477 matches
-
pus la încercare un principiu de bază al noii Legi a Educației Naționale, pentru care am militat și continui să o fac: depolitizarea școlii. De aceea, nu pot decât să susțin dorința studenților din centrul universitar din Târgu Mureș de neimplicare a politicului în problemele învățământului. Am clamat mereu depolitizarea școlii românești, am acționat chiar la nivel de model personal în acest sens. Autonomia universitară este cea care trebuie să facă legea în învățământul superior. Legea Educației Naționale precizează clar acest
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
istorie a statului și societății bizantine (vol. 1, 2), Warren Treadgold O istorie socială a cunoașterii, Peter Burke O scurtă istorie a Germaniei, Mary Fulbrook Pacea neterminată, Mihály Fülöp Politica statelor unite față de turcia între anii 1943 și 1952. De la neimplicare la alianță, Emanuel Plopeanu Principatele române în raporturile politice internaționale, Leonid Boicu Putere și destin, Sol Shulman Regimul comunist în România, Doina Barcan, Bogdan Sterpu Statul Israel: imaginar politic și istoric, Mădălina Vârtejanu-Joubert Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cetățeanul la înălțimea sarcinilor pe care el însuși și le asuma, și aceasta chiar împotriva tendinței de a invada societatea într-un mod dirijist și ineficace, a tendinței de "a face" pentru a satisface diferitele revendicări categoriale. Nici geniu al neimplicării, nici constrâns să facă, ci artizan al lui pune să se facă, așa se voia acum statul modern. Expresia aceasta este atât de apreciată și cunoaște o răspândire atât de rapidă, încât prefecții și-o însușesc imediat și, într-un
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
funcția de a garanta decât de a impune. Descentralizarea și dispozițiile contractuale din care derivă Politica Orașului nu vor face decât să întărească această situație. În politică, raportarea la marile principii nu mai justifica ignorarea calităților și efectelor acțiunilor sau neimplicarea în așteptarea unei lumi mai bune. Asociația și-a pierdut din aura magică de contraputere. Desigur, în ciuda formelor sale atomizate, fragile sau efemere, viața asociativă rămâne un punct de sprijin esențial al punerii în practică a politicilor publice; sau cel
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o parte. Pe de altă parte, ar putea fi și efectul lecției învățate în perioada comunismului, și anume lipsa de încredere în străini. Ca și în alte societăți postcomuniste, tranziția în fosta Republică Democrată Germană a fost marcată de o neimplicare voluntară a cetățenilor, dincolo de Biserică. Acest lucru reprezintă un handicap pentru dezvoltarea competențelor cetățenești și pentru consolidarea societății civile. Revenind la cercetarea lui Howard (2003), ultimul factor luat în calcul pentru explicarea nivelului scăzut de participare în asociații voluntare este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
extrem de puține (Tribuna Învățământului, Examene, Revista de pedagogie) și au tiraje reduse. d) Deficitul de comunicare și de participare datorat, printre altele, lipsei infrastructurii necesare unei comunicări eficiente. Deciziile se iau la vârf, iar informația ajunge uneori distorsionată la bază. Neimplicarea cadrelor didactice în adoptarea deciziilor face ca aplicarea acestora să întâmpine opoziție. Rezolvarea acestor deficite presupune timpi diferiți, în funcție de profunzimea aspectelor implicate. Important este însă faptul că reforma a demarat, aflându-se astăzi în plină desfășurare. Pentru o imagine de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
eficientă. Fără asimilarea acestor aspecte șansele de reușită în promovarea schimbării sunt nule. Înțelegerea conținutului acestui principiu poate fi asigurată și dacă pornim de la analiza inversă a fenomenului, mai exact, de la definirea nonacțiunii. Aceasta s-ar putea traduce prin: dezinteres, neimplicare, persistența unor comportamente rutiniere, tributare practicilor depășite, gândire stereotipă, prejudecăți, rezistență, mentalități învechite etc. Un învățământ caracterizat prin aceste atribute ar fi sortit din start eșecului. De asemenea, deși conștientizarea importanței schimbării reprezintă primul pas, el se dovedește a fi
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
comportamentelor favorabile schimbării; * Punerea la dispoziție a resurselor necesare rezolvării problemelor; * Acordarea autonomiei în realizarea proiectului de schimbare. În condițiile în care organizația nu este pregătită pentru realizarea schimbării, se recomandă neînceperea acestui proces, deoarece există suficiente riscuri legate de neimplicarea indivizilor sau de nesusținerea schimbării. 1. Diagnosticul procesului de schimbare Întrebările care pot apare în acest moment descriu, de fapt, aspectele care necesită evaluarea: climatul organizațional ("Care este starea relațiilor dintre diferite niveluri ierarhice?"), agenții schimbării ("Care sunt angajații care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
că, în realitate, climatul organizațional are efect cumulativ, rezultând din combinarea motivației, a leadership-ului, a comunicării, deciziei, scopurilor și controlului. Ei descriu patru tipuri de climat școlar: 1. Autocratic exploatator, în care deciziile se iau la nivel superior ierarhic, prin neimplicarea subordonaților deoarece aceștia nu se bucură de încrederea managerilor. Recunoaștem aici caracteristicile climatului promovat de organizațiile birocratice, raționale și închise (Taylor, Weber). 2. Autocratic binevoitor în care subordonații participă la procesul decizional într-o măsură destul de mică și numai în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de adăugat la patrimoniul cunoașterii universale. Este adevărat, psihologia n-a fost dintotdeauna ceea ce este actualmente, multe din ramurile sale astăzi roditoare pe atunci nu existau, nici nu erau de imaginat. Lipsa lor nu poate fi invocată în loc de scuză pentru neimplicarea în multe din conflictele fierbinți și în zilele noastre. Firește, de aici nu rezultă că locul psihologiei în viața oamenilor ar fi unul lipsit de temei, că viața n-ar abunda pur și simplu în manifestări lipsite de rațiune și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aveau rezultate foarte slabe; * 32% din minori au abandonat școala și nu erau încadrați în nici o altă activitate; * 9% erau absolvenți ai învățământului primar și erau încadrați ca muncitori necalificați. Situația școlară slabă, în unele situații este și urmare a neimplicării cadrelor didactice. În studiul menționat, în 32% din cazuri pedagogii nu cunoșteau nici un membru al familiei minorului cu atitudini predelicvente, în 53% din cazuri, cadrele didactice și colectivul clasei au adoptat o atitudine indiferentă față de minorul predelicvent, ceea ce a dus
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și alt(e) personaj(e); între trăsăturile aceluiași personaj; - se poate realiza la diferite dimensiuni (de la două cuvinte Ț de regulă, în titluri Ț la două versuri, până la pasaje întregi în proză); - autorul (naratorul) nu mai are o atitudine de neimplicare; dimpotrivă, el recurge la hiperbolă, ironie, exagerări; etc. DIALOGUL (!!) Atenție la etimologia cuvântului „logos” Ț știință, cuvânt; dar „dia” nu înseamnă „doi” ci „peste”, „prin”, „între”, „cu”, deci „dia” nu intră în antonimie cu „mono” de la „monolog”. - este un mod
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
2), Warren Treadgold O istorie socială a cunoașterii, Peter Burke O scurtă istorie a Germaniei, Mary Fulbrook Orizont închis, Al. Zub Principatele române în raporturile politice internaționale, Leonid Boicu Politica Statelor Unite fată de Turcia între anii 1943 și 1952. De la neimplicare la alianță, Emanuel Plopeanu Propagandă și politică externă românească în secolul XX, Paul Nistor Putere și destin, Sol Shulman România post 1989, Catherine Durandin & Zoe Petre Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec 1 Florea Ioncioaia, Revolta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
etc., dar nu-și "pune întrebarea dacă trebuie să existe opere de artă". Și se poate continua și cu alte științe fără a putea răspunde dacă trebuie să existe, că ar avea sau nu un sens... Max Weber pledează pentru neimplicarea politică a oamenilor de știință, a universitarilor: "Mai ales atunci cînd tratează in mod științific probleme politice. Căci adoptarea unei poziții practic-politice și analiza științifică a formațiunilor politice și a pozițiilor lor sînt două lucruri diferite. Cînd vorbești într-o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mobilizare "de sus" nu a avut un oarecare succes, chiar și pentru că anumite caracteristici ale organizației militare au făcut mai dificilă instituționalizarea relațiilor elită-masă sau pentru că, dată fiind situația politică în care a avut loc intervenția, regula obișnuită a fost neimplicarea depolitizarea și indiferența la nivel de masă. De asemenea, regimul militar prezintă foarte rar elemente instituționale distincte față de regimul precedent, dincolo de formarea clasicei juntas sau a unor organe consultative care reprezintă cadrul decizional și guvernativ principal. Aproape niciodată regimurile militare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
față de sistemul clasic de evaluare prin note 11. neasumarea responsabilității elevilor față de sarcinile ce li se atribuie de către colectivul de conducere al clasei 12. scăderea respectului față de părinți, profesori, bătrâni, bolnavi 13. manifestarea la unii elevi a unor atitudini de neimplicare în acțiuni desfășurate în folosul comunității, al familiei și al clasei de apartenență ACȚIUNI Ce facem? PARTENERI Cu cine facem? INSTRUMENTE Cu ce facem? - Aplicare de chestionare - Discuții în cadrul grupelor - Aplicare de chestionare pentru elevi - Aplicare de chestionare pentru părințiDiscuții
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Rodica SFÂRLOS, Lenuţa HAMZA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93144]
-
posibilitățile prin care mijloacele de învățământ pot fi corelate cu aceste resurse" (Jenkinson, 1997). Analizând atitudinea cadrelor didactice față de procesul de integrare a copiilor cu cerințe speciale în școala obișnuită/de masă, distingem următoarele tipuri: atitudinea de indiferență și de neimplicare manifestată prin izolarea elevilor cu dizabilitate, conduita diferențiată în relaționarea cu elevii integrați, promovarea în fața elevilor clasei a unui model de conduită deficitar în raporturile cu elevii integrați (care va fi imitat și extins chiar în afara mediului școlar), evaluarea subiectivă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
română modernă se înfățișează ca o uriașă mașină moartă, fără suflet propriu și fără o cultură corespunzătoare, izvorâtă din acest suflet. Este marea lipsă care se simte în toate așezămintele burgheziei noastre"25. Acest decalaj apare ca un efect al neimplicării burgheziei în creația culturală din epocă. Totuși, la un moment dat, capitalismul se instalează cu drepturi depline și începe o adevărată "revoluție sufletească [...] desprinderea limpede, deplin conștientă a elementelor burgheze ale sufletului nostru și prefacerea lor în principiu de gândire
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pînă acum a României. Cel ce va avea, în deceniul patru al secolului trecut, evidente simpatii politice de dreapta (chiar dacă lucrurile au fost nițel mai complicate), prezicea însă, de data aceasta utopic, că generația '27 va fi totodată singulară prin neimplicarea ei în teatrul de operațiuni politice. Ca să îl invocăm pe Julien Benda, autor atît de comentat pe atunci, între spiritual și politic, generația Eliade se situa de partea celui dintîi. Și asta pentru simplul motiv că o asemenea generație miza
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ne ducem viața mai departe [...]. Și, în condițiile astea, nu pot să spun că am dus lipsă, dar nici nu ne-am lăfăit". Această învățătură de viață explică mult din cotidianul cenușiu, dar rezistent, al vieții din timpul regimului comunist: neimplicarea, neieșitul în evidență, moderația, limitarea riscurilor sociale și profesionale, capitalizarea discretă a resurselor. Autodisciplina impusă astfel era în acord cu autoritarismul vremii și a fost compensată prin strategii tradiționale de asociere și întrajutorare. O întreagă rețea de cunoștințe, rude, prieteni
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
suficiente presiuni pentru a determina un răspuns pozitiv din partea sistemului politic. Acesta va funcționa fără legătură cu dorințele cetățenilor și va fi dominat cel mai probabil de ineficiență și corupție. Astfel, el va genera la rândul lui neîncrederea, dezamăgirea și neimplicarea cetățenilor. În acest scop, am analizat cultura politică din România urbană. Această cultură politică este una mai puțin civică decât lasă să se înțeleagă de obicei disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea modernizării. Locuitorii orașelor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
suficiente inputuri pentru a determina un răspuns pozitiv din partea sistemului politic. Acesta va funcționa fără legătură cu dorințele cetățenilor și va fi dominat cel mai probabil de ineficiență și corupție. Astfel, el va genera la rândul lui neîncrederea, dezamăgirea și neimplicarea cetățenilor. Din această perspectivă ar trebui să vedem alarmismul celor care percep scăderea implicării civice în societățile occidentale (Putnam, 1995a). Așa cum vom vedea, disputa actuală privește tendința de scădere a participării politice. În timp ce unii autori precum Putnam cred în scăderea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
interesele și cine le-ar fi putut promova, pe de-o parte. Dar poate fi și efectul lecției învățate în perioada comunismului, anume lipsa de încredere în străini. Ca și în alte societăți post-comuniste, tranziția a fost marcată de o neimplicare voluntară a cetățenilor, dincolo de biserică. Acest lucru reprezintă un handicap pentru dezvoltarea competențelor cetățenești și pentru consolidarea societății civile. 3.3.2 Participarea politică în România După trecerea în revistă a teoriilor majore ale participării politice și descoperirile recente, mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
o singură organizație, ceea ce plasează societatea spaniolă printre ultimele în Europa; la fel se întâmplă și în cazul muncii voluntare sau sprijinului financiar acordat acestor organizații. Iar participarea nu pare să se axeze mai mult pe problematica socială, ca să echilibreze neimplicarea în asociațiile "clasice". Lipsa de participare apare în sondaje ca fiind comună tuturor tipurilor de asociații. În concluzie, participarea voluntară este una redusă, și în ciuda numărului lor, asociațiile rămân cantonate local, fără o organizare națională și cu o slabă colaborare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
prezentată în Europa postcomunistă ca o opțiune pentru lipsa de experiență a partidelor în probleme economice și administrative. Astfel, nu este foarte clar dacă ea exprimă o înclinație non-democratică sau dorința sinceră a cetățenilor pentru competență managerială, eficiență economică și neimplicare partizană. De altfel, ambele țări au experimentat astfel de decizii numite "tehnocrate", deci fără a implica un partizanat politic precis. România a avut în 1991 un guvern care a realizat reforme economice și a pregătit alegerile din 1992, iar în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]