7,198 matches
-
felul său frumos de a se exprima, dar mai ales fondul lui pozitiv. Și uite-așa!... Apoi a venit la noi acasă (totul se petrece-n Bucureștii mei) și s-a-mprietenit cu tatăl meu. • Cu ce se ocupa tata? Tata era negustor, textile, asta era meseria lui. După război a făcut pâine din ori ce. Tata a știut să se descurce întotdeauna! Iar mama, care n-a lucrat niciodată în „câmpul muncii”, a avut grijă ca eu „să nu am timp”. A
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_prin_aburul_roni_caciularu_1394189449.html [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
te ciomăgesc, îți iau ultimul bănuț și-ți dau cu șutu’-n fund? Sau, mă rog, îți fură mașina sau bateria. Că țiganu’, n-alege. Mototolea zâmbi superior, tot cu ochii în tavan: --Vezi că nu gândești? Păi, țiganu’ e negustor, fă! El vrea, ca și mine, să dea un tun cu porcii, nu cu o baterie de mașină. Apoi, în caz că îl paște păcatu’ să se dea la mine...știi brișca aia pe care o folosesc vara la pepeni? O port
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415650389.html [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Foileton > ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 1391 din 22 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Negustorul Hasim din Rekem bătu la poarta care se înălța în fața sa. Știa oricum foarte bine cine locuia acolo și rămăsese foarte uimit când aflase, nevenindu-i să creadă. Îl întrebase pe cel care îi dăduse vestea dacă era sigur că
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413985207.html [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
prietene! Dar ascultă-mă cu mare atenție! E vorba despre tatăl meu care s-a angajat față de un tâlhar, acum mai mulți ani în urmă, cum că îi va păstra ceva în pivnița casei. Tot cam pe atunci un oarecare negustor foarte tânăr și cam nepriceput își investise toată agoniseala într-o caravană care trebuia să ajungă în Gaza venind prin Rekem de mai departe, de undeva din sudul Arabiei. Din Yemen mai precis. Înțelegi prietene? întrebă fariseul iar Hasim dădu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413985207.html [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
Din Yemen mai precis. Înțelegi prietene? întrebă fariseul iar Hasim dădu din cap, înțelegând. -Ei bine! caravana aceea n-a ajuns niciodată în Gaza fiindcă a fost jefuită de acel tâlhar și de ceata lui. Dar acesta era tâlhar nu negustor, deci a luat toată prada și a dat-o altcuiva să o vândă, adică unui negustor. Tâlharul a cedat un mic procent din sumă tatălui meu ca plată și i-a poruncit apoi să păstreze aurul câștigat din întreaga vânzare
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413985207.html [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
caravana aceea n-a ajuns niciodată în Gaza fiindcă a fost jefuită de acel tâlhar și de ceata lui. Dar acesta era tâlhar nu negustor, deci a luat toată prada și a dat-o altcuiva să o vândă, adică unui negustor. Tâlharul a cedat un mic procent din sumă tatălui meu ca plată și i-a poruncit apoi să păstreze aurul câștigat din întreaga vânzare într-o amforă pe care mai apoi i-a poruncit să o îngroape în pivnița casei
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413985207.html [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
ajutat și în fața tâlharilor cărora le trimitea onorarii ca să te protejeze pe drumurile deșertului, acea taxă de protecție pe care o percep aceștia și pe care dacă nu o plătești s-ar putea să rămâi fără marfă. Fariseul oftă iar negustorul își ridică privirea. -Tatăl meu a murit acum un an cu speranța că îți va spune cândva tot ce s-a întâmplat atunci, însă din cauza cuvântului și jurământului său nu a putut face asta. Nici eu nu ți-aș fi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413985207.html [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
Articolele Autorului Plecai și io la târg, să vezi saftea! De mă sculai devreme, dimineață, Nu cred că ceasu' unșpe arăta, Să casc un pic mai mult gura prin piață, Da' nu mă laud, nu e firea mea, Ca mine negustor, nu-i altu-n viață: Luând în fugă praz,niște măligă, De brânză doar nădejde mai era, Cățaua aia proastă-a lu' Cotigă, Din lanț scăpată, precum se vedea, Că-i atârna de gât doar o verigă, Tot după mine, vere
AFACERE OLTENEASCǍ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1395693239.html [Corola-blog/BlogPost/349898_a_351227]
-
mai tineri decât el, trăia cu frica lui Dumnezeu, fiind o fire evlavioasă de felul său, stare de spirit moștenită din moși-strămoși. Bunicul, se îmbrăcă cu cele mai bune haine ale sale și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec, care hălăduia în căruța sa cu coviltir din sat în sat să facă trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produselor agricole de care avea nevoie. Se repezi până în grădinița bunicii din fața
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
mai firesc organizate decât poporul român în decadenta. La atâta însă se mărginește afirmarea noastră, la principiul că numărul celor ce muncesc pentru a produce trebuie să fie, spre binele lor și al societății întregi, infinit mai mare decât numărul negustorilor de vorbe și negustorilor de marfă chiar; că producțiunea păstrează intactă sănătatea și puterea musculară a unui popor; ca în puterea lui musculară consista secretul tinereții lui, siguranță de-a rămânea o rasă. Sănătoasă de oameni. Azi nu mai e
NEGUSTORII DE VORBE de DONA TUDOR în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dona_tudor_1422318836.html [Corola-blog/BlogPost/359016_a_360345]
-
poporul român în decadenta. La atâta însă se mărginește afirmarea noastră, la principiul că numărul celor ce muncesc pentru a produce trebuie să fie, spre binele lor și al societății întregi, infinit mai mare decât numărul negustorilor de vorbe și negustorilor de marfă chiar; că producțiunea păstrează intactă sănătatea și puterea musculară a unui popor; ca în puterea lui musculară consista secretul tinereții lui, siguranță de-a rămânea o rasă. Sănătoasă de oameni. Azi nu mai e îndoială că orice om
NEGUSTORII DE VORBE de DONA TUDOR în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dona_tudor_1422318836.html [Corola-blog/BlogPost/359016_a_360345]
-
altora, nu prin specula, nu prin șarlatanerie politică, nu prin tripotaj și joc de bursă.” Mulți vorbesc, și cu rost și fără rost, despre Eminescu. Publicistica lui însă, cred că puțini au citit-o. E actual. E dureros de actual. Negustorii de vorbe, în trăncăneala serilor ecranate, se urcă în vârful puroiului cu interese și uită de statul român. Cine mai știe astăzi secretul vieții lungi a unui stat? ---------------------------- Dona TUDOR Ianuarie 2015 București Referință Bibliografică: Dona TUDOR - NEGUSTORII DE VORBE
NEGUSTORII DE VORBE de DONA TUDOR în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dona_tudor_1422318836.html [Corola-blog/BlogPost/359016_a_360345]
-
TUDOR - TAINE, TÂLCURI, ÎNVÂRTELI..., de Dona Tudor, publicat în Ediția nr. 730 din 30 decembrie 2012. Perpeleala. Moșmondeală. Răfuiala. Trăncăneli. Schimonoseli. Nechibzuința. Nestatornicie. Diletanți. Obtuzi. Nătângi. Atotștiutori. Atotcunoscători. Atotînțelegători. Rivalități. Dușmanii. Bogăție. Glorie! Vor dăinui amintirile. Dacă vor mai dăinui. Negustorii de grosolanii gândesc să pună pe tarabă aceleași gânduri. Cand ți-ai văzut sacii în căruță, e bine să te uiți în jur, dacă vrei să întorci spatele. Cine se împiedică de adevăr, e destinat mersului în genunchi. Pasul piticului
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
pentru vremuri mărunte. Sforari înhămați la șareta clovnului. Nu mai stau îngerii de ... Citește mai mult Perpeleala. Moșmondeală. Răfuiala. Trăncăneli. Schimonoseli. Nechibzuința. Nestatornicie. Diletanți. Obtuzi. Nătângi. Atotștiutori. Atotcunoscători. Atotînțelegători. Rivalități. Dușmanii. Bogăție. Glorie! Vor dăinui amintirile. Dacă vor mai dăinui. Negustorii de grosolanii gândesc să pună pe tarabă aceleași gânduri. Cand ți-ai văzut sacii în căruță, e bine să te uiți în jur, dacă vrei să întorci spatele.Cine se împiedică de adevăr, e destinat mersului în genunchi. Pasul piticului
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
neam românesc, cea danțai observare de făcut este că națiunea română, propriu-zisă, nu este încă pe deplin făurita. Rolul formativ al istoriei noastre nu este dus până la capăt. Acest rol abia este jumătate isprăvit și nu va fi pe ... X. NEGUSTORI DE PRINCIPII, de Dona Tudor, publicat în Ediția nr. 391 din 26 ianuarie 2012. De dupa perdele, strada se vede condusă de jandarmi. Din stradă, mulțimea nu mai vrea să fie condusă de nimeni. Pe ecrane, purtătorii de microfoane se poticnesc
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
de la Moscova și este sfătuit să rămână ascuns. Își lasă barbă și se adăpostește prin diferite case din Sibiu. Primarul din localitatea Gălănești, județul Rădăuți, refugiat și el, îi face un buletin de identitate pe numele de Ion Vladimir Spânu, negustor de cherestea, refugiat bucovinean, sub care va pribegi prin Transilvania aproape trei ani de zile. Este eliminat din Societatea scriitorilor și Sindicatul ziariștilor, este epurat și din Universitate, iar Gândirea este suprimată. În preajma Crăciunului publică sub numele Victor Mărginaș un
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
a recoltei de pe câmp. Aici Gib Mihăescu este dublat ca personaj de literar de mare succes de autorul acestui volum Al. Florin Țene. Calitățile Domniei sale de sociolog se derulează în mod fructuos atunci când prezintă lumea de burghezi, viticultori, avocați și negustori cu care Gib își petrecea timpul discutând. Boema literară este continuată și prin înființarea unui Cenaclu literar care își desfășura activitățile acasă la Gib Mihăescu. Partea a II-a a romanului este extrem de provocatoare, incitantă prin conținutul său, prin imaginile
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de PETRE DIN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/petre_din_1459415392.html [Corola-blog/BlogPost/383327_a_384656]
-
de calitate condus de Maria del Chiaro care folosea și cifre pentru secretizare. A mai cooptat printre sfetnicii săi pe slugerul Toma Cantacuzino, al doilea logofăt Ștefan Cantacuzino (viitorul domn), paharnicul Ianache Văcărescu (care avea să fie executat odată cu domnitorul), negustorul Nicolo Caraiani și Constantin, fiul lui Vasilie din Veneția. S-a găsit, după Paul Cernovodeanu, „o întinsă corespondență nu numai cu suveranii vremii (împărații de la Viena, țarul Rusiei, regele Frantei, al Poloniei s.a.), dar și cu oameni de stat și
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
guvernare al țarilor erau necunoscute atunci. Circulau doar povești, un fel de legende, unele cu caracter mesianic, despre acești blonzi veniți din negurile de la nord-estul Europei. Brâncoveanu, ca și conducătorii popoarelor balcanice, aflaseră despre ei și comunicau cu ei prin negustori, călători dar, mai ales, prin călugări ca acel Isaia folosit de Brâncoveanu pentru a intra în contact cu Petru I pe vremea când domnea cu fratele său Ivan și care a fost deconspirat de oamenii lui Bălăceanu și închis în
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
continuat în taină legăturile sale cu cancelaria de la Viena, mai ales cu contele Stephan de Stainville, viitorul guvernator al Olteniei. Era vorba în special de schimburi de informații utile ambelor părți. De asemenea, s-a folosit de Apostol Manu un negustor bogat de origine din Bitolia (care ajunsese într-o poziție puternică la Pesta fiind chiar înnobilat de împărat) pentru a face depuneri de bani la Viena și Brașov și pentru a investi în terenuri în Transilvania. Fiul acestui Apostol avea
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
să găzduiască pe călugări. Omul acesta avea și o soție care era foarte smerita și postea în fiecare zi; mai avea o fată de șase ani. Într-o zi s-a dus acest iubitor de Hristos la Constantinopol, căci era negustor. Și-a lăsat deci acasă soția , copilul și pe un rob și a plecat în călătorie pe mare. Pe când se ducea spre corabie, femeia l-a întrebat : - Cui ne lași, omule? - Stăpânei noastre, Născătoarea de Dumnezeu, a răspuns bărbatul. Într-
LIVADA DUHOVNICEASCA (24) de ION UNTARU în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381376285.html [Corola-blog/BlogPost/352404_a_353733]
-
pe tine tot nu te puneam pe listă. Nu mi-ar fi trecut prin cap. Hai în casă. - Florico, îi zic eu, cît a fost de plină de viață casă asta, citi oameni veneau în curte ca să aducă cereale la negustorul de atunci Vasile Dumitrescu, socru-tău, cât de mulți și de veseli erați cu toții, de se auzeau seară cântecele voastre până departe, iar acum aici parcă e pustiu. Am mai fost și ieri și nu m-ai auzit când am
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ecouri_mioritice.html [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
L-am luat la mine să îl întrețin eu și el să facă ceva treburi pe afară pe care nu le mai pot face eu la 80 de ani. Și a început iar să povestească. - Daca socru-meu a fost negustor de cereale că și taică-tu, unchiul Spirea, stii și tu ce viață grea a venit peste noi. Și a mai venit și secetă aceea mare. Ajunsesem așa de săraci și de înfometați că vedeam stele verzi pe pereți. Nu
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ecouri_mioritice.html [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
viață și de bucuriile ei.(sic!). Mă refer la X,Y,Z. Din dragoste nu am învățat nimic, pentru că inima este un copil prost, de aceea, probabil, mi se striga - NU VEZI CĂ EȘTI PROST? Fondatorul psihanalizei era fiul unui negustor de lână. Nu a tăcut, a vorbit ce avea de vorbit. Esenin semăna cu un mesteacăn, cu o colină în zori, cu un râu albastru, nu a tăcut. Jaguarul își mușcă stăpânul numai după ce crește. Nudul -cariatidă și omidă. Dansatoare
TACI DIN GURĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Taci_din_gura_boris_mehr_1390711529.html [Corola-blog/BlogPost/347565_a_348894]
-
vocea, cu prietenii lui artiști, cu pălăria pe ochi, pe nas, pe bărbie. Îngenunchiend. Nu melodramatic, ci umilit și cufundat în mierea de penumbră a dăruirii de sine. Și la aplauze, înflorește discret, cu capul descoperit, frumos și semit, nu negustor de stofe, ci ucigaș din dragoste. Trebuie să vă mai redau încă o poezie de Leonard Cohen. Trebuie! E-un farmec de aventurier, de nebun de iubire, iar el e-un pătimaș orbit de tot ce e mai frumos și
CUVINTE DESPRE LEONARD COHEN, CÂND SOARELE A INTRAT IN MARE... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1479124602.html [Corola-blog/BlogPost/367614_a_368943]