1,051 matches
-
etalată sau aplicată, ci rezultatul așteptat sau obținut. Proiectele sau programele de schimbare, raționale în fundamentare, sunt contextualizate de „tradiția” cunoașterii disponibile, de interacțiunile și negocierile simbolice ale actorilor implicați. Tocmai în această contextualizare se produc efecte intenționate, dar și neintenționate, care, prin agregare, relevă realitatea socială a vieții. Tradiționalul și modernul nu mai apar ca stări factuale, admise ca date și de la sine înțelese, ca rezultate inevitabile ale unei impuneri exterioare sau ale unei „fatalități naturale”, ci ca produse ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al acțiunii sociale. Figura 2. Instanțe succesive în structurarea acțiunilor sociale și individuale Instituire Instituții, organizații, politici -------------------------------------------------------Cunoaștere Cunoaștere tacită sistematică Realizare Interacțiuni și negocieri sociale ---------------------------------------------------Evaluarea Prospectarea costurilor sociale profiturilor așteptate Finalizare Cursuri optime ale acțiunilor - -------------------------------------------------Consecințe Consecințe intenționate neintenționate Distingem trei niveluri de structurare a succesiunilor în cadrul unui curs rațional al acțiunii sociale. 1. Instituirea se realizează în cadrul configurat de instituțiile, organizațiile sau politicile existente sau propuse, precum și/sau mai ales în funcție de cunoașterea tacită sau sistematică asociate acestora. Subiectul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individuale și sociale care uneori sunt întâmplătoare, iar alteori sunt evaluate ca optime din perspectiva experiențelor de interacțiune și negociere simbolică. Din agregarea acțiunilor individuale și sociale rezultă consecințe intenționate, adică suficient de conforme cu proiectele de instituire, și consecințe neintenționate, adică neanticipate în faza de instituire. Informațiile despre consecințele intenționate și neintenționate sunt apoi aplicate pentru evaluarea cadrului configurat de instituțiile, organizațiile și politicile instituirii. Cursul acțiunilor de instituire, realizare și finalizare este reluat. Evaluarea ca tradițional sau modern a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
optime din perspectiva experiențelor de interacțiune și negociere simbolică. Din agregarea acțiunilor individuale și sociale rezultă consecințe intenționate, adică suficient de conforme cu proiectele de instituire, și consecințe neintenționate, adică neanticipate în faza de instituire. Informațiile despre consecințele intenționate și neintenționate sunt apoi aplicate pentru evaluarea cadrului configurat de instituțiile, organizațiile și politicile instituirii. Cursul acțiunilor de instituire, realizare și finalizare este reluat. Evaluarea ca tradițional sau modern a unui curs al acțiunii depinde de compararea consecințelor intenționate și neintenționate cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și neintenționate sunt apoi aplicate pentru evaluarea cadrului configurat de instituțiile, organizațiile și politicile instituirii. Cursul acțiunilor de instituire, realizare și finalizare este reluat. Evaluarea ca tradițional sau modern a unui curs al acțiunii depinde de compararea consecințelor intenționate și neintenționate cu proiectul instituirii în cadrul contextului dat de constrângeri, facilități sau stimulente exterioare sau interioare sistemului. Odată cu comparația, este activat și un sistem de valori pentru formularea unor judecăți apreciative. Atributele de tradițional sau modern rezultă din valorile activate, care pot
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
numai în virtutea unei naivități sau a unei noi „utopii realiste” ar mai fi de susținut astăzi. Prin a treia presupoziție, admit că logica socială a construcției corespunzătoare modernității reflexive este una ce implică multiple combinații impredictibile de consecințe intenționate și neintenționate, de planuri sau programe raționale și de „efecte perverse”. Toate acestea sunt rezultate ale acțiunilor actorilor sociali, indiferent de poziționarea lor în sistemul de coordonate ale societății și ale cunoașterii lor despre mediul în care acționează, dar având în vedere
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
proiectare și planificare, adică de acțiuni sociale și individuale intenționate, orientate spre scopuri, motivate de interese și controlabile individual și mai ales social. Agregarea unor astfel de acțiuni a generat însă și așa-numitele „efecte de compoziție” sau „perverse”, adică neintenționate. Acestea au fost acele efecte care au rezultat, cum ne spune Boudon, „din juxtapunerea comportamentelor individuale, fără a fi incluse în obiectivele urmărite de actori”. Non-logice, întrucât nu rezultă din acțiuni rațional orientate de obiective prestabilite, asemenea efecte nu au
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
așteptare sau traficul rutier, de exemplu), în cea economică sau culturală. În genere, viața socială este saturată de efecte perverse. Ca atare, între actorul social rațional sau societatea considerată ca intens programabilă, pe de o parte, și efectele non-logice, adică neintenționate sau perverse, pe de alta, pot apărea decalări și chiar contradicții. Mai important este însă de remarcat că însuși modul constitutiv al societății industriale s-a asociat, prin coordonatele care au structurat-o, cu o ordine socială ce s-a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
chiar contradicții. Mai important este însă de remarcat că însuși modul constitutiv al societății industriale s-a asociat, prin coordonatele care au structurat-o, cu o ordine socială ce s-a vrut cât mai rațională și programabilă. Totuși, tocmai efectele neintenționate, ce au rezultat din agregarea acțiunilor individuale și sociale, au indus acele transformări prin care formele sociale ale societății industriale au început să se dezagregheze și să urmeze noi traiecte și configurări. Astfel, coordonatele consacrate ale societății industriale au început
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și supus, migrator și sedentar - totul pare că se combină în cele mai neașteptate caleidoscopuri prin mutarea sau dispariția granițelor sau chiar prin apariția unor categorii sau formațiuni de graniță. Sistemul categorial al coordonatelor anterioare se surpă în fața noastră, consecințele neintenționate se multiplică, apar noi coordonate pentru a constitui structurile instituționale ce se nasc odată cu noi. Astfel, ordinea socială a modernității reflexive ar putea fi abordată prin admiterea acestui set nou de presupoziții și tocmai implicațiile lor trebuie în continuare explorate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
precedentele. De aceea, ca o premisă a abordării, este necesar să fie avute în vedere acele schimbări ce ar corespunde unei „modernități organizate”, întrucât urmează liniile unui „program instituțional”și perseverează în generarea unor consecințe intenționate. Există însă și consecințe neintenționate, care se produc mai ales la nivel individual și prin acțiuni individuale și care, de jos până sus, configurează construcția socială a tranziției ce trece dincolo de intențiile raționalizatoare ale birocrației inițiate de „programul instituțional”al statului. Pentru a da seamă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
putea evada, o diminuare sau chiar o pierdere a imaginației sociale și a reflexivității personale. Destructurarea ordinii birocratice de tip comunist a indus multe schimbări, printre care și cea a ordinii, clasificării și distribuției sociale a identităților și rolurilor. Consecința - neintenționată - a acestei destructurări a luat forma unei stări anomice generalizate și a unor indivizi anomici care și-au asumat roluri multiple și identități evanescente. Multiplicarea rolurilor și fluiditatea identităților se influențează reciproc și întrețin starea anomică atât la nivel social
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prind persoanele în vârstă sau pensionate, se manifestă în mod cronic, chemând la revoltă. Politicile sociale ale redistribuirii, ale salarizării și pensionării, ale serviciilor publice de educație și sănătate scapă oricărui control rațional și generează consecințe intenționate și mai ales neintenționate care solicită când schimbări radicale, când reparații repetate ce îngreunează și mai mult reconstrucția sistemelor. Imaginea globală este terifiantă pentru unii, lipsită de interes pentru alții, sursă de populism pentru unii politicieni și de revoltă pentru pensionarii rămași aproape fără
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cognitive ale raționalității comune. Societatea și natura, structura și individul nu mai sunt puse în antiteză, așa cum se întâmpla în prima modernitate și în modernitatea organizată. Problemele mediului, educației, sănătății și vieții sociale încetează să mai fie simple efecte colaterale, neintenționate și deci pasagere. Ele devin probleme ale existenței, ale indivizilor, ale istoriei și vieții cotidiene, ce trebuie asumate reflexiv și abordate astfel încât societatea să fie și să devină tot mai naturală, iar natura tot mai socială. Media Reflexivitatea individuală este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
deloc dezirabile. Militantismul egalitar nu poate ignora astfel de consecințe și mai ales nu se poate raporta la egalitatea de gen în absența relațiilor acesteia cu alte instituții care să împiedice realizarea unui bun dezirabil cu costul producerii unui rău neintenționat, dar cu efecte devastatoare. Deocamdată, înaintarea spre o astfel de direcție nu e o invenție teoretică, întrucât indicii empirice ale solitudinii deja abundă, inclusiv și mai ales în spitale și pe culoarele magazinelor cu băuturi spirtoase. Cealaltă alternativă, pe care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
explică bizara carieră carpato-danubiană a unor concepții „clare și distincte” în ariile lor de emergență. Bineînțeles, aceasta este soarta tuturor importurilor cultural-ideologice: mediul de receptare e adevăratul creator, localnicii decid până la urmă ce preiau, imită, resping; singurele excepții sunt consecințele neintenționate, parodiile fără voie, hibrizii, aliajele „contra naturii” etc. Culturile, din fericire, nu pot evolua izolat; dar trebuie să recunosc și aici că mi-ar fi plăcut să trăiesc într-o cultură care să depindă mai puțin decisiv de importuri, o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
deși intențiile celui care a mințit nu au fost rele, el este răspunzător de urmările minciunii sale. S-ar părea, așadar, că evaluarea morală a unei decizii se face nu în funcție de intenții, ci de consecințele ei empirice, în acest caz neintenționate. Ceea ce ar reprezenta, firește, o inconsecvență. În apărarea lui Kant se poate spune, totuși, că ceea ce condamnă el în acest caz este intenția, afirmarea voită a unui neadevăr. 19. Immanuel Kant, „Über ein vermeintes Recht, aus Menschenliebe zu lügen”, în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mijloace de transport). Aceasta permitea subestimarea valorii acestei contribuții și, În consecință, creșterea valorii relative a aportului extern În devize, sistemul permițând o repartizare a profiturilor mai avantajoasă pentru capitalul străin. Deși fusese creată pentru a dinamiza sectorul public, efectele neintenționate ale legii au prevalat asupra aspectelor ei pozitive, deoarece: - schimburile Între Întreprinderile de stat și noile societăți pe acțiuni sau SRL-uri nu au fost niciodată favorabile primelor; - societățile de drept privat, contrar celor prevăzute În statutul lor, au activat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și așa mai departe care să manifeste similarități sau apropieri cu cele luate odinioară de părinții lor. Acest model a fost totuși rar întâlnit în grupul nostru, incluzând doar trei bărbați, toți trei făcând parte din familii relativ înstărite; continuitate neintenționată. Acest grup de oameni își declarau intenția de a fi diferiți de părinții lor, dar, în fapt, poveștile vieții lor prezentau o mulțime de similarități între ei și părinți. Reprezentativi pentru acest grup au fost trei bărbați din eșantionul nostru
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
relații de familie perspectiva categoriilor de conținut continuitate/schimbare în ∼ continuitate neconștientizată originile familiei continuitatea intenționată în ∼ contribuția părinților la educația copiilor perceperea părinților copiii intervievaților revoluționarii intervievații care au reușit prin forțele proprii asemănările între frați persoane semnificative continuitate neintenționată în satiră tipologie narativă tragedie Amia Lieblich este profesoară de psihologie la Universitatea din Ierusalim, a cărei președintă a fost între anii 1982 și 1985. Lucrările sale prezintă o istorie orală a societății israeliene, ridicând problema războiului, a prizonierilor dispăruți
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
analizatorul dominant, sunt: vizuale, auditive, tactile etc.; b) după obiectul sau însușirile pe care se centrează, sunt: percepții ale obiectelor, ale însușirilor spațiale, temporale, ale mișcării etc.; c) după prezența sau absența intenției, a scopului și efortului voluntar, sunt: percepții neintenționate (spontane) și intenționate (observații). Formele complexe ale percepției vizează următoarele aspecte: a) Perceperea însușirilor spațiale ale obiectelor- perceperea formei se realizează pe cale vizuală și pe cale tactilo-kinestezică; perceperea mărimii se realizează prin imaginea retiniană, kinestezia oculară, experiența tactilo-kinestezică; perceperea tridimensionalității se
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
stimulare senzitivă a terminațiilor nervoase. Se disting reflexe înnăscute și reflexe dobândite sau condiționate. Reflexele înnăscute sunt proprii fiecărei specii, reprezintă acte automate care duc la reacții vitale stereotipe. Reflexele condiționate sunt dobândite printr-o asociere repetată între un stimul neintenționat/nespecific și un stimul intenționat/specific. Reflexul condiționat permite elaborarea unor noi relații funcționale între anumite zone ale sistemului nervos și oferă o bază psihologică învățării și consolidării lor la specia umană (Buican, 2001). Tipuri de reflexe: a) reflex ahilian
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
călătoriei lui; studiem tehnicile lui Alberto Villoldo din cartea „Să refacem trecutul și să vindecăm viitorul, prin recuperarea sufletului.”; utilizăm mantra „EGIPTO” prezentată de Samael Aum Weor și ne focalizăm mental pe locația piramidelor din Egipt; 9. Cazuri de revenire neintenționată în corpul fizic. REZOLVARE: Evităm să mai avem în minte gânduri, imagini referitoare la corpul fizic pe timpul decorporalizării. Aceastea ne vor aduce automat înapoi în corp. 10. Senzații resimțite în plan energetic la nivelul centrilor IV, V, VI, VII. REZOLVARE
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
special malapropismele și spoonerismele, de care eram atât de atașat, conțineau câte o singură frază. „Pantofi cu câine“, de exemplu, în loc de „cartofi cu pâine“, care îmi ieșise pe gură la un moment dat, în primii ani de liceu, sau declarația neintenționat profundă, cvasimistică, pe care i-am aruncat-o lui Edith în timpul uneia dintre disputele noastre conjugale: „O să văd când o să cred“. De fiecare dată când mă așezam să scriu, începeam prin a închide ochii și a-mi lăsa gândurile să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
aș putea spune și lucrul invers : că degradarea colorilor este responsabilă în mare măsură de efectul artistic. Auriul cerului crepuscular s-a umplut, evident mai târziu, de întunecate pete ce par simbolice, rău prevestitoare. Dar se pot numi artistice efectele neintenționate de artist, ivite din jocul întâmplării ? Despre grădină ai putea spune că este un țarc de animale, întrucât este mică, doar cu doi-trei pomi pitici și înconjurată de un gărduleț strâmb. Cristos arată mătăhălos și hidrocefal. Soldații de jur-împrejurul gardului au
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]