506 matches
-
la subiecții săraci (2 din 20 și 0 din 20). Categoria "dezorganizare familială, divorțuri, separări, decese" este pusă în evidență mult mai des de subiecții implicați în lupta împotriva sărăciei (14 din 30 vs. 7 din 30 în cazul celor neimplicați), ceea ce reflectă, poate, o cunoaștere mai aprofundată a dosarelor biografice ale celor excluși social. În aceeași direcție, cei implicați în această luptă vorbesc în număr mult mai mare de cădere psihică și de suferință (24 din 30 vs. 15 din
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cunoaștere mai aprofundată a dosarelor biografice ale celor excluși social. În aceeași direcție, cei implicați în această luptă vorbesc în număr mult mai mare de cădere psihică și de suferință (24 din 30 vs. 15 din 30 în cazul celor neimplicați). Să mai observăm și faptul că subiecții din clasa mijlocie neimplicați (17 din 30 vs. 7 din 30 în cazul celor implicați) subscriu mai adesea la ideea unui relativism cultural sau a unei relativități a persoanei sărace. Perioadele istorice, locațiile
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
aceeași direcție, cei implicați în această luptă vorbesc în număr mult mai mare de cădere psihică și de suferință (24 din 30 vs. 15 din 30 în cazul celor neimplicați). Să mai observăm și faptul că subiecții din clasa mijlocie neimplicați (17 din 30 vs. 7 din 30 în cazul celor implicați) subscriu mai adesea la ideea unui relativism cultural sau a unei relativități a persoanei sărace. Perioadele istorice, locațiile geografice sau anumite situații, mai rele decît cele trăite în Franța
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
inclus în lucrarea de față) permite evidențierea unor diferențe interesante între diferite grupuri de subiecți. Locuința este în majoritatea cazurilor plasată pe primul loc în răspunsurile la această chestiune (87% dintre intervievați). Să subliniem totuși locul important pe care subiecții neimplicați în lupta împotriva sărăciei l-au acordat lipsurilor alimentare (26 din 30) sau de vestimentație (14 din 30), comparativ cu cei implicați (18 din 30 și 8 din 30), ceea ce poate explica strategiile de autoprezentare ale cerșetorilor din Paris sau
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
poate explica strategiile de autoprezentare ale cerșetorilor din Paris sau din alte părți (centrare a discursului adresat publicului din mijloacele de transport pe "mîncare" și pe "igiena corporală") care intensifică intuitiv, punînd-o în scenă, ierarhia nevoilor elementare percepută de oamenii neimplicați în lupta împotriva sărăciei. Subiecții săraci pun accentul, în ceea ce-i privește, pe integrarea prin muncă, care se află pe locul doi, imediat după nevoia de locuință, confirmînd rezultatele obținute într-un test cu asociere de cuvinte (Seca, 1998). Proporțional
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
socială transpare în rezultatele chestionarului pe marginea responsabilității săracului. Acești subiecți avansează eventual ideea unei responsabilizări terapeutice a asistaților, mai mult decît atribuirea unei responsabilități contabile sau morale. Subiecții implicați (20 din 30 vs. 12 din 30 în cazul celor neimplicați) afirmă explicit că săracii nu sînt responasabili de situația lor). Să adăugăm, ca amănunt, că nici unul din cei șaizeci de subiecți interogați pe marginea acestei chestiuni nu afirmă că săracii sînt responsabili de situația în care trăiesc. Mulți, mai ales
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
că săracii nu sînt responasabili de situația lor). Să adăugăm, ca amănunt, că nici unul din cei șaizeci de subiecți interogați pe marginea acestei chestiuni nu afirmă că săracii sînt responsabili de situația în care trăiesc. Mulți, mai ales printre cei neimplicați în ajutorarea săracilor, definesc o responsabilitate personală dar limitată a exclușilor sociali (18 din 30 vs. 10 din 30 la cei implicați). Aceste rezultate sînt, după părerea noastră, semnificative pentru tendința, deseori evidențiată la observatori, spre o atribuire internă a
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cînd locutorii au o oarecare experiență în ajutorarea săracilor. Aceste cifre sînt confirmate de indici precum frecvența temei: "responsabili atunci cînd nu răspund criteriilor de rentabilitate a sistemului de concurență în întreprindere", care este menționată de către 5 subiecți din 30 neimplicați vs. 0 din 30 în cazul celor implicați. S-ar mai putea da multe alte date. Ceea ce noi tocmai am oferit este o mică parte dintr-o analiză de conținut tematic mai vastă. Ar fi oare util să adăugăm faptul
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mod corespunzător. Portofoliul oferă o imagine completă a progresului înregistrat de elev de-a lungul intervalului de timp pentru care a fost proiectat, prin raportarea la criterii formulate în momentul proiectării. Acesta permite investigarea produselor elevilor, care de obicei rămân neimplicate în actul evaluativ, reprezentând un stimulent pentru desfășurarea întregii game de activități. Portofoliul se poate încadra într-o evaluare sumativă, furnizând nu doar o informație punctuală, într-un anumit moment al achizițiilor elevului, ci chiar o informație privind evoluția și
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
neobișnuite, exotic-excentrice în raport cu biografia pur "intelectuală" (id est: ca neantul, fără evenimente) a "eroului" lovinescian. Înainte de orice, teatralizarea narațiunii se realizează, la fel, tot prin procedeul povestirii "în ramă", datorită căruia naratorul își prezervă privilegiul de martor-spectator (pretins obiectiv, fiindcă neimplicat) al unui episod dramatic trăit (și povestit) de altcineva. 3.2. "Addenda" la un repertoriu de situații dramatice În Remușcarea, de pildă, scenariul e identic, cu diferența că prietenul naratorului propriu-zis (nemaifiind scriitor, ca Leon, ci pictor) nu "citește" dintr-
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
limbaj. După cum am mai spus, abia o dată cu apariția unei astfel de conștiințe-oglindă romanul lovinescian își apropriază "forma" propriu-zis teatrală, punând în scenă drama profundă a eului cu ajutorul a două instanțe diferite: actorul (cel ce trăiește propriu-zis) și spectatorul-interpret (personaj distinct, neimplicat în "acțiune"). Dar, cum eroul lovinescian (intelectualul) tinde mereu să-și asume ambele roluri (să fie, adică, actorul și spectatorul propriei vieți), existența unui alt personaj (raisonneur), cu funcție reflexivă, semnalizează ignoranța acestui personaj, care nu a atins încă stadiul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
apropiat de aceste partide nu făceau parte, de cele mai multe ori, din tehnocrația propriu-zisă, ci din alte zone ale intelectualității: literați, eseiști, jurnaliști, filozofi. Cei mai mulți erau intelectuali anticomuniști marginalizați de vechiul regim. La aceștia se adăugau tineri susținuți masiv de burse. Neimplicați în funcționarea propriu-zisă a economiei și administrației, nemulțumiți de evoluția societății românești atât în regimul comunist, cât și după Revoluție, este de înțeles că unii intelectuali ar fi evoluat spre o ideologie radicală, apropiindu-se de partidele istorice. Ideologia partidelor
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mai mult decât propria persoană. În acest fel, chiar și sensul oarecum peiorativ al ideii de toleranță - te tolerez, ceea ce nu Înseamnă că te și accept - dispare, făcând loc unei mentalități care nu mai Înseamnă suficiență, superioritate afișată sau deferență neimplicată, ci recunoașterea unui dat fundamental: vulnerabilitatea celuilalt reclamă toleranța mea de la care nu mă pot sustrage, fără a-mi altera propria mea umanitate. Calea spre toleranță este rezultatul experienței dramatice a omului În lume care, neputându-se desprinde pe deplin
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
pe cont propriu de mic copil, lipsindu-l și de afecțiune. Din cauza modului strict informativ în care se referă la sine, evoluția personajului are ceva mecanic, de individ purtat prin întâmplări de o forță străină, asemenea unui simplu operator cinematografic, neimplicat, interesat doar ca toate secvențele înregistrate să se rânduiască cronologic, exact. După o colecție de miniaturi despre animale - Istorisiri adevărate (1961) - S. alcătuiește în 1970 o serie intitulată Documente omenești, care conține scurte povestiri, observații, luări de poziție, critici ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
mari: 1. pozitivă față de sistem, în care omul de presă este atras de sistem sau simpatizează cu sistemul; 2. negativă față de sistem, în care omul de presă respinge sistemul, nesimpatizîndu-l; 3. neutră față de sistem, în care omul de presă este neimplicat, neavînd tendințe pro sau contra. Aceste categorii ne oferă o imagine la nivelul trendurilor macro și există situații în care acestea se întrepătrund, cazuri în care se poate observa o confuzie a omului de presă, se poate observa din atitudinea
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
lor, decît să Încarce un resort al incitării care Îl ține În tensiune pe cititor. "Expresia ironiei, se știe, este reținută, piezișă, sofisticată. Ironistul disimulează (exprimă altceva decît gîndește, spune Cicero), omite, ascunde." Ironistul doar afectează o prezentare realistă și neimplicată a lucrurilor, se preface că relatează la modul serios. Realismul este, pentru ironist o exteriorizare reținută premeditat, el spune mai puțin decît știe, gîndește și simte, iar ceea ce spune este deviat, derutant, iritant pentru cititor. În felul acesta, "receptorul discursului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
înțeles încă de atunci că noul curs istoric al capitalismului și „dezvoltarea” sa sunt ineluctabile, și probabil că tocmai în acele zile a început să prindă contur ideea „compromisului istoric”. Acum este momentul să admitem că, în cazul unui intelectual neimplicat politic - un literat, un om de știință -, se poate vorbi despre „datoria” unei intervenții politice. În 1968 și în anii care au urmat, motivele pentru a lua atitudine, pentru a lupta, pentru a urla erau profund corecte, dar, la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
acordul la plural este agramatical, deși subiectul este "multiplu" (format prin coordonare) 3.1. Persoana Trăsătura persoanei este asociată cu identificarea referentului în discurs. În română, ea reflectă distincțiile locutor (p. I) - interlocutor (p. a II-a) - invidid sau entitate neimplicat(ă) în actul de vorbire, deci non-locutor, non-interlocutor (p. a III-a) și mai mulți indivizi printre care locutorul (p. I pl.) - mai mulți interlocutori sau mai mulți indivizi printre care interlocutorul (p. a II-a pl.) - mai mulți indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
actul de vorbire, deci non-locutor, non-interlocutor (p. a III-a) și mai mulți indivizi printre care locutorul (p. I pl.) - mai mulți interlocutori sau mai mulți indivizi printre care interlocutorul (p. a II-a pl.) - mai mulți indivizi sau entități neimplicați(te) în actul de vorbire (p. a III-a pl.)4. În română, trăsătura persoanei este implicată în acordul subiect-predicat, dar se găsește și în GN, la adjectivul pronominal de întărire: eu însămi, noi înșine (vezi cap. 2. Acordul în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o provocare pentru receptor sau de o interogație care să genereze reflecția asupra viitorului. Particularități ale discursului argumentativ: - textul științific de tip argumentativ (demonstrația științifică) se caracterizează prin informații obiective, prin referințe și dovezi certe, prin perspectiva imparțială, obiectivă (emițător neimplicat), prin limbaj denotativ, impersonal, prin lexicul specializat etc.; - textul argumentativ din sfera mass mediei, a vieții publice ori private adaugă informa țiilor obiective, întro măsură mai mare sau mai mică, judecăți de valoare, aserțiuni subiective sau speculative, formulate dintro perspectivă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Blaga, de exemplu). Frecvent, „obiectul“ contemplației este textualizat prin titlu sau prin laitmotivul/ cuvântul cheie al discursului poetic. - Descrierea de tip tablou are rolul de a detalia cronotopul ficțional. Perspectiva descriptorului poate fi obiectivă [proza realistă heterodiegetică: narator anonim, creditabil/neimplicat, persoana a IIIa descriptivă, repere spațiotemporale obiective, „efectul de real“, „gradul zero al scriiturii“ (Roland Barthes)], subiectivă (proza homodiegetică/ autodiegetică modernistă și postmodernistă; majoritatea pastelurilor, a poeziilor „de atmosferă“), simbolică (proza mitică/fantastică, proza absurdului; pastelul psihologic, pastelul simbolist, elegia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
viziune narativă sau focalizare - G. Genette) sunt următoarele: Perspectiva omniscientă (focalizare zero/povestire nonfocalizată) se actualizează când: - Naratorul este omniscient, adică știe totul despre personaje - informații biografice, reflecții interioare, trăiri psihoafective etc. În relație cu „lumea povestită“ naratorul poate fi: neimplicat (narator anonim, creditabil, asumânduși numai funcția de narare și de regie), situație în care perspectiva lui asupra „lumii povestite“ este obiectivă (frecventă în proza realistă) implicat (narator necreditabil, având și funcție de interpretare) - comentează, califică evenimentele relatate, interpretează, motivează trăirile interioare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
NIKITA SERGHEIEVICI HRUȘCIOV Născut în aprilie 1894 în regiunea Kursk într-o familie de țărani ruși, N.S. Hrușciov era cioban înainte de a deveni, la paisprezece ani, când abia știa să citească și să scrie, muncitor metalurgist în bazinul minier Donbass. Neimplicat în revoluțiile din 1917, el aderă la Partidul Bolșevic în 1918, se încadrează în Armata Roție* în 1919 și ia parte la războiul civil*. în 1921, partidul îl trimite să facă studii secundare într-un institut tehnic de pe Don. în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
s apple pie). GRASSROOTS O mișcare, o organizație, o inițiativă care pornește de la firul ierbii, sau, mai degrabă, de la rădăcinile sale (grassroots) este percepută a fi oarecum spontană, pornind de la nivel local, ca urmare a unor necesități ale oamenilor obișnuiți, neimplicați politic, și nu ca implementare a unor doctrine sau programe politice elaborate de organisme politice consacrate. Distincția dintre a fi și a fi percepută ca este foarte importantă, vezi ASTROTURF. Susținătorii unei asemenea abordări a vieții democratice (filosofie politică asociată
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
uzate din pardoseala unui muzeu, cantitatea și tipul de deșeuri sau gunoi produse). Aceste observații pot fi libere, permițând celui care este observat să afle de prezența observatorului, sau ascunse vederii, putând constitui o parte a unei mulțimi de persoane neimplicate în cercetare, sau folosind măsurări discrete cum ar fi locații secrete sau aparate de înregistrat. Observațiile pot fi făcute detașat de persoanele sau de evenimentele investigate, sau ca participant la evenimentele respective care împărtășește înțelegerile și emoțiile subiecților. Avantajul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]