6,985 matches
-
ei la vale, pe firul Dunării, pînă la intrarea în Ungaria. Sau mai departe, spre ținuturile românești peste care stăpînea contele Dracula, spaima sașilor brașoveni. Unii erau dogari, alții dulgheri, alții spițeri, unii construiau roate de căruță, alții creșteau cai. Negustorii aduceau de la cîmpie grîu și brutarii coceau pîinea. Credeau în Dumnezeu, în farmece, în Diavol, în amulete, în păpușile de ceară străpunse cu acul, în otrăvuri și leacuri băbești. Își creșteau copiii, își îngropau părinții, aveau familii numeroase, mureau de
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
ample, al panoramicului, însă fără emfază, fără retorism! Pur și simplu el s-a aflat veșnic în căutarea locurilor unde se poate respira în voie! Unde omul se simte în largul lui, în libertate! Provenit dintr-o familie de modești negustori, posesori ai unui mic magazin, Vilar nu va trăda niciodată gustul pentru concret moștenit de la părinții săi. Ca un veritabil „comerciant”, el știe cum să țină socoteala banilor, verifică prețul costumelor, se cufundă în calcule lăsându-se absorbit de ele
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
căci Dullin a știut să-i inculce respectul față de munca bine făcută și față de produsul de calitate, atent meșteșugit, iar asta îl va face să prețuiască mai mult ca oricine altcineva meseriile implicate în realizarea unui spectacol. Tatăl din Sète, negustorul, și tatăl adoptiv, artistul, l-au învățat, amândoi, același lucru: concretul înainte de toate! Lui Vilar îi place să inițieze proiecte, să fie nu atât promotorul, cât mai ales creatorul lor, „omul cu ideea”. În anii 40 va crea o trupă
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
manipulat cu ajutorul aurei pe care o poartă medicina fiind mare. Vracii contemporani nu mai sunt vrăjitori, ci absolvenți de facultate care preschimbă sănătatea în marfă de îmbrobodit naivii. Ei sînt mercenari în sens etimologic (merces înseamnă marfă în latină), adică negustori care își fac din ochiul mercantil o rațiune de a fi. În al doilea rînd, prestidigitatorii care vînd iluzii tămăduitoare se împart în două categorii: impostorii pe cont propriu, care nu urmăresc decît o înavuțire limitată la ei înșiși, și
Impostura hipocratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4266_a_5591]
-
din USR a lui F(lorin) I(aru), căci el semnează nedemna notiță, este și una morală. „Șterge, măi prostule“ În DILEMATECA (nr. 76, septembrie 2012), Ion Vianu îl evocă, într-un text plin de farmec, pe Cilibi Moise, „înțeleptul negustor de vechituri și filosof popular, un fel de Anton Pan evreu”. Analfabet, acesta își dicta „apropourile” apoi le tipărea ca broșuri și le vindea prin târguri, „împreună cu ghete vechi și ceasornice sparte”. Între cei care l-au cunoscut pe Cilibi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4297_a_5622]
-
ardoare, poate înfrânge legile timpului și spațiului. Câte tâmpenii nu-i spunea ca s-o zăpăcească! Hai mai repede, doamnă! o-nghionti cineva din spate. Cerboaica, ridicând ochii jenată, se trezi în fața unei foste colege de liceu, fata unui agramat negustor de pește. Fără s-o recunoască, fata îi întindea o cană mare, cazonă, de ceai. Întoarse umărul și lăsă fața în jos, mulțumind. Hai, mamă! Hai, odată! strigă, înțelegând că bătrâna a strecurat felia de pâine în traistă și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Iași spre Tighina. Un drum din Maramureș, trecea prin pasul Prislopului, iar prin pasul Oituz și mai puțin prin Ghimeș, se făcea legătura cu Brașovul. Pe drumurile respective cu ramificațiile lor, au circulat în toate direcțiile carele cu mărfuri ale negustorilor moldoveni și străini, tot felul de călători, soli și de bună seamă trimiși ai Domnului și curieri. Aceste trasee au înlesnit desfășurarea comerțului, schimburile de mărfuri între diferi te așezări, contribuind la creșterea și prosperitatea orașelor. Baia, Siretul și Suceava
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mărfuri între diferi te așezări, contribuind la creșterea și prosperitatea orașelor. Baia, Siretul și Suceava, au ajuns în a doua jumătate a secolului al XV-lea însemnate centre de tranzitare a mărfurilor, de vânzare-cumpărare și de vămuire. Privilegiile comerciale acordate negustorilor lioveni și brașoveni, atestă că orașele respective erau importante centre comerciale. Ele participau la negoțul de peste hotare, exportau diferite produse naturale, importau articole meșteșugărești și tranzitau mărfuri dinspre Apus și Răsărit. Comerțul și meșteșugurile aduceau venituri substanțiale visteriei Moldovei, prin
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Vama, mai jos de Câmpulung. Către sfârșitul secolului al XV-lea, la Vicovul de Sus era vama cea mică a Moldovei, pentru mărfurile care urcau și coborau din Ardeal pe muntele Suhard, pe "potica vicovilor". O parte din meșteșugari și negustori aveau un nivel economic și cultural mai ridicat. Cunoșteau scrisul și cititul, fiind în stare să poarte corespondență în relațiile lor directe cu alte centre din țară și de peste hotare. Purtarea corespondenței, a fost impusă mai ales negustorilor, și de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
meșteșugari și negustori aveau un nivel economic și cultural mai ridicat. Cunoșteau scrisul și cititul, fiind în stare să poarte corespondență în relațiile lor directe cu alte centre din țară și de peste hotare. Purtarea corespondenței, a fost impusă mai ales negustorilor, și de lărgirea schimbului de mărfuri cu orașele Liov, Cracovia, Bistrița, Brașov, cu coloniile genoveze din Crimeia și altele. Negustorilor le era indispensabil cititul și scrisul pentru ținerea registrelor comerciale, pentru efectuarea operațiunilor bănești, pentru socotit, cântărit etc. Treptat, răspândirea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
corespondență în relațiile lor directe cu alte centre din țară și de peste hotare. Purtarea corespondenței, a fost impusă mai ales negustorilor, și de lărgirea schimbului de mărfuri cu orașele Liov, Cracovia, Bistrița, Brașov, cu coloniile genoveze din Crimeia și altele. Negustorilor le era indispensabil cititul și scrisul pentru ținerea registrelor comerciale, pentru efectuarea operațiunilor bănești, pentru socotit, cântărit etc. Treptat, răspândirea științei de carte a avut drept consecință schimburi de mesaje tot mai frecvente. Primele începuturi de corespondență cunoscute între meșteșugarii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care lucrase mai mulți ani acolo. Apoi, sigiliile de plumb descoperite la Suceava, într-un atelier al unui meșter năsturar de la sfârșitul secolului al XV-lea, dovedesc schimbul de corespondență dintre acesta și orașele din Transilvania. Tot din acest secol, negustorii foloseau curent scrisul în relațiile lor comerciale cu Brașovul. Relațiile comerciale dar și de altă natură, ale orașelor moldovene cu cele de peste hotare, au impus cancelariilor orășenești noi atribuțiuni, un rol important avându-l schimburile de scrisori în diferite cauze
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Bistrița și Brașov, sunt foarte puține, dar confirmă alături de corespondența purtată în relațiile politice ale Moldovei cu alte state, existenta unui serviciu poștal bine organizat. De acest serviciu, deși destinat a rezolva numai nevoile statului, se vor fi folosit deseori negustorii și meșteșugarii în întinsele lor relații de afaceri, apoi tinerii care urmau studiile peste hotare, la Cracovia, Praga și Viena, clericii, populația de alte naționalități, unguri, sași, ruși, armeni, greci etc. care păstrau legături cu coreligionarii lor de peste hotare. Cu ajutorul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu excepția boierilor și funcționarilor, scutiți de această dare în natură. De caii și căruțele poștei, se foloseau deasemenea, trimișii și curierii străini, care circulau prin țară. Schimbul de corespondență între particulari se făcea ca în trecut, mai ales prin cărăuși, negustori etc., care prin îndeletnicirile lor erau obligați la călătorii dese. Cărăușii moldoveni sunt consemnați, de exemplu, în evidențele Liovului, încă de la începutul secolului al XVI-lea; ei cunoșteau bine drumurile și asigurau totodată paza mărfurilor ce li se încredințau. Schimbul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
asigurau totodată paza mărfurilor ce li se încredințau. Schimbul comercial, era tot monopolizat de Poartă, care își întărise și mai mult poziția prin cucerirea în această vreme a vechiului drum comercial polon spre Marea Neagră. Prin Moldova mișunau o mulțime de negustori și cămătari turci, care cumpărau de aici, cereale și vite, mai ales oi, pe care le vindeau la Constantinopol. Cu toate că regimul turco-fanariot(1711-1821) a constituit forma cea mai apăsătoare a dominației otomane, totuși în Moldova, serviciul poștal a continuat să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
plata prin înțelegere. Așa se poate explica regularitatea și rapiditatea cu care se făcea și mai înainte de 1834, schimbul de corespondențe particulare între Fălticeni, capitală și alte orașe. Scrisorile particulare sau comisioanele circulau și prin mijlocirea călătorilor, mai ales a negustorilor care cutreierau drumurile, în interesul afacerilor. La fel se realiza schimbul de corespondență între persoanele particulare din Moldova și cele din Țara Românească sau din alte țări. O scrisoare din București, datată 16 iulie 1826, adresată fraților Focșăneanu din Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
afacerilor. La fel se realiza schimbul de corespondență între persoanele particulare din Moldova și cele din Țara Românească sau din alte țări. O scrisoare din București, datată 16 iulie 1826, adresată fraților Focșăneanu din Fălticeni, a fost adusă de un negustor. Altă scrisoare din Viena, datată 26 octombrie 1829, a sosit în același mod, la aceeași adresă. Prin intermediul unui afacerist din Suceava, pe nume Barber, negustorii din Fălticeni primeau corespondență și pachete cu mărfuri, din Lemberg în 1818, din Bielitz în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
București, datată 16 iulie 1826, adresată fraților Focșăneanu din Fălticeni, a fost adusă de un negustor. Altă scrisoare din Viena, datată 26 octombrie 1829, a sosit în același mod, la aceeași adresă. Prin intermediul unui afacerist din Suceava, pe nume Barber, negustorii din Fălticeni primeau corespondență și pachete cu mărfuri, din Lemberg în 1818, din Bielitz în 1826, din Viena, Karlsbad și Breslau în 1829 etc. Și din Fălticeni, un negustor făcea în fiecare an deplasări la Viena în interese comerciale. În
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la aceeași adresă. Prin intermediul unui afacerist din Suceava, pe nume Barber, negustorii din Fălticeni primeau corespondență și pachete cu mărfuri, din Lemberg în 1818, din Bielitz în 1826, din Viena, Karlsbad și Breslau în 1829 etc. Și din Fălticeni, un negustor făcea în fiecare an deplasări la Viena în interese comerciale. În 1829, trecuse prin Lemberg și Breslau în același scop, în 1818, prin Leipzig. O dată cu pacea de la Adrianopole, a slăbit și suzeranitatea otomană asupra Principatelor Române. În urma desființării monopolului turcesc
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
câteva mese și scaune și o kassă nepricinuind așa mare cheltuială precum și localul n-ar costa mult fiindcă pe o vreme așa scurtă, un mic local ar fi de ajuns. Fiindcă iarmarocul din Fălticeni este vizitat de atât de mulți negustori străini și telegraful pentru comerț s-au făcut neapărat trebuincios. Prin urmare este speranța că venitul telegrafului prin deschiderea acestui birou sar mări considerabil. Al doilea folos ar fi acela că, Fălticeniul văzând de ce trebuință este biroul telegrafic, mai degrabă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mai 1910 și până la 26 august 1916, și încă o cursă dus-întors, tot zilnic, din 1 ianuarie 1911 și până la 26 august 1916. Necesitatea mai multor curse poștale pe această linie ferată, a fost impusă de intensificarea relațiilor comerciale ale negustorilor fălticeneni, antrenați într-un puternic schimb de corespondență și mesagerii cu localități din țară și străinătate. Alte curse poștale feroviare au funcționat înainte de război, în diferite perioade, pe distanța Pașcani-Iași, VereștiBotoșani, Pașcani-Burdujeni și BotoșaniBurdujeni, toate dus-întors. Războiul a pricinuit distrugeri
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care număra pe atunci peste 9.000 de sufleteă 9.047 în decembrie 1895). Aici era o activitate economică intensă și o parte din cei 648 de meseriași: croitori, cojocari, ciubotari, pielari, dulgheri, zidari etc. și cei circa 500 de negustori, se vor fi folosit de la început de acest mijloc rapid de comunicare, în relațiile lor de afaceri cu alte localități din țară, mai ales că mulți dintre ei nu știau carte, telefonul înlesnindu-le comunicarea. Aparatele telefonice au fost instalate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
depozite de cherestea, provenită de la fabricile din localitate și de la Râșca, Găinești și Suha. Se făcea comerț cu vite și cereale, cu lemnărie brută și fasonată, cu pielării, brânzeturi, fructe și altele. Relațiile întinse, în țară și peste hotare, ale negustorilor și oamenilor de afaceri, volumul important de corespondență provenit de la autoritățile de stat, precum și diversificarea prestațiilor, solicitau tot mai mult serviciile poștale, obligând organele competente la o cât mai bună organizare, atât în privința prezentării și expedierii trimiterilor, cât și a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Față de anul 1892, numărul locuitorilor a crescut de peste patru ori în Pașcani Târg și aproape s-a dublat în Pașcani Gară, ajungând în anul 1913, la 3.274 și respectiv la 2.304 locuitori. A crescut numărul meșteșugarilor și a negustorilor, dar și al muncitorilor de la atelierele căilor ferate. A devenit comună urbană în anul 1923, ca urmare a dezvoltării activității meșteșugărești și a comerțului, precum și a lărgirii schimbului de mărfuri între oraș și sat. Aici se găseau tot felul de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și predării trimiterilor. Necesitatea ei a apărut cu multă vreme în urmă. Anaforaua din 7 martie 1851, a Moldovei prevedea aplicarea pe scrisorile prezentate a unei ștampile cu numele orașului și data zilei. O ștampilă de zi solicitase mai mulți negustori din București, în 1852, considerând absolut necesară data poștei pe corespondența lor comercială. În Muntenia, ștampilele sunt cunoscute după 1853, având forma liniară, cu denumirea localității, iar dedesubt dataăprin trei litere luna și ziua în cifre arabe). După reluarea exploatării
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]