331 matches
-
de orgolii etc. Țările mici dau șăgalnic din coadă când spre Est, când spre Vest. După revoluție, libertatea se livrează brusc și fără prospect de utilizare. Istoria ar trebui să înregistreze numai substanța vie, nu și epavele. Zidul „părăsit și neisprăvit” ne menține lideri în zona improvizației. Tranziția de la o societate la alta aduce la suprafață ciocoi, nu boieri. Cele mai multe utopii s-au bazat pe complicitatea terorii. Istoria - acest uriaș ecran al eșecurilor umane. Istoria - acest perpetuu joc de-a hoții
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Tipul nu avea conștiință, vă garantez. Era un fel de mancurt sau, în cel mai fericit caz, o unealtă perfectă de care se serveau cei ce dirijau destinele noastre. Ai dreptate. Nu era singurul vinovat. În spatele lui se aflau alți neisprăviți, mult mai abili și mai influenți. Țara colcăia de asemenea specimene, însă era greu să-i dibui; se ascundeau perfect după anumite funcții de conducere. Domn profesor, dacă cei vinovați de moartea tatălui meu, s-au ascuns atât de bine
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
profesor, dacă cei vinovați de moartea tatălui meu, s-au ascuns atât de bine în trecut, cum ați afirmat adineauri, după anumite funcții de conducere, nu cumva trebuie să ne întrebăm și noi în prezent, unde se ascund toți acești neisprăviți care acum ne duc de nas cum vor ei? În timp ce Bidaru se pregătea să caute răspuns la întrebare, tânăra, care asculta tăcută alături de mama ei, interveni: Dacă îmi permiteți, referitor la întrebarea formulată de domnul profesor Florin, am și eu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
socoteală, rosti băiatul calm și cu stăpânire de sine, dându-și seama acum că trebuie neapărat s-o ia pe maică-sa cu binișorul; de altfel, el era o fire foarte flegmatică și cumpătată, care cu greu se enerva vreodată. - Neisprăvitule, vorbește, zi tot, zi numaidecât! Cum am să pot plăti eu în întregime toată datoria făcută de tine, cum? Dar, lasă asta, gestul în sine de a te droga este de neconceput și de neiertat! De neiertat, m-auzi? Numai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Dumnezeu! nu-i dați voie să-i anunțe pe yubani... Rafalo, negrul cu pușcă, o armase și i-o înfipse lui Lucas în obraz. Ochii lui răspândeau scântei. — Ai merita să-ți zbor creierii! îl bodogăni el. Halal pereche de neisprăviți mi-am găsit drept tovarăși! Unul greșește drumul la Napuari, iar celălalt intră în bucluc cu yubani-i. Ce-o să facem acum? Spune, mizerabile! Ce-o să facem acum? — Eu... Îmi pare rău, Rafalo. Îmi pare rău cu adevărat... Ți-o jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ajute "viitorul primar" la reînchis portiera. Numai că voinicul cîrciumar reușește să facă singur acest efort și izbește, ajutat și de o rafală, ușa la loc. Singura oponență a venit doar de la piciorul Lui. Tu-ți Dumnezeii mă-tii de neisprăvit! țipă El. Oamenii sar în ajutor, analizează pagubele produse și constată optimist: Osul nu-i rupt. Doar carnea s-a strivit... Dacă boul ăsta își vedea de treabă..., suspină El, neconsolat. Am vrut să..., mormăie cîrciumarul. EL este pus cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
capul sus: își făcuse datoria de țăran. Și, iată, niște tercheaberchea care habar n-aveau de tot ce îndurase el veneau să-i spună: „Bicleanu Neculai, tu, om cinstit și muncitor, de azi înainte treci la cot cu leneșii și neisprăviții. Să le dai lor pămîntul pe care, țandură cu țandură, l-ai agonisit”. Fierbea numai la gîndul că moștenitorul cinstei lui de țăran, propriul său fecior, venise asupra sa cu vorbe de această teapă. Faptul îl depășea. Amețise. Bătute pe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pe grăsanii excursioniști și pe cariatidele alea îmbrăcate în frac, nu pentru asta l‑a adus maică‑sa pe lume, după cum scrie și simte el cu patos. Mama lui ar protesta însă și la ideea că l‑a născut pentru neisprăviții care‑și fac veacul la Café Sport sau la Hawelka. Nu, nicidecum, ci pentru o educație solidă de care lui momentan i se rupe. Chiar și aici, unde este un clarobscur permanent, Rainer poartă niște frumoși și moderni ochelari de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
e neant), de unde și titlul ales volumului, în alcătuirea căruia neantul poate fi atât interlocutorul, cât și referentul comunicării, pe care, în maniera caracteristică, vizibilă frecvent aici, apelând la epitetul multiplu sau la un potop de apelative, îl invocă: Absurdule, neisprăvitule, nesfârșitule... Așadar, după un periplu existențial, ale cărui atribute sunt amplificate de prezența artei în peste treizeci de ani de conviețuire creatoare, Calistrat Costin poate să-și continue menirea de a a-și decela angoasele și împlinirile, cu garanția că
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
făceau din ce în ce mai mici, încât deschizătura pleoapelor ajunsese cât un fir de ață, iar în colțul gurii a apărut un crâmpei de zâmbet parșiv care părea să spună: „Așa, pocitanie, depărtează-te, că altfel râd și curcile de tine. Ești un neisprăvit! Te-o fătat mă-ta înainte de vreme. Orice ai face, tot mic și prizărât rămâi!” În cele din urmă, chipul lui Toaibă, împotriva a tot necazul prin care trecea - și nu era pentru prima oară - s-a destins într-un
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
am să merg drept ca un flăcău? Mi-o spus! Atunci de ce mă bocesc ca o babă?... Numai să îndrăznească unul să mă supere cu așa vorbe, că și-o găsit nașul! Da’ ce, eu am ajuns de râsul oricărui neisprăvit? Să îndrăznească numai!...Poate că l-a pune pe vreunul Michiduță să chițcăie pe seama mea, că...” Maranda a băgat de seamă că ceva îl supără: îl doare piciorul sau cine știe ce gând nu-i dă pace?... „Să-l întreb ce are
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
că doar n-o intrat zilele-n sac. Îi găsi tu o cale să ieși la liman. N-o intrat, n-o intrat, dar la mine în sat nu am unde le face. Ce? Vrei să mă fac slugă la neisprăviții iștia pentru un pumn de grăunțe? -Ai dreptate, Toadere, da’ nu mai vorbi așa în gura mare împotriva lor, că știi tu... 132 Știu, bade. Știu. Și am și simțit pe pielea mea răzbunarea lor, dar... Dar ce, Toadere băiete
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
minciună a timpului, o escrocherie, căreia Îi cădem victime numai dacă vrem, dacă ne lipsește efortul de-a smulge masca acestei Înșelăciuni. Timpul are putere numai asupra trupului; e tot ce poate fi la Îndemîna lui, ca la Îndemîna oricărui neisprăvit, dar niciodată asupra spiritului. Aceasta e marea taină pe care n-o observăm. CÎnd mi-am dat seama de acest adevăr, m-am hotărît să nu mă mai Întorc. Ești desigur curios să afli cu ce mă ocup, din ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
pe Hliboceanu, nu când râpa era la două palme de șirul carelor și valea te chema să te duci de-a rostogolul... Măi Dumitre, te știam eu rău de gură, dar prost nu te știam. Aici, pe drum drept, tot neisprăvitul te duce unde vrei. Acolo, printre râpi și povârnișuri, să-l vezi pe gospodarul stăpân pe boi și pe car. Tu știi, Pâcule, că în capul acela al tău plin de fum se mai găsește și minte? Si al dracului
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fost acolo, Hlibocene? Cine o luat cocoșul? a întrebat Pâcu. Povestea asta îi ca și cea cu dracii din podul matale. Eu cred însă că acele găuri erau ale unor dihori, care se oploșesc prin locuri ca cele din curtea neisprăvitului acela - a lămurit Hliboceanu. Ce au mâncat de Crăciun copchiii amărâtului? a întrebat, cu tristețe în glas, Ion Cotman. Ce să mănânce? Ce le-o dat oamenii din sat...Că oamenii sunt săritori și darnici, mai ales la sărbători... Vreți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu este În cabinet. ― Da’ unde umblă? Ți-am spus de dimineață că la ora douăsprezece aștept telefonul lui! Când vine, să mă sune! După ce secretara a pus receptorul În furcă, directorul a răbufnit: ― Ia mai dă-i Încolo de neisprăviți! Lasă-i să fiarbă În zeama lor. Dacă mai sună - până la ora unu „nu sunt În cabinet”. Unde? Nu știi... ― Am Înțeles, domnule director. Telefonul a sunat În repetate rânduri, dar Măriuța de fiecare dată răspundea: ― Domnul director nu s-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
blagoslovit Petrică. ― Ai avut dreptate, Petrică, În tot ce ai vorbit. Întrebarea care se pune este ce a Înțeles nechematul din toate astea? ― Trebuia să-i spună cineva că securiștii și alții de teapa lor sunt doar o adunătură de neisprăviți, care nu știu alta decât să-ți arunce În spate tot felul de Învinuiri. ― În numele liniei politice a partidului comuniștilor, taie și spânzură fără să dea socoteală nimănui - l-a completat profesorul. ― Dacă ați ști ce am avut de tras
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și pământul. Pot să admit eu la Amara o nemulțumire serioasă unde țăranii umblă forfota să cumpere moșia Nadinei, să facă concurență altora?... Buba e alta, dragii mei, orice mi-ați spune. Buba e slăbiciunea guvernului, care tolerează demagogia tuturor neisprăviților erijați în apărătorii țărănimii. Ia să-i apuce nițel de guler guvernul pe toți domnișorii cuprinși de dragoste subită și suspectă pentru bieții țărani și să umple temnițele cu dânșii, să vezi cum va dispare imediat toată agitația țăranilor. ― Evident
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
primar! ― Să ne iertați, cucoane, dar dacă ne-a luat satul noi ce putem face? boscorodi Pravilă umil și plecat. ― Și tu, Luca! urmă Miron înflăcărîndu-se mereu. Și tu, Lupule, om bătrân, cu plete cărunte, mai mare ca mine, între neisprăviții ca alde Trifon! Ei, măi creștini, mi-e silă de voi! Vorbind îi trecea neîncetat prin minte că și-a pierdut cumpătul, dar nu se mai putea opri, întocmai ca alergătorul, care din greșeală și-a luat vânt pe o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
percepțiilor și senzațiilor acestuia include și retrăiri (la țară, la Praga), nu fără ca, într-o mică secvență, procedarea autenticistă să fie ruptă de imixtiunea auctorială, ce își asumă atributul omniscienței. Monologul interior al lui T. continuă în romanul Mărturisirile unui neisprăvit (1999), în volum fiind reluat și Rătăcire. Aici, un „prieten” al autoarei, defunct, își anunță repetat intenția de a-și povesti viața, dar în loc să o facă, formulează mereu felurite reflecții, privind îndeosebi condiția insului neînseriabil. Solilocviul cuprinde și amintiri: din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
1969; Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga, București, 1970; Cioran, jadis et naguère, Paris, 1988; O viață-n bucăți, București, 1992; ed. București, 2001; Despre, despre, despre..., București, 1995; ed. București, 2000; Rătăcire, București, 1995; Mărturisirile unui neisprăvit, București, 1999; Filigrane. Scrisori din Paris și alte proze din cinci decenii, București, 2000; Cenușa zilelor. Jurnal (1997-2001), București, 2002. Traduceri: Zaharia Stancu, Hunde..., București, 1954 (în colaborare cu Ernst Ossorowitz); ed. (Rumänische Ballade), Berlin, 1957; Ioan Slavici, Novellen, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
săvârșit. Dar e-adevărat că băiatul a învățat să scrie și să citească? Geronimo dădea din cap că da. Astea-s puterile diavolului, fii atent, ai grijă pe unde umblă pungașul ăsta. Poate s-o fi înhăitat cu cine cine știe ce neisprăviți. Trebuie să le dai de urmă; unii, știi bine, merg nopțile la cimitir, n-o să-ți cadă bine dacă fiul tău o să facă parte din acea șleahtă de blestemați! Dar ce caută ei în cimitir? Cine poate să știe? Se-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu lumea... Matei: Și bine-ai făcut! Octav: N-am făcut bine, Nea Matei... că m-am dat cu matale... și matale ești un căcat, Nea Matei... (Costache și Marieta, speriați, scot zgomote de uluială, dezaprobare, îngrijorare) Matei: Ascultă, măi neisprăvitule... măi... (îl ia de gît) Octav: (debarasîndu-se cu ușurință) Și pentru că ești un căcat, trebuie să curăț locul de matale, Nea Matei... Și ca să fac și eu măcar o dată o treabă bună, o să încep curățenia de aici... (aruncă spre Matei
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de poliție”, „sătești”, „de arhivă”, „de poștă”, „de tribunal”, „de vagoane”. Azi, în epoca xerox-ului și laptop-ului, e greu de imaginat munca acestor inși înghesuiți pe la mesele pătate de cerneală din diverse birouri. Deși o ocupație, adesea, pentru neisprăviți, Bacovia a făcut-o, atît la Bacău, cît și la București, nu la o vîrstă de gimnazist ori de liceean, ci după absolvirea facultății, situație nu dintre cele mai confortabile. Poate de aci i se trage inhibiția de a se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Marmură-ntorcând. Bună ziua-i da; El le mulțumea. Domnul, de-l vedea, Vreme nu pierdea, Ci mi-l întreba, Din gură-i zicea: -Noiaș, purcăraș, Porcii tot păzind, Marmura-ntorcând, Nu cumva-i văzut Pe unde-ai trecut Un zid învechit Și neisprăvit, De mult părăsit? (Meșterul Manole) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni care să conțină verbul a trece. 2. Motivează utilizarea cratimei în structura Plimbă-mi-se. 3. Precizează modul de formare a cuvintelor Negru-vodă, demult. 4. Identifică două teme/ motive literare
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]