606 matches
-
Tratament individual/tratament de cuplu Problema de a ști la ce servește simptomul în cadrul cuplului ne permite să ne gândim că, poate, soția îi întreține comportamentul său de refuz datorită gândurilor sale iraționale privind propriile sale simptome disfuncționale nerecunoscute și nemărturisite. Faptul de a fi apelat la consultație și de a-l fi desemnat pe soțul său ca fiind responsabil îi permitea să spere că i se va acorda atenție. Ea s-ar fi putut adresa unui alt terapeut, dar beneficiul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comune și se realizează prin toate mijloacele: inițiind confruntări, culpabilizând, manipulând, activând fantasme inconștiente (auto)distructive, provocând un climat de neînțelegere, paralizând inițiativele. Comportamentul psihosocial pervers se manifesta ca o plăcere pentru persiflaj, remarce caustice, cinism, provocări, atacuri pseudoestetice. Proiectul nemărturisit al perversului este acela de a-și baliza un spațiu de control prin violarea intimității altuia, de a contraria și imobiliza, de a Îngrădi, de a petrifica dacă nu poate edifica. Într-o grilă de lectură freudiană, perversiunea ne apare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Acolo, fie și sub un epitrahil soios, ai în față o probă de cu totul alt ordin. Acolo, îngenuncheat, îți devine insuportabilă minciuna propriei vieți. În acele câteva minute, limita ești tu însuți, om trecător și suflet încărcat de păcate nemărturisite. E singurul loc unde nu ceilalți sunt vinovați de toate relele, ci tu însuți, cel care, luând asupră-ți povara erorilor săvârșite, primești în schimb nemăsurata libertate de a nu mai greși.” Cu acest a priori subiectiv - care învăluie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
doar nepriceperea, confuzia, pierderea sensului politic, a obiectivului tactic al acestei activități, - uneori exigențele dezlănțuite, arbitrare, ale criticului pornesc de pe pozițiile estetice „absolute” ale burgheziei, nemulțumirile și reproșurile se formulează din Înălțimile „perfecțiunilor” artistice apusene, Îndemnurile și soluțiile se Îndreaptă nemărturisit către „valorile exemplare” ale occidentului, către care unii din rafinații noștri mânuitori de pană mai cată cu clandestină pasiune, cu rău ascunsă admirație. Firește, cazurile acestea sunt puține. Mai dese sunt exemplele confuziei, ale Înfrigurării bine intenționate dar nimicitoare ca
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cantabil, ușor memorabil, nu cel exclusiv liric, ci cel epic, poeții noștri ar putea fi siguri că ar scrie poezii valoroase. Ceea ce este cu totul greșit este considerarea acestor forme estetice drept niște categorii «apolitice», «supra-partinice», «pur artistice», cu ideea nemărturisită că probleme de compoziție, de tonalitate lirică, de formă a versului, de metodă artistică de a expune ideile, sunt independente de ideologia poetului, de practica construirii socialismului. (Ă). A. A. Jdanov a dat exemplu clasic de rezolvare științifică a problemelor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de elite, fără implicare În viața politică Înainte de 1989, PSD nu și-a asumat niciodată vreo legătură cu fostul regim. Din acest punct de vedere, În acord cu Sorina Soare, considerăm că PSD a constituit principala mișcare politică a „conversiei nemărturisite” a nomenclaturii din România, Într-o structură care se voia nouă și fără filiație cu administrația comunistă. De la promovarea unui model politic „original” la social-democrație În raport cu celelalte partide politice din România, Frontul Salvării Naționale nu a revendicat nicio tradiție doctrinară
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fie unor secte religioase obscure, fie sunt doar umanitarieni care obiectează la ideea de a lua viața cuiva și care preferă să nu-și ducă gândurile până la capăt. Dar există o minoritate a intelectualilor pacifiști al căror motiv real, dar nemărturisit, pare a fi ura față de democrația occidentală și admirația față de totalitarism. Propaganda pacifistă se coboară până la a spune că o parte e la fel de rea ca și cealaltă. Însă dacă te uiți cu atenție la scrierile tinerilor intelectuali pacifiști, vei observa
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
acei actori care imită și care pun alături de cutare sau cutare om cunoscut o copie mai adevărată decât originalul, condensat în toate ticurile gestuale, concentrat în micile manii verbale... Cu toate astea, un străin descoperă tocmai în momentul reușitei scopul nemărturisit al acelui joc de imitare: a te face asemănător pentru a rămâne altul, a trăi așa cum se trăiește aici pentru a proteja îndepărtatul tău altundeva, a imita până la dedublare și, lăsându-ți dublul să vorbească, a fugi în gând spre
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
piardă totul în ultimele minute de joc, își dădu seama de câștigul său, de viața aceea până atunci ocrotită printre atâția morți, pe care fiecare zi de lupte o făcea și mai prețioasă, și mai amenințată. Într-un gând de nemărturisit, recunoștea că, pentru a nu muri, ar fi fost gata de orice șiretlic, gata să-și încetinească goana în timpul atacului, să se ascundă în spatele cuiva, să simuleze căderea. Dar cunoștea legile morții, care-i viza adesea tocmai pe șmecheri și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
scena onirică este atât de înspăimântătoare, atât de hidoasă, încât este percepută ca infernală. În aceste condiții, visul îl confruntă pe subiect cu temerile sale cele mai profunde, cu angoasele sale cel mai ascunse, dar și cu dorințele sale de nemărturisit. Infernul fiind un loc al damnării, subiectul simte că unele dintre tendințele sau pulsiunile sale sunt periculoase pentru mântuirea sufletului său. Senzația este probabil inconștientă. Este motivul pentru care se exprimă în vis prin viziunea unor locuri ori personaje sulfuroase
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
exact! 3.5. Omul informațional - avataruri și limite Mediul virtual, creat de noi, ne predispune la anumite tipuri de conduite, unele dintre ele meritând să fie puse în chestiune. Se pare că acesta aduce mai multă libertate și mobilitate, astâmpărând nemărturisitele dorințe de căutare, de explorare, de rătăcire și hălăduire. Omul integrat în cyberspațiu se comportă asemenea dandiului clasic, vrând să iasă în față, să pozeze și să epateze. „Dandy-ul informațional colectează informația nu pentru a o transmite mai departe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Căutările”, ca și „găsirile” ulterioare sunt determinate de performativitatea programelor (a motoarelor de căutare, de pildă), ce sunt programate să caute ceva într-un anumit fel, printr-un sistem de filtraj sau prin determinări previzibile. Crearea de legături reflectă intenționalități nemărturisite depozitate în semantica surselor, în structurile profunde ale cunoștințelor expuse. Oportunitățile raportării la informații reformează aparatul nostru de sesizare sau raportare la timp și la lumea în care trăim. Trecutul poate fi „înviat” prin rabateri sofisticate, iar viitorul poate fi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mine o amenințare vitală. bă Durerea celor apropiați mie este cea pe care eu o resimt, la care particip, sufăr alături de ei, mai mult chiar, căutând să-i ajut, preiau asupra mea suferința lor. Această atitudine este dată de teama nemărturisită, inconștientă, că suferința celor apropiați mie reprezintă un pericol vital pentru aceștia, pericol care ar putea duce la moartea lor, lipsindu-mă de o prezență de care sunt atașat. că Durerea celor depărtați mie este o suferință pe care, ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
să-i contemple pe Nemuritori maiestuoși ca în temple. A preferat să-i vadă în mijlocul aventurilor lor galante, să îi micșoreze la o scară aproape umană. Probabil că așa îi înțelege și-i simte mai aproape. Cum totuși scopul lui nemărturisit este să-și impresioneze vizitatorii, n-a putut nici să renunțe la scenele mitologice. Căci și el gândește asemenea mitocanului din ziua de azi: îmi permit totul, atât cât mă ține punga. De ce nu s-ar duce mai degrabă la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
capăt zilelor deci, alți bătrâni (de fapt primii în ordinea sumarului cărții), pe care îi scoate autorul din cutia sa neobișnuită. Mizantrop și ipohondru, refuzând din start orice comunicare cu gardianul său, Carol își va susține ulterior pofta de viață (nemărturisită desigur) din chiar dorința (ambiția, obstinația) de a-l convinge pe Filip de justețea principiului pentru care pledează: sinuciderea ca manifestare supremă a libertății individului. Tema nu e nouă de altfel motto-ul din Camus (Mitul lui Sisif) indică asumarea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și veșnica veleitate de a învinge, a pleca dacă nu se poate învinge altfel, ca să te întorci în același timp învins și învingător) e o supremă satisfacție pentru orgoliu (dar lipsită de umanitate, căci ne distruge pe amîndoi), o convingere nemărturisită că am un noroc rar în chiar necazul meu, că soarta mi-a făcut o mare cinste de a mă considera demn de a-i fi Ioanei inamic, și o schimbare de tactică, lăsînd-o în voia ei, de pildă, ar
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
își trăda legământul față de ea - să amintim câteva amănunte din drama africană. În 1891, un an după ce Portugalia primește ordinele Marii Britanii, agenții englezi înarmează pe Regele din Gaza, Gungunhana, și guvernul englez semnează cu el un tratat de alianță. Scopul nemărturisit era primejduirea coloniei portugheze Mozambic, pe care Rhodes o socotea indispensabilă marelui său imperiu britanic african. Regele din Gaza are la Londra doi reprezentanți, iar Regina Victoria îi trimite chiar o cupă de argint cu următoarea inscripție: To Gungunhana from
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de loviturile lui Rutger, care îi forța cu brutalitate fecioria, iar acum își reproșa că intervenise prea târziu; însă avea impresia, în același timp, că în acele momente dramatice se instaurase între ei, independent de voința fiecăruia, un fel de nemărturisită, secretă complicitate. Era ca și cum, din momentul în care securea sa lovise craniul lui Rutger, Frediana începuse să-i aparțină. Ori poate că el era acela care, cu acel gest, lăsase cale liberă propriei supuneri? Și se întreba dacă ochii scânteietori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să-l înlocuiască. De asemenea, fără ca alanul și Vitalius să știe, discutară și despre ciudatul antagonism ce părea să-i opună pe cei doi. într-adevăr, între cei doi soldați nu se manifesta multă camaraderie, în primul rând din cauza unei nemărturisite gelozii pe care cel de-al doilea părea să o nutrească față de cel dintâi. Sebastianus își dăduse seama de asta încă de pe drumul dintre Genava și Arelate și, amuzându-se în sine, își promisese din nou să găsească un mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
față de oamenii de rang și față de instituții, ei erau, în realitate, carne vie pentru imperiu, reprezentau milioane de oprimați, care cereau, pe deplin îndreptățiți, respect și demnitate. îl încerca și un alt sentiment: în adâncul sufletului, ca un gând aproape de nemărturisit, începea să se strecoare o presimțire a victoriei. Privirea sa o întâlni pe cea a lui Ambarrus, înconjurat și aclamat de ai săi. Un impuls dinlăuntru îi sugeră să pecetluiască alianța printr-un gest simbolic, care, cu siguranță, ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de necrezut. Rămase astfel, neclintit sub bolta cerului, uitând de mișcările sutelor de oameni din spatele său și surd la strigătele, certurile, râsetele ce se ridicau din zeci de bivuacuri improvizate; se simți, dintr-o dată, invadat de o melancolie subtilă, de nemărturisit, care îl golea cu totul. Era omul câmpiei, iubea spațiile nesfârșite, iarba înaltă și foșnitoare, străbătută până spre orizont de unduiri lungi, stârnite de vântul care, zi de zi, purta pe cer nori imenși, în continuă mișcare; și totuși, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și o întări pe aceea a lui Mandzuk. Citi în ea o sclipire de durere, dar mai văzu și altceva - ceva ce, pe chipul cioplit în piatră al acestuia, nu mai văzuse de când era copil: un soi de aspră și nemărturisită tandrețe. Cu un gest nesigur și stânjenit, o mângâie pe creștet. Sunt aici, Go-Bindan, nu te teme, n-ai de ce să te temi. încet, copila își ridică fața bronzată, pe care aluneca lent o lacrimă. îl privi cu ochii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
capăt zilelor deci, alți bătrâni (de fapt primii în ordinea sumarului cărții), pe care îi scoate autorul din cutia sa neobișnuită. Mizantrop și ipohondru, refuzând din start orice comunicare cu gardianul său, Carol își va susține ulterior pofta de viață (nemărturisită desigur) din chiar dorința (ambiția, obstinația) de a-l convinge pe Filip de justețea principiului pentru care pledează: sinuciderea ca manifestare supremă a libertății individului. Tema nu e nouă de altfel motto-ul din Camus (Mitul lui Sisif) indică asumarea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
națională", București, 1994, p. 151. Preferând, în proză, "analizei" "creația" (prin "creație" înțelegînd - în studiul Creație și analiză din Studii literare - "comportismul", "totalitatea manifestărilor concrete"), Ibrăileanu a scris, totuși, el însuși un roman eminiamente analitic, Adela (1933), în care iubirea nemărturisită a unui bărbat în vârstă pentru o tânără de 20 de ani e urmărită cu o deosebit de fină percepție a mișcărilor sufletești. Dumitru MICU, Scurtă istorie a literaturii române, I, Editura Iriana, București, 1994, p. 335.
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Însăși evoluția planetei ori cu ajutorul unor criminali ce vor pune În mișcare, tot arsenalul de distrugere! Așa să fie...? Nu se poate...! Trebue să existe o scăpare dar, unde o putem afla și când...? Mai avea ceva În suflet Încă nemărturisit, deci, spuse domnului Vână Șeful de Unitate să mai aduă un repetir din acelaș coniac românesc și se adresă Șefului de Șantier. „Șefule, declar cu mâna pe inimă, te rog să crezi, spun adevărul...” „Hai spune...Îmi dau silința să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]