2,318 matches
-
și rigoarea expunerii faptelor; ... c) căi de atac admise subiecților procesuali pe motive de nelegalitate, în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului. ... Articolul 13 Calitatea activității desfășurate în alte sectoare se apreciază în funcție de următorii indicatori: a) calitatea actelor întocmite, acuratețea raționamentului și rigoarea exprimării; ... b) respectarea prevederilor cuprinse în legi, ordine și regulamente. ... Articolul 14 (1) În vederea
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
dreptul la un proces echitabil, înfăptuirea justiției și dreptul la un recurs efectiv, în măsura în care permit menținerea în completul de judecată pe fond a judecătorului de cameră preliminară care a luat cunoștință de probatoriile excluse pentru motive de nelegalitate. În acest sens, arată că, prin Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, paragraful 19, Curtea Constituțională a reținut că - în ceea ce privește posibilitatea judecătorului de cameră preliminară competent să se pronunțe asupra legalității trimiterii în judecată de a
DECIZIA nr. 268 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258695]
-
în judecată, admițând plângerea, judecătorul de cameră preliminară trimite dosarul spre repartizare aleatorie. Această soluție ar fi de natură să evite posibilitatea ca un judecător care a luat contact în mod direct cu probe excluse din dosar pentru motive de nelegalitate să judece în fond aceeași cauză, situație în care este imposibil ca opinia sa finală, la sfârșitul cercetării judecătorești, să nu fi fost influențată, chiar și numai în parte, de probele declarate nule cu care a luat contact în faza
DECIZIA nr. 268 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258695]
-
dispus redeschiderea urmăririi penale fusese examinată de un judecător de cameră preliminară în absența lui și fără ca acesta să fi fost citat să participe la proces și (ii) instanțele de judecată au refuzat să examineze argumentele sale referitoare la nelegalitatea ordonanței în cauză, deși CCR recunoscuse inechitatea unei asemenea proceduri de judecată în camera preliminară și o declarase neconstituțională, înainte de încheierea procesului acestuia. Reclamantul s-a plâns, de asemenea, că ordonanța de redeschidere a urmăririi penale a încălcat principiul
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
la pretinsa încălcare a dreptului la apărare al reclamantului și a principiului egalității armelor în faza de judecată a procesului 70. Curtea observă că reclamantul s-a plâns de refuzul instanțelor de judecată de a examina argumentele sale referitoare la nelegalitatea ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale față de acesta (a se vedea supra, pct. 46). Cu toate acestea, Curtea subliniază că reclamantul a fost în mod evident în măsură să invoce toate argumentele sale referitoare la nelegalitatea
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
nelegalitatea ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale față de acesta (a se vedea supra, pct. 46). Cu toate acestea, Curtea subliniază că reclamantul a fost în mod evident în măsură să invoce toate argumentele sale referitoare la nelegalitatea acestei ordonanțe în fața instanțelor de judecată și că instanțele de judecată au examinat și au respins aceste argumente, oferind motive pentru această soluție (a se vedea supra, pct. 22-35). ... 71. Curtea consideră, așadar, că nemulțumirea reclamantului privește mai degrabă
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
sa în lumina deciziei CCR. Conform cadrului juridic intern, încheierea pronunțată de un judecător de cameră preliminară nu poate fi verificată prin intermediul unei cereri de revizuire a procedurii. În plus, instanțele de judecată au respins argumentele sale referitoare la nelegalitatea ordonanței procurorului ierarhic superior din 13 august 2014, invocând pur și simplu efectul res judicata al încheierii din 24 septembrie 2014. ... ... ... B. Motivarea Curții 79. Curtea reiterează faptul că art. 13 impune existența unei căi de atac în dreptul intern
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
a situațiilor relative la executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia. Astfel, procedura contestației la executare este o modalitate de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale. Prin contestația la executare nu se reclamă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor penale definitive, ci nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârilor. De asemenea, invocă Decizia nr. 329 din 3 aprilie 2007, prin care Curtea Constituțională a arătat că legiuitorul poate institui, în considerarea unor
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
rămânerea definitivă a acesteia. Astfel, procedura contestației la executare este o modalitate de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale. Prin contestația la executare nu se reclamă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor penale definitive, ci nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârilor. De asemenea, invocă Decizia nr. 329 din 3 aprilie 2007, prin care Curtea Constituțională a arătat că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, principiul
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
arată că dispozițiile legale criticate stabilesc cazurile în care se poate face contestație la executare, aceasta fiind o modalitate de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale. Prin contestația la executare nu se reclamă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor penale definitive, ci nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii. Nu se poate reține că textul criticat contravine dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât principiul constituțional al egalității în drepturi presupune asigurarea unui
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
în care se poate face contestație la executare, aceasta fiind o modalitate de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale. Prin contestația la executare nu se reclamă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor penale definitive, ci nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii. Nu se poate reține că textul criticat contravine dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât principiul constituțional al egalității în drepturi presupune asigurarea unui tratament juridic egal tuturor persoanelor aflate în
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
a situațiilor relative la executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia. Astfel, procedura contestației la executare este o modalitate de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale. Prin contestația la executare nu se reclamă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor penale definitive, ci nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii. Prin Decizia nr. 329 din 3 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 mai 2007, și
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
rămânerea definitivă a acesteia. Astfel, procedura contestației la executare este o modalitate de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale. Prin contestația la executare nu se reclamă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor penale definitive, ci nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii. Prin Decizia nr. 329 din 3 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 mai 2007, și Decizia nr. 77 din 8 februarie 2005
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
legea penală săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o». Actuala definiție a unei infracțiuni conține cele trei caracteristici esențiale ale unei infracțiuni, astfel cum a prevăzut legiuitorul în 2009, și anume tipicitatea (prevăzută de legea penală), nelegalitatea [antijuridicitatea] (fapta trebuie să fie nejustificată, ilicită) și imputabilitatea (actul trebuie să fie imputabil). Tipicitatea rezultă din principiul incriminării și presupune corelarea dintre actul efectiv comis, direct sau indirect, de către o persoană și caracteristicile obiective și subiective stabilite de
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
decât în măsura în care se identifică o cauză de nulitate absolută. Curtea de apel, deși are competența de a judeca fondul cauzei, este privată de competența de a verifica legalitatea actului de sesizare și de a cenzura orice nereguli (nelegalități sau neloialități) referitoare la administrarea probelor în faza de urmărire penală, competența aceasta fiind stabilită în favoarea tribunalului (prin judecătorul de cameră preliminară), instanță care, pe fond, nu se va pronunța niciodată în respectiva cauză. ... 7. Tribunalul Giurgiu - Secția penală
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
ordin de ministru și doar dacă se impune, așa cum rezultă din dispozițiile art. 53 din Constituție. Astfel, îndoiala serioasă asupra legalității actului administrativ rezultă cu ușurință din cercetarea sumară a aparenței dreptului, nefiind necesară analiza aprofundată a criticilor de nelegalitate invocate de reclamantă. Modificarea dispozițiilor art. 55 alin. (1) din Ordinul MTI nr. 980/2011 are aptitudinea de a genera o „îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ“, în sensul explicitat prin art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
ultima variantă a pct. 2 din anexa nr. 18 era punctat diferențiat proprietarul, în detrimentului detentorului precar, în ordinul atacat nu există nicio mențiune și, cu atât mai puțin, o modalitate de departajare. În continuare, reclamanta a reluat motivele de nelegalitate a ordinului în ceea ce privește art. I pct. 1 și 4, susținând aceleași apărări, cu precizarea in extenso a textelor de lege pe care le consideră aplicabile și a concluziei referitoare la nelegalitatea ordinului în raport cu acestea. Reclamanta
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
continuare, reclamanta a reluat motivele de nelegalitate a ordinului în ceea ce privește art. I pct. 1 și 4, susținând aceleași apărări, cu precizarea in extenso a textelor de lege pe care le consideră aplicabile și a concluziei referitoare la nelegalitatea ordinului în raport cu acestea. Reclamanta a invocat și lipsa de coordonare între act și anexele acestuia, întrucât din interpretarea dispozițiilor art. 57 alin. (4) pct. (iv), așa cum au fost modificate, reiese faptul că A.R.R. va transmite instituției care
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
554/2004 privind contenciosul administrativ În probațiune: înscrisuri Prin întâmpinare, pârâta solicită respingerea acțiunii formulate de reclamantă, ca neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente: Menționează că din lecturarea cererii de chemare în judecată nu rezultă care sunt motivele de netemeinicie, de nelegalitate ale actului administrativ ce face obiectul prezentei cauze deduse judecății. Potrivit legislației în vigoare și practicii judiciare, un act administrativ se bucură de prezumția de legalitate, autenticitate și veridicitate încă de la aprobarea acestuia până la dovada contrară. Prin raportare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
de călători, 6021 - transport persoane pe bază de grafic cu microbuze. Reclamanta afirmă că prin emiterea Ordinului nr. 1.824/2018, în calitatea sa de operator public de transport persoane, a suferit o vătămare a drepturilor sale, invocând mai multe critici de nelegalitate a ordinului. Reclamanta nu a precizat în mod expres în ce ar consta vătămările pe care emiterea ordinului i le-a produs, acestea fiind menționate implicit, odată cu dezvoltarea motivelor de nelegalitate. Conform art. 1 alin. (1) din OG nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
a drepturilor sale, invocând mai multe critici de nelegalitate a ordinului. Reclamanta nu a precizat în mod expres în ce ar consta vătămările pe care emiterea ordinului i le-a produs, acestea fiind menționate implicit, odată cu dezvoltarea motivelor de nelegalitate. Conform art. 1 alin. (1) din OG nr. 27/2011, organizarea și efectuarea transporturilor rutiere de mărfuri și persoane pe teritoriul României, precum și a activităților conexe acestora se realizează „în condiții de siguranță și calitate, cu respectarea principiilor liberei concurențe
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
mecanismelor de piață, iar nu stabilirea unui singur criteriu, care are drept efect chiar ceea ce se urmărea a fi evitat, și anume limitarea accesului operatorilor de transport. ... Pentru aceleași argumente, instanța a constatat că sunt întemeiate și criticile de nelegalitate a dispozițiilor art. I pct. 18 subpct. 3, 4, 5 și 6 din anexa nr. 18. Aceste prevederi arată că: 18. Anexa nr. 18 se modifică și va avea următorul cuprins: Anexa nr. 18 Condițiile de admitere a solicitării de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
este încasată de operator cu anticipație, comparativ cu alte domenii economice în care veniturile obținute din prestații sunt încasate după efectuarea lucrărilor, cu posibil rezultat o balanță neechilibrată din cauza unor datorii neonorate. A fost respinsă și critica referitoare la nelegalitatea ordinului pentru neluarea în considerare a criteriului legat de titlul sub care operatorii de transport dețin vehiculele, pentru că acordarea unui punctaj diferențiat de deținere a vehiculului restricționa accesul la piață al operatorilor cu vehicule închiriate și îngrădea dreptul transportatorilor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
acest sens, arată că autoarea excepției critică dispozițiile legale ale art. 488 alin. (1) și ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă, întrucât consideră că acestea limitează posibilitatea de verificare a hotărârii recurate strict la aspectele de nelegalitate cuprinse în ipotezele normative prevăzute de punctele alin. (1) al art. 488 din Codul de procedură civilă. Această limitare a controlului pe care îl exercită instanța superioară este în contradicție cu dispozițiile constituționale ale art. 21 și 129. Respectarea acestor
DECIZIA nr. 33 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252746]
-
că orice persoană are posibilitatea de a supune pretențiile sale analizei pe fond a două instanțe de grade diferite. Respectarea acestui principiu presupune existența posibilității ca hotărârea primei instanțe să poată fi atacată și verificată nu doar pe aspecte de nelegalitate, ci și pe acelea de netemeinicie. Limitarea controlului pe care instanța de recurs îl poate efectua doar la aspectele de nelegalitate, în situația hotărârilor pronunțate de judecători care acționează ca primă instanță - cum este și cazul hotărârii pronunțate în temeiul
DECIZIA nr. 33 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252746]