612 matches
-
măritată după notarul satului Husmezău, și Nastasia, botezată cu numele mamei sale. Potrivit istoricului Elie Dăianu, bun cunoscător al regiunii și al protopopiatului pe care îl păstorea, Ananie Pop „era coborâtor modest dintr-o familie distinsă, care avea diplomă de nemeși”. Vasile Pop s-a născut în dimineața zilei de Crăciun a anului 1818, stil vechi, respectiv 6 ianuarie 1819, stil nou. La vremea nașterii sale, casa parohială era compusă din „tindă și o cameră din bârne, acoperită cu paie, nepadimentată
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
, comuna Lăpuș, județul Maramureș datează din anul 1697. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și figurează pe lista monumentelor istorice, . Așezare românească dintre cele mai vechi, fost sediu de protopopiat, comuna Lăpuș a avut două biserici de lemn: a nemeșilor, situată pe un deal, și a iobagilor, în vale, lângă drum. În prezent există doar o biserică de lemn, cea de pe deal. Este o construcție de dimensiuni modeste, atât în plan cât și în elevație, cu absida altarului poligonală și
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
din județul Timiș, Banat, România. Se află la 2 km de aceasta. Între satul Zorani și satul Margina se află Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva". (1737), declarată monument istoric. Localitatea este amintită în secolul XVI în legătură cu rolul important jucat de nemeșul Zorbul Ioan de Zorani. La 1597 apare în documente ca proprietate a lui Ștefan Török, apoi trece în posesia fiului său. În această perioadă aparținea când de județul Timiș, când de județul Hunedoara. Conscripția de la 1717 arată că Zoraniul avea
Zorani, Timiș () [Corola-website/Science/301412_a_302741]
-
exista aici a apărut după recensămintele din anii 1715 și 1720 din Transilvania ("Magyarorszag népessége Pragmatica Sanctio Lorábam 1720-21)". În aceste statistici nu apar date despre Brusturi decât din anul 1720 când se arată că aici existau 2 familii de nemeși (proprietari de pământ), 9 familii de iobagi, 9 familii de jeleri(zilieri) și încă alte 7 familii. După câțiva ani, în 1733, în Conscripția episcopului Inocentiu Klein ale cărei date au fost publicate în 1908 de către Augustin Bunea în lucrarea
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
în ea timp de mai mult de o sută de ani. În partea de sus din sat, pe locul așezărilor medievale Balotești și Cămârzana, există o biserică de lemn mai veche, din 1639, cunoscută sub numele de Sârbi Susani, ctitoria nemeșilor din acea parte a satului. Naosul este acoperit cu o boltă semicilindrică. Deasupra pronaosului tăvănit se înalță turnul-clopotniță. Acoperișul are streașină dublă. Se pot admira câteva icoane pe lemn deosebit de valoroase, dintre care două, pictate în jurul anului 1775, pot fi
Biserica de lemn din Sârbi Josani () [Corola-website/Science/308469_a_309798]
-
explică uluitorul rezultat al unei statistici austriece din secolul al XVIII-lea, care situa Maramureșul „pe primul loc în întreg imperiu, în ceea ce privește procentul nobililor raportat la totalitatea populației comitatului.” Au fost înregistrați, pe baza înscrisurilor autentice, circa 15.000 de nemeși, cei mai mulți descendenți ai vechilor familii cneziale românești locale. Aspectul e extrem de important, căci numai nemeșii aveau privilegiul să-și ridice porți înalte în fața gospodăriilor, în timp ce oamenii simpli nu aveau dreptul decât la "vranițe" (confecționate din pari montați paralel pe o
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
pe primul loc în întreg imperiu, în ceea ce privește procentul nobililor raportat la totalitatea populației comitatului.” Au fost înregistrați, pe baza înscrisurilor autentice, circa 15.000 de nemeși, cei mai mulți descendenți ai vechilor familii cneziale românești locale. Aspectul e extrem de important, căci numai nemeșii aveau privilegiul să-și ridice porți înalte în fața gospodăriilor, în timp ce oamenii simpli nu aveau dreptul decât la "vranițe" (confecționate din pari montați paralel pe o ramă dreptunghiulară și cu o diagonală, pentru a-i fixa, și care se deschidea într-
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
1944, Siliștea Crucii, Dolj - d. 3 februarie 2005, Mureni, Mureș) a fost un traducător român, din literaturile franceză și germană. s-a născut la 12 noiembrie 1944, în localitatea Siliștea Crucii, județul Dolj, fiind fiul Ioanei și al lui Gheorghe Nemeș, morar. Mihail Nemeș a urmat școala generală în satul natal, apoi școala profesională a "Grupului Școlar Electroputere din Craiova" (1958-1962), calificându-se ca matrițer-sculer, meserie pe care a practicat-o (cu o întrerupere pentru satisfacerea serviciului militar) paralel cu frecventarea
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
Dolj - d. 3 februarie 2005, Mureni, Mureș) a fost un traducător român, din literaturile franceză și germană. s-a născut la 12 noiembrie 1944, în localitatea Siliștea Crucii, județul Dolj, fiind fiul Ioanei și al lui Gheorghe Nemeș, morar. Mihail Nemeș a urmat școala generală în satul natal, apoi școala profesională a "Grupului Școlar Electroputere din Craiova" (1958-1962), calificându-se ca matrițer-sculer, meserie pe care a practicat-o (cu o întrerupere pentru satisfacerea serviciului militar) paralel cu frecventarea cursurilor liceale la
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
de bibliotecar la Întreprinderea „Nicovala” din Sighișoara (1987-1991), profesor de franceză și română la școlile generale din Albești (1991-1993) și Archita (1993-1994, din 1999 până la moarte) în județul Mureș -, preocuparea permanentă rămănând, în tot acest timp, activitatea de traducător. Mihail Nemeș s-a stins din viață la data de 3 februarie 2005, în localitatea Mureni, din comuna Vânători, județul Mureș. A debutat cu o traducere din Iulia Hașdeu în „Amfiteatru” (1969), iar editorial, cu "Poezii" de Georg Heym (1986). A colaborat
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
Aug. Doinaș), tălmăciri din lirica de expresie germană, de la romantici la expresioniști (Eduard Mörike, Conrad Ferdinand Meyer, Ricarda Huch, Hugo von Hofmannsthal, Richard Dehmel, Ernst Stadler, Else Lasker-Schüler, Oskar Loerke, Gottfried Benn), din Paul Valéry și lista poate continua. Mihail Nemeș este unul din traducătorii români de poezie franceză și germană care a mai pus pe muzica autohtonă o serie de poeme din literatura universală. Din păcate a apucat să-și vadă tipărite doar nouă din cărțile apărute. Dispariția prematură a
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
din traducătorii români de poezie franceză și germană care a mai pus pe muzica autohtonă o serie de poeme din literatura universală. Din păcate a apucat să-și vadă tipărite doar nouă din cărțile apărute. Dispariția prematură a lui Mihail Nemeș este o pierdere majoră pentru traducerea poetică în limba română, ceea ce va ieși mai clar în evidență pe măsură ce traducerile sale din mai mulți poeți europeni (Rainer Maria Rilke, Georg Trakl, Paul Valéry ș.a.) vor fi publicate. ""Mă bucur să constat
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
destul să-mi amintesc tonul pur rilkenian, pe care-l aveau tălmăcirile ce mi le-ați trimis acum câțiva ani, ca să constat și să apreciez noua muzică, total diferită, pe care o au traducerile de față"", îi scria Doinaș lui Nemeș, omul care l-a încurajat și l-a prețuit totdeauna. Mihail Nemeș a fost autorul celei de-a șasea traduceri integrale în versuri a lui "Faust" de Goethe. Versiunea lui Mihail Nemeș este mai îndatorată lui Doinaș decât lui Blaga
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
ce mi le-ați trimis acum câțiva ani, ca să constat și să apreciez noua muzică, total diferită, pe care o au traducerile de față"", îi scria Doinaș lui Nemeș, omul care l-a încurajat și l-a prețuit totdeauna. Mihail Nemeș a fost autorul celei de-a șasea traduceri integrale în versuri a lui "Faust" de Goethe. Versiunea lui Mihail Nemeș este mai îndatorată lui Doinaș decât lui Blaga, fapt previzibil, de altfel, din cauza distanței istorice mai mari față de cel din
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
au traducerile de față"", îi scria Doinaș lui Nemeș, omul care l-a încurajat și l-a prețuit totdeauna. Mihail Nemeș a fost autorul celei de-a șasea traduceri integrale în versuri a lui "Faust" de Goethe. Versiunea lui Mihail Nemeș este mai îndatorată lui Doinaș decât lui Blaga, fapt previzibil, de altfel, din cauza distanței istorice mai mari față de cel din urmă. Astfel, unele cuplete de versuri (mai ales dicolonii care nu lasă prea multe opțiuni traducătorului, datorită scurtimii lor: "Etern-femininul
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
ales dicolonii care nu lasă prea multe opțiuni traducătorului, datorită scurtimii lor: "Etern-femininul / ne trage în sus") sunt preluate întregi din Doinaș, semn că peste efortul acestuia nu se mai putea trece ușor. Totuși, Doinaș însuși l-a încurajat pe Nemeș în repetate rânduri - așa cum reiese din corespondența de lungă durată dintre aceștia -, să-și ducă la bun sfârșit proiectul. În fața unei provocări atât de nobile nu e loc de orgolii și vanități. Ce putea aduce nou versiunea lui Mihail Nemeș
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
Nemeș în repetate rânduri - așa cum reiese din corespondența de lungă durată dintre aceștia -, să-și ducă la bun sfârșit proiectul. În fața unei provocări atât de nobile nu e loc de orgolii și vanități. Ce putea aduce nou versiunea lui Mihail Nemeș? Ei bine, ea contrapune formulelor arhaizante ale lui Blaga ("figuri șovăitoare") și celor perifastice ale lui Doinaș ("figuri sfios-plăpânde") soluții dintre cele mai la îndemână, mai ferme ("figuri nehotărâte"), uneori chiar sacrificând polisemia originalului pentru claritatea formei. Spre deosebire de înaintași, Nemeș
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
Nemeș? Ei bine, ea contrapune formulelor arhaizante ale lui Blaga ("figuri șovăitoare") și celor perifastice ale lui Doinaș ("figuri sfios-plăpânde") soluții dintre cele mai la îndemână, mai ferme ("figuri nehotărâte"), uneori chiar sacrificând polisemia originalului pentru claritatea formei. Spre deosebire de înaintași, Nemeș nu a jonglat, decât rareori, cu rimele compensatorii pentru a salva fondul, dând astfel întăitate formei. Traducerea marilor opere ale literaturii universale fiind, în fond - așa cum reiese dintr-o formulă programatic Joachim du Bellay încă din secolul al XI-lea
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
formei. Traducerea marilor opere ale literaturii universale fiind, în fond - așa cum reiese dintr-o formulă programatic Joachim du Bellay încă din secolul al XI-lea, o "défense et illustration" a limbii materne. E ceea ce i-a reușit, neîndoielnic, lui Mihail Nemeș, versiunea sa fiind, în ansamblu, cea mai echilibrată terminologic și formal. Din păcate, destinul i-a împiedicat să guste din fructele efortului său, traducerea apărând postum. Precum în scena "Prolog în cer", în care ideea de paragone este centrală: o
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
nu poate fi lăudată de o singură voce. E nevoie de o întrecere. Cei care s-au înhămat la traducerea capodoperei goetheene ca într-o "faustiadă", care nu poate fi decât fausta, aducătoare de noroc pentru cultura română: Blaga, Doinaș, Nemeș - cei trei arhangheli care se întrec fratern în preamărirea creatorului Goethe, așa cum Rafail, Gavril și Mihail concurează în elogiul neînțelesei creații divine. Era prin urmare, nevoie de acest al treilea "arhanghel" tălmaci, care să completeze lista. Traducerea din "Faust" de
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
arhanghel" tălmaci, care să completeze lista. Traducerea din "Faust" de Goethe (pentru a cărei publicare Editura Paralela 45 merită felicitări) s-a bucurat de o excelentă primire în rândul publicului cititor. Potrivit reprezentanților Editurii Paralela 45, în traducerea lui Mihail Nemeș intră integrala poetică a lui Rainer Maria Rilke ca fiind prima traducere integrală a operei rilkeene din Europa. A fost nominalizat în 2003 la "Premiul pentru traducere" atât de "Asociația Editorilor din România" (pentru versiunea din Rimbaud), cât și de
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
construită în 1870. Parcul central a fost amenajat pe locul unor foste grădini, reduse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului. Începând cu data de 12 noiembrie 2009, se numește Parcul Profesor Ioan Nemeș. Pe teritoriul său sunt amplasate busturile lui Ciprian Porumbescu și Petru Rareș și Monumentul eroilor suceveni. Alte parcuri din zona centrală sunt: Parcul Simion Florea Marian (în fața casei memoriale a folcloristului), Parcul Drapelelor (în apropierea Palatului de Finanțe) și Parcul
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
de iezuiții conventului de la Cluj-Mănăștur, icoana ar fi lăcrimat în acel an din 15 februarie până în 12 martie, la fel ca icoana similară din Pociu, care ar fi lăcrimat în 1696. Treptat numărul locuitorilor a crescut, multi dintre ei devenind "nemeși" (mici nobili), pentru vitejia arătată în războaiele purtate de principii Ardealului. Astfel, recensământul din anul 1866 a consemnat la Nicula "160 de fumuri" (case), din care 142 aparțineau unor nobili români: Pop, Tamâș, Cupșa, Chifor, Pasca, Prodan, Mircea, Român, Rât
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
(n. 19 ianuarie 1924, Suceava - d. 10 ianuarie 2009) a fost un fizician și biolog român, specialist în lepidoptere. S-a născut la 19 ianuarie 1924, la Suceava, în familia lui Ion și Artemiza Nemeș. A urmat studii liceale la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (absolvite în 1942), urmând apoi studii superioare la Facultatea de Fizică-Chimie a Universității din Iași și Facultatea de Farmacie a aceleiași universități (1948). După absolvirea facultății a lucrat ca
Ioan Nemeș () [Corola-website/Science/310423_a_311752]
-
de izbândă, preluarea lăcașului pe seama obștii românești; autoritățile au dat câștig de cauza credincioșilor maghiari. Drept urmare, biserica, înscrisă pe lista monumentelor istorice, funcționează până astăzi, în mod sporadic, ca lăcaș de cult al restrânsei comunități de credincioși calvini, urmași ai nemeșilor hațegani de altădată.
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]