720 matches
-
dintr-o gaură. Așa, aveam și noi ponturile noastre. O dată, în tinerețe, cu banda unuia Toropeală, am tăiat o mahala întreagă, la Ciucea, cu topoarele. Gârlă curgea sângele, ucenicule! înotai. Dam în dreapta și-n stânga, sunau capetele ca lemnele. Bogați negustorii! Retezam degetele și trăgeam ghiulurile. Îmi umplusem un buzunar. Numai inele cu piatră verde și roșie aveau, ce vrei, inele de mahări! Și parale, saci! Ajungem și la brutar. Caută-i 151 marafetii, nu-i găseam, că-i ținea ascunși
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
oile: până puca să cumpere unul, că pe urmă curgeau! Când terminau sacul, o ștergeau prin mulțime, după ce le mai umbla Gheorghe prin chimire. Noaptea trăgeau la cîte-o casă de văduvă. Băteau la geam. - Cine-i? -Noi, lele! - Care voi? - Negustorii de la București. - Și ce-oți vrea? - Deschide. Deschidea văduva. - Vrem să dormim la noapte. - Oliu, tocmai la femeie singură? Că mă râde lumea. Se uita caiafa la muiere, râdea, își scotea căciula, o scutura, își ștergea picioarele. - Văduvă, văduvă, da
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
din când în când, le mângâiau, cu ochii pierduți în tavanul întunecat. Ușa se deschidea și se închidea. Intrau oameni noi, se așezau la alte mese, cei mai mulți plecau. La miezul nopții, rămăseseră numai gabrovenii și caramangiii. Jocul se întărîtase. Câștigau negustorii, după planul lui Florea. Osteniseră, dar nu se lăsau. Miza creștea și li se făcuse cald. Atunci a început Gheorghe a măslui cărțile. Polii au făcut picioare. Treceau sub palma pungașilor. Piele clipea din când în când peste masă. Păgubașii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
A comandat Bozoncea de băut și de mâncare. Lui Gheorghe u ploua în gură de poftă, că văzuse bunătățile de la bufet. Numai pești erau, de toate neamurile, tăiați și dichisiți în farfurii lungi, cu sosuri de untdelemn și mirodenii. 198 Negustorii mâncau bine, flencăneau, beau cu plăcere vinul tare ținut în gheață și după aceea, pe la miezul nopții, își luau nevestele de mijloc și jucau cu ele, veseli și nepăsători. Mai puneau ochii pe câte o străină, n-o slăbeau din
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu ochii pe prăvălii! - Bună dimineața la negustori! rostea Bozoncea. '•* Grecii mormăiau, pe sub mustățile lor mari, răspunsul. - Dați, mă, bună ziua Stăpînului! se înfuria Gheorghe din spate. - Lasă-i, Treanță, spunea moale starostele, și se întorcea iar spre ei: Merge marafetul? Negustorii, numai ochi. Acu-i acu! Paraschiv se lipea de tarabe. La el nu prea se uitau, că nu-l știau. Ceilalți se opreau alături. Pe urmă începea cearta. Ăl bătrân era cu muștarul sărit de cu noaptea. Se băga sub
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-i povestise Gheorghe, gândi ucenicul. Vrea să zică nu scăpase, îi întindeau și lui pielea. Scrâșnea și se uita la Rică: - Mă, nu scap eu... Lumea se adunase în păr. Pe drum, spre circumscripție, au trecut și prin piață. Ieșiseră negustorii ca la urs. Râdea Iani din ușa plăcintăriei: - Hi, hi, hi, uite bre, bandiții... Se țineau cu mâna de burtă simigiii. Pungașii, să intre în pământ, și mai multe nu. Moarte le-ajurat ucenicul. - Am scăpat bre, ziceau grecii, legîndu-și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai neagră asupra amorului casnic: „N-a mai rămas, frățioare, Cineva să se Însoare, Că precum cîștig nu este, De vom lua și neveste, Pas apoi de mai trăiește Or În lume pribegește. Că ele nu te Întreabă D-ai negustorie slabă, Ci dă-mi, ado, cheltuiește, La mode mereu croiește. Dă bani pe gălăndărie, De n-ai, ia În datorie. Ele privesc la cocoane Și la alte mari persoane, Ce În toată săptămîna Să-și croiască le dă mîna, Astfel
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
primea el, magazinele tot se înființau, sub un alt nume, o bancă la care erau interesați oameni politici puternici era gata a servi ca intermediar. Concurența acestei întreprinderi ar fi fost așa de mare încît ar fi desființat pe toți negustorii de cafea. Casa comanditară avea relații cu Turcia și cu Orientul arab și tindea către un monopol acoperit al importului de cafea și coloniale. În caz de război, de rupere a contactului cu Egiptul și alte piețe, ar fi fost
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de oameni. Într-un cuvânt, Saferian cu ceaiurile lui și Demirgian cu motocicleta erau niște nostalgici. Sultana, dimpotrivă, se revela aprigă de comerț în sine, consumîndu-se în prezent cu pasiune. Când lui Saferian i se întîmpla să se înșele în negustorie, plătind prea scump obiecte ce nu se vindeau sau vânzând ieftin lucruri de valoare, din neglijență ori din G. Călinescu neștiință, nu se supăra niciodată și nu certa pe Demirgian sau pe cel direct responsabil. Zicea: . - Așa este comerțul. Azi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
magazine (istoricul acestor eșecuri repetate se dovedește revelator); • schimburile regionale de produse alimentare: schimburile tradiționale care s-au adaptat la lipsa banilor (regiunea fluviului, lipsită de teren arabil, primește manioc din interior în schimbul peștelui). Două elemente se dovedesc deosebit de importante: negustorii ambulanți și piețele de produse alimentare. În sudul regiunii Alima, negustorii ambulanți fac o serioasă concurență buticurilor europene: după sondajul nostru, ei atrag în această regiune 35% din volumul monetar. Numărul lor este imposibil de verificat; ei merg din sat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înseamnă oare a le nega orice specificitate? Dacă da, în numele cui? • Reducția individualistă Opțiunea raționalistă adoptă postura individualistă pentru a înțelege acțiunile din interior (în mod "comprehensiv"). Moulin identifică în acest cadru teoretic câteva figuri "tipice", considerate exemplare (Castelli pentru negustorii întreprinzători, cf. Moulin, 1992). Această atitudine comprehensivă nu este nici pe departe adoptată de toți sociologii. Din mai multe motive: mai întâi, pentru că nu este comprehensivă decât în aparență: strivind munca de singularizare care caracterizează jocul agenților culturali, sociologul efectuează
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe deasupra obligația de a plăti serviciul oferit, dar în ce privește cota sa aceasta este redusă la minimul posibil de către concurență; iar în ce privește dreptatea acestui sistem, ar fi ciudat ca meșteșugarii din Paris să nu fi lucrat pentru negustorii din Marsilia când negustorii din Marsilia lucrează pentru meșteșugarii din Paris. Dacă, potrivit invenției socialiste, statul s-ar substitui comerțului, la ce se va ajunge? Vă rog să mi se semnaleze unde va fi economisirea pentru public. Se va vedea aceasta în prețul de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
meu să dea. În cale-mi vreo groapă de cumva s - a 'ntîmplat De buruieni ascunsă, într-însa eu am dat. De fac călătorie, din drum mă rătăcesc, Când voi să merg la munte, la baltă mă trezesc. De fac negustorie, nimic nu folosesc, Căci vremea priincioasă nu pot s-o nimeresc; Sau marfa nu se cată, sau prețul l-am greșit, Sau c-am sosit la punctul când târgul s-a sfârșit. În scurt, orice voi face, restriștea e aici
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vechei clase boierești avem o nouă clasă, care n-o compensează de fel pe cea veche, clasa scribilor. Această clasă se îmflă rânduri, rânduri, recrutându - și membrii din fiii clerului laic, din slugile foștilor boieri și fiii acestor slugi, din negustorii retrași și din fiii acestor negustori, mișcarea merge crescând, clasa de mijloc a pierit, ea s-a schimbat într-o clasă de proletari ai condeiului, fără nici o însemnătate pozitivă. în stat, fără nici o însemnătate pentru nație, o clasă de turburători
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
turcii din preajma Zaițarului, au luat Liubința cu toate înălțimile din împrejurime. [17 octombrie 1876] FANTAZIA ÎN TELEGRAME "Neue freie Presse", foaia - cadână, care din dragoste pentru turci sufere de superescitare nervoasă, are și prin România cîteun "daatsch Bocherl" care, pe lângă negustoria cu piei de cloșcă, are meseria de a-și înfierbînta creierii cu câte - un păhar de bere și a-și transmite fumurile perciunatului cap drept la Viena pe sârmă, care, după cum se știe, nu roșește. Astfel corespondentul anunță din Iași
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numiții noștri suverani, cari de pe la 1560 au început să ne calce tractatele nu l-au avut niciodată, deși confesia mozaică e pentru spiritul ascetic și îngăduitor al religiei creștine tot atât de străină ca și cea mahometană. Afară de aceea aveau dreptul liberei negustorii cu manufacturi străine, - dar aicea se mărginea totul și așa ar fi trebuit să rămâie. Meseriași și proprietari nu puteau fi, căci proprietatea emana de la domnie și era strâns legată cu contribuția de sânge, la care nimeni nu i-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în schimbul vechei clase boierești avem o nouă clasă, care n-o compensază de fel pe cea veche - clasa scribilor. Această clasă se îmflă rânduri, rânduri, recrutîndu-și membrii din fii clerului laic, din slugile foștilor boieri și fiii acestor slugi, din negustorii retrași și din fiii acestor negustori, mișcarea merge crescând, clasa de mijloc a pierit, ea s-a schimbat într-o clasă de proletari ai condeiului, fără nici o însămnătate pozitivă în stat, fără nici o însămnătate pentru nație, o clasă de turburători
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reprezintă dovada indiscutabilă a practicării comerțului pe aici din cele mai îndepărtate timpuri. Nu sunt suficiente date în legătură cu practicile comerciale în viața satelor, dar bănuim că în așezările rurale, o îndelungată perioadă de timp a predominat forma de comerț ambulant, negustorii fiind, în majoritatea lor, alogeni. Spre o astfel de constatare conduce diversitatea monetară, atât ca loc de emisiune, cât și ca sistem de valori. Cu timpul se vor implica în asemenea activități și localnicii, dar ei nu vor reuși niciodată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai are încă pretenții care se gospodăresc prin oamenii ei. Noi am umflat întreaga industrie de stat austriacă. Comunitatea întreprinderilor familiale austriece se sărută astăzi cu întreaga lume, și noi îl avem pe regele pupăturilor mulțumită mâinilor noastre obișnuite cu negustoria. Austria este în ziua de azi tot mai mult o țară de spiritualitate cu o mulțime de oameni spirituali, așa cum a spus directorul general la sărbătoarea întreprinderii. DOAMNA KOVACIC: Cum adică, oameni spirt-ualiți? DOMNUL KOVACIC: Spirit... oameni cu spirit, pentru că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
forța pasiunii ), are mult mai multe alternative de compensare sau alinare a situației în care se află: poate opta pentru o plimbare nestingherită, se poate delecta auzind sau văzând lucruri diverse, poate călări, juca cărți sau se poate ocupa de negustorie. Lucruri banale, care însă nu sunt accesibile femeilor. Se profilează în discursul naratorului boccaccesc mai multe opoziții privind cuplul vir - femina: rezistență vs. sensibilitate, deschidere vs. închidere, libertate vs. 116 Ibidem, p. 520. (trad. n.) 117 Giovanni Boccaccio, Decameronul, vol
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
toamnă al câmpului și grădinilor, colorate în tonuri pastelate de un mare rafinament cromatic. De pe la începutul secolului al XX-lea, s-a folosit, pe lângă vopsitul vegetal, și boitul cu culori pe bază de anilină 3. Boiaua era cumpărată de la negustorii evrei din Stănișești sau din Colonești. Aceste culori ochioase, cu tonalități tari erau preferate de către femeile mai tinere, care compuneau pe covoarele lor adevărate grădini în miniatură. Lăicerele și păretarele țesute cu lână albă, neagră, laie sau sârbă se armonizau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
forța pasiunii ), are mult mai multe alternative de compensare sau alinare a situației în care se află: poate opta pentru o plimbare nestingherită, se poate delecta auzind sau văzând lucruri diverse, poate călări, juca cărți sau se poate ocupa de negustorie. Lucruri banale, care însă nu sunt accesibile femeilor. Se profilează în discursul naratorului boccaccesc mai multe opoziții privind cuplul vir - femina: rezistență vs. sensibilitate, deschidere vs. închidere, libertate vs. 116 Ibidem, p. 520. (trad. n.) 117 Giovanni Boccaccio, Decameronul, vol
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tare și deslușit". Consiliul de administrație, "cum continua să se numească stolul de vulturi care păreau a se fi atașat de persoana lui", face parte din același univers în care e necesară instituirea unui Conservator de Măsuri și Greutăți. Simbolurile negustoriei, comerțul ca însemn fundamental al civilizației umane sunt de asemenea coborâte în derizoriu. "Etaloanele șchioapei, al piciorului, al yardului, al vergei, al cablului, al ocalei, al merticului, al obrocului, al galonului, al dramului, al drahmei, al unciei și-al livrei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
meu“ (In 12, 26). Unde este Cristos, regele? În ceruri, desigur. Aici, tu, o soldatule, trebuie să-ți ghidezi proprii pași. Uită orice odihnă pământească. Nici un soldat nu-și construiește casă sau nu cumpără terenuri, ori nu se dedă diferitelor negustorii, pentru care sunt necesari banii. Nimeni dintre cei care militărește, nu se încurcă cu negustoriile vieții, iar aceasta o fac cu scopul de a-i plăcea celui care i-a înrolat (cf. 2Tim 2, 4). Soldatul are mâncarea pe care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
trebuie să-ți ghidezi proprii pași. Uită orice odihnă pământească. Nici un soldat nu-și construiește casă sau nu cumpără terenuri, ori nu se dedă diferitelor negustorii, pentru care sunt necesari banii. Nimeni dintre cei care militărește, nu se încurcă cu negustoriile vieții, iar aceasta o fac cu scopul de a-i plăcea celui care i-a înrolat (cf. 2Tim 2, 4). Soldatul are mâncarea pe care i-o dă împăratul; nu are nevoie să-și pregătească alimentele și nici nu se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]