580 matches
-
trenul. La prima stație se urcă un soldat german, la gară la București îi luă în primire o gardă care îi duse în subsolul Cercului Militar, unde i-au ținut opt zile pe paie, îmbrăcați cu rufe soldățești, nespălați și nemâncați aproape. Fanny Derussi, cu cea mai mare greutate, a pătruns la bărbatul ei și s-a speriat de starea de slăbiciune în care l-a găsit. Îi amenința când cu Germania, când cu Bulgaria. De aceea, îngăduiseră celor rămași ca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
regal înghirlandat cu flori albe, tras de patru cai albi, înhămați frumos și încălecați de surugii în haine găitănate; șiroaie de apă pe străzi, unde însă bieții țărani își țineau locul cu stoicism. Doamnele care se ocupaseră de dejunul rămas nemâncat ne arătau cu tristețe prăjiturile extraordinare, fructele aduse de departe și toate pregătirile deșarte care încărcau mesele imense, menite a fi golite numai de ele însele. Întârziere peste întârziere ne duseră la Brașov tocmai la orele 10 noaptea. brașov Această
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
făcut părul său regal să i se ridice măciucă. I-au spus că dețin vreo 1000 de viitori membri PDL, împreună cu viitorul președinte a României din 2011, prizonieri în pivnițe. Cărora, dacă regele nu abdică, le vor da drumul pe nemâncate în butoaiele cu zaibăr începând cu șeful lor, junele pe atunci Băsescu. Regele, tot nu a zis, da. La care comuniștii cei groaznici, l-au băgat cu gâtu-n jos pe viitorul președinte al României, într- un butoi cu vin de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și mândriei PDL-ului în Parlamentul României și la guvernare, ar face din nou fițe din alea nasoale care se lasă de obicei cu negocieri anevoioase. Dar cică de data asta popa Tokes a atins probabil culmea obrăzniciei debitând pe nemâncate cea mai nerușinată și absurdă afirmație, conform căreia românii ar trebui să ceară iertare maghiarilor pentru perioada post-Trianon și pentru perioada comunistă și postcomunistă! Dacă este vorba de scuze, oare nu cumva maghiarii sunt cei care trebuie să-și ceară
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
unui bărbat. Și mai prost se simțise după aceea, când Gail o sunase în America, spunându-i că Darcey era distrusă și că Minette se temea să nu aibă bulimie sau cine știe ce altă dereglare de felul ăsta; obișnuia să rămână nemâncată zile întregi pentru ca mai apoi să se îndoape cu prăjituri și ciocolată caldă, iar în felul acesta ba se îngrășa, ba slăbea, ca un balon pe care îl tot umfli și dezumfli. Fusese, în final, ușurată când află că Darcey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
-l fac în cădere contraforturile prăbușite ale sufletului meu, Mâine dimineață vino să-ți deschid Cartea, a auzit părintele grămada de pietre prăvălindu-se de pe sufletul meu, mă lasă însă singur să mă ridic dintre ele, A doua zi, pe nemâncate, m-am dus la părinte să-mi deschidă Cartea, m-am dus la el după ce m-am îmbăiat de bună dimineață în apa rece a izvorului, proaspăt curățat de negurile nopții, nu mi-a spus părintele din cartea cu semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Cronică... (ca și în poemul lui Stavrinos) apare un pasaj scris, probabil, sub influența cărții populare. După ce pierde lupta de la Sibiu, Andrei Báthory („Oh, nepricepută minte omenească!”), „fugi pân codrii Ciucului, și acolo rătăci și umblă oarecâtăva vreme rătăcit și nemâncat, pân îl birui foamea și nimeri la niște păcurari, unul săcui, altul muntean”. Prefăcându-se a-l ajuta, ciobanul secui încalcă legea ospeției și-l ucide. Apoi, cu nădejdea de a obține o răsplată bună, îi duce voievodului Mihai capul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
Bătrânul îi destăinuie călărețului pricina durerii sale, plecarea și moartea fiului și a doua nuntă a nurorii. Tânărul îi cere: Hai cu mine, hai în grabă, Und' ți-e casa de-mi arată. Că-s străin și însetat, Ostenit și nemâncat!". Bătrânul iese din curte, iar tânărul descalecă și-l urcă în locul lui în șa. Ajung acasă, unde se joacă hora, veselă și zgomotoasă; se beau ulcele de vin. Apoi lumea se pune la masă, iar bătrânul le arată mesenilor vasul
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
călărețul ar fi prins aripi, sar peste obstacol într-un salt miraculos. Ajuns de partea cealaltă a zidului, Corbea strigă: "D-alei, doamne Ștefan-vodă, Ce ți-am fost eu vinovat De-n temniță m-ai băgat? Și m-ai ținut nemâncat, Nemâncat, neadăpat, Ca pe-un mare vinovat, Să stau cu șerpoaicele Și să-mi cânte broaștele, Să hrănesc năpârcile. Acum, doamne Ștefan-vodă, Ai oameni ca să-ndrăznească Cu cai buni să mă gonească, Ca să mă mai logodească Cu mireasa cea domnească
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ar fi prins aripi, sar peste obstacol într-un salt miraculos. Ajuns de partea cealaltă a zidului, Corbea strigă: "D-alei, doamne Ștefan-vodă, Ce ți-am fost eu vinovat De-n temniță m-ai băgat? Și m-ai ținut nemâncat, Nemâncat, neadăpat, Ca pe-un mare vinovat, Să stau cu șerpoaicele Și să-mi cânte broaștele, Să hrănesc năpârcile. Acum, doamne Ștefan-vodă, Ai oameni ca să-ndrăznească Cu cai buni să mă gonească, Ca să mă mai logodească Cu mireasa cea domnească?". Rușinat
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-meu, Dar el nu e ce-am fost eu. Frate-meu e om bogat Om cu trecere la sat, L-a pus satul dipotat S-o ținea de judecat Și la pricini de-ncurcat, O să te ție legat, Nebăut și nemâncat Ca un mare vinovat. Mor, murgule, de necaz Că mă mir cui să te las! Te-aș lăsa la maică-mea Ca să te-ngrijească ea, Dar mai are d-o belea: Maica e cărturăreasă, Când o cheamă de p-acasă
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de lup (12); flămînd (11); moarte (10); secetă (9); sărac (7); sătul (7); grea (6); shaorma (6); stare (6); Africa (5); lipsă (5); poftă (5); rău (5); senzație (5); tristețe (5); bani (4); criză (4); de bani (4); necaz (4); nemîncat (4); slab (4); acum (3); boală (3); burtă (3); dorință (3); frigider (3); greu (3); greutate (3); lup (3); necesitate (3); război (3); sațietate (3); carne (2); cămin (2); chin (2); cumplită (2); dulciuri (2); friptură (2); fructe (2); griji
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
limitat; limită; liniștit; lipsă de bani; lipsă de interes; lipsit de bani; lipsit de toate; mai sărac; mereu; milos; milostenie; minte; mizer; mizerie; mînă întinsă; mulțumire; muncă; murdărie; muritor de foame; neajutorare; necaz; necitit; nefericire; neinspirat; neinteresant; neîngrijit; neînstărit; neliniște; nemîncat; nemulțumit; nenoroc; neșansă; neștiutor; nulitate; numere; om al străzii; om de rînd; om fără ajutor; om fără bani; omul; și onest; orfani; orgoliu; pagubă; pantaloni rupți; papuci; pasiv; din păcate; pămînt; pedeapsă; persoană; pierdut; pîine; pîrlit; plîns; ponosit; posibilități; poziție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
114); firav (29); subțire (28); mic (24); puternic (23); bolnav (21); om (21); uscat (16); neputincios (15); urît (14); schelet (12); de înger (12); gros (11); oase (11); copil (10); frumos (10); tare (10); ușor (10); anorexie (7); foame (7); nemîncat (7); siluetă (7); băiat (6); fragil (6); înalt (6); nepregătit (6); os (6); anorexic (5); bărbat (5); corp (5); flămînd (5); moale (5); neajutorat (5); sărac (5); schilod (5); băț (4); eu (4); sensibil (4); ajutor (3); animal (3); atletic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
irosire; încetini; întins; înțepenit; latent; lăsa; lejer; leneși; lenos; lin; înloc; locui; alocui; a lua loc; a luao pauză; lumînare; meleșteu; mergea; a mergea; mișca; a nu semișca; numișca; mișcare; fărămișcare; semișcă; mînca; muncă; munci; naviga; neclintire; nedeplasare; a nemișca; nemîncat; obiect; odihna; seodihnea; odihnește; om; oprește; seoprește; oprit; oricînd; înpat; pepat; penis; perfect; picioare; a pierde timpul; pierde vară; pierde vremea; pierdere; pierderea timpului; pisica; la pîndă; a pleca; a plecat; plecări; plictisit; plictisitor; poposi; a poposi; poziție; prost; puturos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
formă; femei; fierar; fir de iarbă; firave; fragilitate; frunză; funia; geacă; groasă; grosolan; incomplet; inel; înaltă; la mijloc; lapte; lemn; lingură; linia vieții; linii; mama; mare; material; maț; mătase; merge; mic, fragil; mir; mînă; moale; model; nai; nas; nedumerire; neîncredere; nemîncat; nerezistent; nu încăpea acul; palton; pătură; penis; piciorul; portofelul; puternic; rade; ramură; rupt; schelet; scobitoare; sensibil; sexy; sfîrc; sfoară; siluetă; siluetă; slim; sticlete; suav; suferință; suplă; surcele; șireturi; știe; taină; tare; tînăr; toc; transparent; tremurător; trestie; trist; tulpină; tușul; vara
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vatalele își spun singure povestea, ce se face cu ea? I se ia rolul prioritar pe care îl poate avea și se aruncă în ignoranță. Dacă scuturi copacul istoriei și identității naționale, puține sunt roadele care rămân prinse de crengi, nemâncate de viermi sau roase și scuturate de vânturile timpului. Oina a rămas și încă mai are puls. Antrenorii o prezintă elevilor ca fiind singurul sport unde ”un bărbat luptă împotriva la 11,” și nu greșesc. E nevoie de curaj și
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
în corturi cu Marian Munteanu, drogați, legionari, smintiți de libertate și democrație. Nici faptul că nici un preot nu a ieșit cu crucea în mînă ca să-i potolească pe acești oameni întărîtați împotriva semenilor lor. Oameni ieșiți din adîncuri, din întuneric, nemîncați, obosiți, tîrîți prin trenuri ca să scape Bucureștiul de asediul golanilor. Ca să aducă liniștea. Pentru care votaseră. Ca să sape și să planteze flori pe peluza din fața Teatrului Național. Ca să hăituiască pe străzile unei capitale din Europa oameni împotriva cărora erau asmuțiți
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]
-
vă puneți carne în farfurie și o dați pe ascuns câinelui l plecați furios și mâncați altundeva s 7. Cum preferați să vă petreceți restul zilelor de sărbătoare după ce ați sărbătorit Crăciunul în familie? vă odihniți și savurați bunătățile rămase nemâncate s admirați cadourile pe care le-ați primit n mergeți la petreceri cu prietenii l 8. De Crăciun, un unchi aduce cu el o casetă video cu înregistrările făcute vara trecută, când familia a făcut o excursie în munți. Ce
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
cult o săvârșim și în ajunul Bobotezei. Slujba este mare și mică și datorită mărimii slujbei, dar și efectele sunt diferite”, a spus Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula, Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Agheasma mare se ia dimineața, pe nemâncate, înaintea anafurei iar atunci când credinciosul se împărtășește, după aceasta. Timpul când se consumă este din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului. Se poate lua Agheasmă Mare și în situații speciale, la recomandarea duhovnicului. Potrivit tradiției, Agheasma mare este păstrată la loc
Bobotează- tradiții și obiceiuri. Certurile în casă sunt interzise și nu se dă nimic de împrumut by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52376_a_53701]
-
absolut exact, cel mai bun aliat al meu fiind memoria: " Și mai lasă-mă naibii cu Marx al tău! Să-l văd eu pe tac-tu că ară pământul de dimineață până seara, că apasă într-una pe coarnele plugului, nemâncat, cu soarele-n cap, să-l văd!" Țiu minte că, asemeni unuia care asistă la o luptă aprigă de cocoși, m-am pomenit strângând din pumni și foindu-mă ca un chibiț pe colțul biroului. Ei, să te văz acuș
Scene cu Marin Preda by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15112_a_16437]
-
și poezia nu s-a arătat. Mi s-a arătat abia cînd, într-un han soios, nebărbierit și murdar, m-am dezbrăcat și, la capătul puterilor, m-am întins să mă culc. și era atunci o lumină și eu eram nemîncat. băusem mult. și eram doldora de vodcă. și lumina cu mine în pat s-a culcat. * și era femeie. și m-a drăgostit. și, peste noapte, s-a sculat și m-a învelit. și am adormit. și, aproape, am uitat
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
când o inspirație subită l-a făcut să fluiere și să-l strige tare pe nume: deodată un morman de zăpadă s-a scuturat lângă el și Ionică s-a năpustit ca disperatul, sărindu-i în brațe. Da, era el, nemâncat, înghețat, slăbit, jigărit, dar neclintit în post, așteptând-o pe mama... Întoarcerea a fost triumfală. Toți i-am ieșit în întâmpinare făcându-i cea mai zgomotoasă primire eroului patruped care se zăpăcise de atâta bucurie și nu știa în ce
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
las să intre. Ba, perversa, se și jeluia. Nu știam cine e, ce dorește și de ce nu mă lasă în neliniștea mea. Când i-am deschis, nu mi-a venit să-mi cred ochilor. Era o biată bătrânică jerpelită, poate nemâncată, într-un hal fără de hal. Nu știu de ce, dar nu mi s-a făcut milă de ea. Am întrebat-o cine e, cum o cheamă. - Sunt Posteritatea. - Ieși afară, i-am spus, eu n-am de-o pâine și dumneata
Radu Cange by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/10326_a_11651]
-
inexplicabil logic de norocos singurătate maximă sînt din creștet pînă în tălpile neobosite de mers și din locul în care mă aflu orizontul seamănă cu un lup sau cu un urs amîndoi foarte negri foarte înalți foarte războinici flămînzi și nemîncați probabil de vreun veac și ceva și din locul în care mă aflu jur împrejur de mine cresc pietre galbene pietre galbene lîngă pietre galbene dese și fragile ca firele de iarbă hai dă-ți jos pielea cea roșie și
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]