. Neguțătorul din Veneția: rasism și metafizică Experiența directă mi-a arătat cât de mult poate fi afectată percepția unui spectacol de ceea ce se Întâmplă În lume În momentul apariției lui. Întâmplarea a făcut ca premiera cu Neguțătorul din Veneția la Comedia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pasiune, cum spune Bardul. Neguțătorul din Veneția: rasism și metafizică Experiența directă mi-a arătat cât de mult poate fi afectată percepția unui spectacol de ceea ce se Întâmplă În lume În momentul apariției lui. Întâmplarea a făcut ca premiera cu Neguțătorul din Veneția la Comedia Franceză să aibă loc imediat după 11 septembrie 2001, fapt care a adâncit dimensiunile tragice ale piesei, care era acum citită prin filtrul situației irezolvabile a conflictelor din Orientul Apropiat. Ceea ce se vedea clar În acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
filtrul situației irezolvabile a conflictelor din Orientul Apropiat. Ceea ce se vedea clar În acel moment, din perspectiva recentelor evenimente brutale, era faptul că obsesia răzbunării din piesă duce la o situație fără ieșire, la un ciclu veșnic repetat al violențelor. Neguțătorul din Veneția - unde problema rasismului, expusă atât de subtil de autor, stârnește ușor În zilele noastre confuzii de interpretare și chiar și cei mai buni comentatori ai lui Shakespeare par să se scalde În ambiguitate - a ajuns să fie considerată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
odios până și cu propriul lui copil, Jessica. O piesă În care personajul care-l Întruchipează pe omul fără suflet, lipsit de compasiune și de milă față de oricine, este un evreu e foarte greu de digerat după Holocaust. Dar În Neguțătorul din Veneția, din punctul de vedere al autorului, ceea ce contează este alegoria medievală. În Londra elisabetană, unde trăiau doar două sute de evrei, problema evreiască era cu totul inexistentă. Shylock sau negrul Othello sunt figuri exotice, folosite ca hiperbole pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
realitate vie - cea a momentului prezent. Aceeași remarcă poate fi făcută În privința formelor de creație. Andrei Șerban trece cu ușurință de la spectacolul bazat pe text la cel bazat pe muzică, de la improvizație la Shakespeare, de la Agamemnon la Văduva veselă, de la Neguțătorul din Veneția la Turandot. Frontierele Între diversele forme teatrale și muzicale sunt abolite și Însăși fluiditatea vieții izvorăște astfel, luxuriantă și imprevizibilă. Cu alte cuvinte, Andrei Șerban, ca și Peter Brook, pare a fi fascinat În permanență de căutarea unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
scorpiei de Shakespeare, ART. - Este publicată În SUA cartea lui Ed Menta, Andrei Serban, the Magic World behind the Curtain. 1998 - Cymbeline, Delacorte Theater, Central Park New York. - Cercul de cretă caucazian, „La Mama“ (spectacol cu studenții actori de la Columbia University). - Neguțătorul din Veneția de Shakespeare, ART. - Italiana in Algeri de Rossini, la Opéra de Paris Garnier. 1999 - Văduva veselă de Lehár, Wiener Staatsoper. - Tetralogia lui Wagner, San Francisco Opera. - Indiile galante de Rameau, Opéra de Paris Garnier. - Hamlet de Shakespeare, Public
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Italiana in Algeri de Rossini, la Opéra de Paris Garnier, cu filmare pentru televiziune și exploatare comercială DVD. 2001 - Spectacol-colaj după Richard al III-lea și Henric al VI-lea de Shakespeare, „La Mama“ (cu studenții actori de la Columbia University). - Neguțătorul din Veneția de Shakespeare, Comédie Française. - Hovanșcina de Musorgski, Opéra de Paris Bastille, Maggio Musicale Florența. 2002 - Lysistrata, musical după Aristofan, ART. - Herakles de Euripide, Teatrul Național din Salonic la Festivalul de la Epidaur. - Peer Gynt de Ibsen, Riverside Theater (cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Toc133741218 \h 331 HYPERLINK \l " Toc133741219" Avarul la Comedia Franceză PAGEREF Toc133741219 \ h 333 HYPERLINK \l " Toc133741220" Mici semnale de alarmă PAGEREF Toc133741220 \ h 335 Magie albă: HYPERLINK \l " Toc133741221" Cymbeline și Pericles PAGEREF Toc133741221 \h 336 HYPERLINK \l " Toc133741222" Neguțătorul din Veneția: rasism și metafizică PAGEREF Toc133741222 \h 339 HYPERLINK \l " Toc133741223" Hamlet - piesa imposibilă PAGEREF Toc133741223 \h 342 HYPERLINK \l " Toc133741224" Note din tunel PAGEREF Toc133741224 \h 346 HYPERLINK \l " Toc133741225" Lysistrata musical PAGEREF Toc133741225 \h 348 HYPERLINK \l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
după și printre atâția estici, își fac apariția și occidentalii; în timpul cruciadelor, protejați de papii Romei, venețienii iau în stăpânire întreg comerțul Mării Negre și al Nistrului (Cetatea Albă, numită de el Mon-Castro sau Mavro-Castron, le aparține); lor le urmează genovezii, neguțători nu mai puțin iscusiți, de la care ne-au rămas până azi vestigii de cetăți și bastioane (la Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Albă); în secolul al XIV-lea și în prima jumătate a secolului al XV-lea Chilia aparținea Valahiei (în timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
1993; Opere, I-VII, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1994-2002. Traduceri: Anatole France, Paiața Maicii Domnului, Iași, 1920; Noul Testament, București, 1927; Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și a Noului Testament, București, 1938 (în colaborare cu Vasile Radu); Shakespeare, Neguțătorul din Veneția, în Shakespeare, Opere, II, București, 1955. Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXVII, 129-141; Trivale, Cronici, 95-101; B. Delavrancea, „Bisericuța din Răzoare”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXXVII, 1914-1915; Ibrăileanu, Opere, II, 373-378; Aderca, Contribuții, I, 62-69, 586-589, II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
de hârtii. ... Gata Don Batista?! Gata?! îl îndeamnă Ștefan. Presto, subito, Serenissime! cuvântă Don Batista executând câteva arabescuri "artistice" cu briciul. O pricină de jaf, continuă Tăutu. Banda de lotri a tâlharului Scorobete, la drumul Siretului, a jefuit chervanele unui neguțător brașovean... Ceee?!?! sare mânios Ștefan împroșcând cu clăbuci. Tâlharii?!... Iar?!... Unde-i spătarul Mihail?! Adastă afară... Să dea socoteală! Chiribuță, ce stătea "turcește" pe perinuța lui, a și zbughit-o pe ușă. Ștefan, cu jumătate de obraz ras, gonește cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
jumătate de obraz ras, gonește cu pași mari, stropind cu clăbuci. Don Batista după el, cu briciul: Barba! Illustrissimi!... Barba! Serenissimi! Ștefan, mânios, își smulge șervetul de la gât și-l aruncă cât colo: Am dat al treilea salvconduct cu privilegii neguțătorilor brașoveni: "Liberi sunt să facă negoț bun, cu câștig. Pot veni în Moldova cu inima ușoară, că n-au a se teme de vreo sminteală: drumurile-s sigure, vămile după pravilă, și negoțul cinstit"! Mi-am pus obrazul!... Și iată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
umăr să-l îmbuneze, dar imediat se încruntă. Parcă totuși poruncisem "să fie stârpiți!"... Stârpiți vor fi! strigă Mihail cu mâna pe inimă ca un jurământ. E cu omor?! Cu omor! Tâlharii să fie atârnați la porțile Cetății! poruncește crunt. Neguțătorilor să le fie înturnată paguba din vistieria domnească! Îi stârpesc!! răcnește Mihail cu însuflețire. Să-mi ia capul Măria ta, de nu i-oi stârpi! Pe toți tâlharii!... și de drumul mare, și... și de drumul mic! Ștefan zâmbește și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]