611 matches
-
Iancu; - domnului Kurt Mild; - domnului Petru Sbircea; - domnului Emil Simon. Articolul 3 Se conferă Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler următorilor: - domnului Silviu-Gavril Bogdan; - domnului Gheorghe Codrea; - doamnei Niculina Mirea-Curta; - domnului Viorel Gombosiu; - domnului Ioan Iercosan; - domnului Mihail Nemeș; - domnului Titus Pauliuc. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE București, 26 februarie 2003. Nr. 89.
DECRET nr. 89 din 26 februarie 2003 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148386_a_149715]
-
localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Nicolescu Dumitru și Gluck Vioara-Iosefina, cu domiciliul actual în Germania, 58640 Iserlohn, Augustin Wibbeltstr. 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Take Ionescu nr. 43, ap. 64, județul Timiș. 137. Nemeș Tunde-Emese, născută la 13 mai 1970 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Iosif și Olga, cu domiciliul actual în Germania, 66115 Saarbrucken, Steinstr. 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Cutezanței nr. 34
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
1970 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Iosif și Olga, cu domiciliul actual în Germania, 66115 Saarbrucken, Steinstr. 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Cutezanței nr. 34, ap. 14, județul Mureș. 138. Nemeș Olga, născută la 4 august 1943 în localitatea Măgherani, județul Mureș, România, fiica lui Kacso Jozsef și Kasa Berta, cu domiciliul actual în Germania, 66115 Saarbrucken, Steinstr. 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Cutezanței nr.
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
4 februarie 1964 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Cindea Vasile și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 4222 Langestein, Hauptstr. 78E/64, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Rahova ap. 153, județul Sibiu. 354. Nemeș Claudiu, născut la 10 ianuarie 1961 în localitatea Băilești, județul Dolj, România, fiul lui Nemeș Constantin și Badina, cu domiciliul actual în Finlanda, 02320 Espo Finland, Kipparinkuja 1.D.59, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Craiova, Piața Gării
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
cu domiciliul actual în Austria, 4222 Langestein, Hauptstr. 78E/64, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Rahova ap. 153, județul Sibiu. 354. Nemeș Claudiu, născut la 10 ianuarie 1961 în localitatea Băilești, județul Dolj, România, fiul lui Nemeș Constantin și Badina, cu domiciliul actual în Finlanda, 02320 Espo Finland, Kipparinkuja 1.D.59, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Craiova, Piața Gării nr. 1, bl. H3, sc. 1, ap. 15, județul Dolj. 355. Bogdan Gheorghe, născut la
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
Safad, Akbara 64, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Albă Iulia, str. Septimius Severus nr. 39, bl. TOP6, ap. 8, județul Albă. 371. Faludi Etelka, născută la 20 decembrie 1969 în localitatea Cristuru Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Nemeș Ferenc și Etelka, cu domiciliul actual în Austria, 9400 Wolfsberg, Buchhofstr. 13, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Feliceni nr. 80, județul Harghita. 372. Faludi Janos, născut la 30 septembrie 1967 în localitatea Varsag, județul Harghita, România, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
octombrie 1959 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Mezei Mihail și Vilhelmina, cu domiciliul actual în Austria, 7033 Pottsching, Scheibengasse 2/ 1/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Zetea nr. 1.175, județul Harghita. 79. Nemeș Vasile-Florian, născut la 19 noiembrie 1970 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiul lui Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Senefeldergasse 57-59/22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Privighetorii nr. 26 A
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
19 noiembrie 1970 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiul lui Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Senefeldergasse 57-59/22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Privighetorii nr. 26 A, județul Maramureș. 80. Nemeș Maria, născută la 29 mai 1974 în localitatea Ruscova, județul Maramureș, România, fiica lui Botiz Ioan și Anna, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Senefeldergasse 57-59/22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Privighetorii nr. 26
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
domiciliul actual în Germania, 50931 Koln, Stadtwaldgurtel 20-22, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Daniceni nr. 4, sectorul 1. 211. Drachenberg Ilona, născută la 6 aprilie 1959 în localitatea Ulies, județul Harghita, România, fiica lui Mărci Agoston și Nemeș Iudita, cu domiciliul actual în Germania, 42857 Remscheid, Rosenstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Rupea, Str. Târgului nr. 17A, județul Brașov. 212. Godja Cristian, născut la 21 noiembrie 1968 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
județul Suceava, România, fiica lui Todirca Ștefan și Gontariu Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 78144 Tennenbronn, Hansjakobstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Suceava, aleea Jupiter nr. 11, bl. 128, sc. B, ap. 9, județul Suceava. 307. Nemeș Ioan-Valentin, născut la 14 mai 1961 în București, România, fiul lui Ioan și Trandafira, cu domiciliul actual în Germania, 85293 Reichertshausen, Bergstr. 15, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Al. Papiu Ilarian nr. 4, bl. 43, sc. 2
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
1961 în București, România, fiul lui Ioan și Trandafira, cu domiciliul actual în Germania, 85293 Reichertshausen, Bergstr. 15, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Al. Papiu Ilarian nr. 4, bl. 43, sc. 2, ap. 75, sectorul 3. 308. Nemeș Louisa-Nancy, născută la 25 ianuarie 1968 în localitatea Iași, județul Iași, România, fiica lui Ticusan Sergiu și Bagdasar Letitia-Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 85293 Reichertshausen, Bergstr. 15, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Popa Nan nr. 126
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
Articolul UNIC Se acordă gradul de general de brigadă în retragere următorilor colonei în retragere: - colonelului Adomnichi Vasile Vasile - colonelului Georgescu Nicolae Ion - colonelului Hotoboc Dumitru Emanoil - colonelului Nemeș Vasile Vasile - colonelului Popescu Alexandru Dumitru - colonelului Sîrbu Gheorghe Iulian. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU ----------------
DECRET Nr. 404 din 27 decembrie 1995 privind acordarea gradului de general de brigada în retragere a unor colonei în retragere din Ministerul de Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112955_a_114284]
-
apusă, care nu mai avea suport material. La fel s-au petrecut lucrurile și cu vitejii și curtenii domnești, deveniți țărani-neamuri, titlu păstrat cu mândrie, exprimat prin formula „se trage din viță”, pronunțat „ghiță”, adică de neam nobil-boieresc, asemănător urmașilor nemeșilor din Maramureș. În cazul în care răzeșii voiau să iasă din indivizie și să-și vândă partea cere le revenea, bătrânii satului alegeau părțile din pământul de arătură, din fânețe, din ape, păduri, islaz, iazuri, locuri de moară etc., care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Rosetti, P.P. Panaitescu, Constantin Giurescu, H. H. Stahl , prezintă particularități față de aceeași situație din țările din centrul și apusul Europei. Existența, la noi, a unor proprietari devă lmași, fără titluri de boierie, numiți cneji sau judeci (vechea aristocrație gentilică) sau nemeși ca în Moldova, din care s-a ridicat boierimea românească militară, de ranguri și funcții, a putut crea la cronicarii străini și români ideea că armata lui Ștefan era formată din țărani. Justificarea pentru cronicarii străini (Dlugusz, de exemplu) vine
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din țara sau țările lor, unde țărănimea era îndepărtată de la portul armelor, numai nobilimea fiind chemată de rege la război și, din această cauză, armatele apusene erau neînsemnate numeric. Cronicarii români, cunoscători mai atenți ai situației interne, îi aseamănă pe nemeșii din Moldova cu șleahta poloneză, deci nici nobili, căci zice Grigore Ureche „și nemeșii carei le zicu șleahtă”, iar Nicolae Costin, referindu-se la epoca lui Ștefan cel Mare, scrie: „Ridicat-au Ștefan Vodă atunci pre mulți din prostime la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fiind chemată de rege la război și, din această cauză, armatele apusene erau neînsemnate numeric. Cronicarii români, cunoscători mai atenți ai situației interne, îi aseamănă pe nemeșii din Moldova cu șleahta poloneză, deci nici nobili, căci zice Grigore Ureche „și nemeșii carei le zicu șleahtă”, iar Nicolae Costin, referindu-se la epoca lui Ștefan cel Mare, scrie: „Ridicat-au Ștefan Vodă atunci pre mulți din prostime la statul de nemeș, pentru războaiele ce au avut și vitejie la acele războaie” . La
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu șleahta poloneză, deci nici nobili, căci zice Grigore Ureche „și nemeșii carei le zicu șleahtă”, iar Nicolae Costin, referindu-se la epoca lui Ștefan cel Mare, scrie: „Ridicat-au Ștefan Vodă atunci pre mulți din prostime la statul de nemeș, pentru războaiele ce au avut și vitejie la acele războaie” . La Grigore Ureche întâlnim identitatea dintre oaste și „țară”, dar „țară” nu desemna „prostimea”, ci mica nobilime. În cronica lui Dlugusz se vorbește și despre cavaleri vlahi, participanți, în 1412
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Plagino, care a concurat la proba de talere, ocupând locul 13. Paris, 1924 Prima medalie olimpică (de bronz) obținută de România - echipa de rugby. Echipa: frații Mircea și Gogu Sfetescu, Nicolae Mărăscu, Tudor Florian, Paul Vidrașcu, Tody (Tudor) Marian, Silviu Nemeș, Paul Nedelcovici, Mișu Vardala, Ionel Gârleșteanu, George Vraca. Berlin, 1936 Căpitanul de cavalerie Henry Rang - medalie de argint la călărie. Helsinki, 1952 Prima medalie de aur a României câștigată de Iosif Sîrbu, la tir. Melbourne, 1956 România a obținut 13
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
cei care muriseră împușcați acolo în urmă cu cincisprezece ani. Așa și era: domnul respectiv era (fusese) prieten cu unul dintre cei foarte curajoși care ieșiseră în stradă să protesteze, fusese rănit și, câțiva ani mai târziu, se sinucisese: Călin Nemeș. Prietenul său din 2004 fuma însingurat o țigară. Cum sărmana lumânare pe care o adusesem se tot stingea din pricina vântului și frigului, domnul respectiv a înțeles în cele din urmă pentru ce ne aflam acolo și ne-a ajutat să
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cele 50 de medalii obținute. Printre protagoniștii acestor trofee s-au aflat: Matei Gantner, Tiberiu Harasztosi, Toma Reiter, Dorin Giurgică, Radu Negulescu, Adalbert Rethi, Angelica Rozeanu, Geta Pitică, Ella (Zeller) Constantinescu, Eleonora Mihalca, Carmen Crișan, Liana Mihuț, Eva Ferenczi, Olga Nemeș, Otilia Bădescu, Maria Bogoslov, Emilia Ciosu, Adriana Năstase, Mihaela Șteff ș.a. De notat că marele trofeu care se acordă echipei feminine, campioană continentală,a fost donat de România și este înmânat laureatei de un reprezentant al țării noastre. CE pentru
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
este înmânat laureatei de un reprezentant al țării noastre. CE pentru juniori și cadeți, având prima ediție în 1955 la Stuttgart, au adus în prim-plan generații după generații, de la Maria Alexandru la Radu Negulescu, de la Liana Mihuț la Olga Nemeș ( joacă acum pentru Germania ) de la Vasile Florea la Călin Creangă (joacă în prezent pentru Grecia), de la Otilia Bădescu la Anca Cheler, de la Adriana Năstase la Georgeta Cojocaru, de la Antonella Manac la Mihaela Șteff. Aceștia și alții au contribuit la
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
Târgoviște, “Elsid” Titu, „Voința” Galați”, „BNR” București etc.feminin. Europa Top 12 (debut în 1971, la Zagreb), competiție care îi reunește anual pe cei mai buni jucători și jucătoare. Reprezentanții noștri, care au obținut trofeele acestei competiții au fost: Olga Nemeș (1983) și Emilia Ciosu (1993). Alți jucători care au evoluat merituos în această competiție au fost: Maria Alexandru (7 prezențe), Otilia Bădescu, Maria Alboiu, Eleonora Mihalca, Vasile Florea. Dintre juniori și cadeți remarcăm buna comportare a următorilor: Olga Nemeș, Otilia
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
Olga Nemeș (1983) și Emilia Ciosu (1993). Alți jucători care au evoluat merituos în această competiție au fost: Maria Alexandru (7 prezențe), Otilia Bădescu, Maria Alboiu, Eleonora Mihalca, Vasile Florea. Dintre juniori și cadeți remarcăm buna comportare a următorilor: Olga Nemeș, Otilia Bădescu, Ana Gogorița, Kinga Lohr, Emilia Ciosu, Adriana Năstase, Georgeta Cojocaru, Laura Niculae, Simona Savu, Mihaela Cioca, Cristian Țol. CB (cu debut în 1964), au fost dominate la proba feminină de reprezentantele țării noastre, dintre care o amintim pe
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
în legătură cu reeducarea. Se pare că acum a sesizat și Eugen Țurcanu (destul de retras și afectat de arestarea sa până la acea dată) oportunitatea de a se face remarcat în vederea unei eliberări. Cea mai importantă vizită a fost cea a colonelului Iosif Nemeș, însărcinat cu preluarea și coordonarea acțiunii lui Bogdanovici. Probabil la inițiativa lui Nemeș, s-a organizat o rețea de informații în penitenciar, din care au făcut parte atât Bogdanovici, cât și Țurcanu, scopul Securității fiind acela de a afla cât
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și afectat de arestarea sa până la acea dată) oportunitatea de a se face remarcat în vederea unei eliberări. Cea mai importantă vizită a fost cea a colonelului Iosif Nemeș, însărcinat cu preluarea și coordonarea acțiunii lui Bogdanovici. Probabil la inițiativa lui Nemeș, s-a organizat o rețea de informații în penitenciar, din care au făcut parte atât Bogdanovici, cât și Țurcanu, scopul Securității fiind acela de a afla cât mai multe date despre cei arestați. De altfel, asemenea rețele s-au format
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]