422 matches
-
teoriile post-pozitiviste din a Treia Dezbatere și de după, cuprinzând atât teoria critică definită restrâns de Școala de la Frankfurt cât și teoria internațională postmodernistă, discutate de Richard Devetak în Capitolele 6 și 7. După ce voi revedea premisele raționaliste ale neorealismului și neoliberalismului și voi trece din nou în revistă critica generală a acestor premise, lansată de teoreticienii critici în anii '80, voi examina originile constructivismului și principalele sale premise teoretice. Apoi voi face distincția între trei forme diferite de gândire constructivistă în cadrul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cel mai important în politica mondială și asumpția că statele sunt în mod esențial egoiste. De asemenea, el a preluat și modelul lakatosian al construcției teoriei care fusese folosit de neorealism (Keohane 1984, 1989a). În ciuda acestei baze comune cu neorealismul, neoliberalismul trage concluzii foarte diferite despre potențialul pentru cooperare internațională susținută. Așa cum am notat anterior, neoliberalii acceptă ideea că statele trebuie să își urmeze interesele în condiții de anarhie. Potrivit lui Axelrod și Keohane, anarhia "rămâne o constantă" (1993:86). Totuși, anarhia
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
simplu nu este practic. Neoliberalii caracterizează astfel statele nu ca poziționaliști defensivi, precum le consideră neorealiștii, ci ca maximizatori de utilitate, ca actori ce vor menține cooperarea atâta timp cât ea promite avantaje absolute în favoarea intereselor proprii. În ciuda acestor diferențe, neorealismul și neoliberalismul sunt, ambele, teorii raționaliste; ambele sunt construite pe asumpțiile alegerii raționale din teoria microeconomică. Se profilează trei astfel de asumpții. Întâi, actorii politici fie ei indivizi sau state sunt considerați a fi atomiști, egoiști și raționali. Actorii sunt tratați ca
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
vreuna (Waltz 1979 : 91-2, 127-8). Mai mult, relațiile internaționale sunt considerate ca fiind atât de strategice, încât neorealiștii neagă de-a dreptul existența unei societăți a statelor, vorbind de un "sistem internațional", și nu de o societate internațională. Cum este neoliberalismul, prin comparație? Asumpția egoismului este exprimată prin ideea neoliberală a statelor ca egoiști raționali: actori care sunt preocupați în primul rând de propriile interese înguste, și care urmăresc acele interese în maniera cea mai eficace posibil. Ca și neorealiștii, neoliberalii
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o imagine alternativă a oamenilor ca înrădăcinați social, constituiți prin acțiune comunicativă și deținători ai puterii prin cultură constructiviștii au folosit această ontologie alternativă pentru a explica și a interpreta aspecte ale politicii mondiale care erau anormale pentru neorealism și neoliberalism. Și acolo unde teoreticienii anteriori au condamnat metodologia neopozitivistă a acestor perspective, cerând modele de analiză mai interpretative, discursive și istorice, constructiviștii au folosit aceste tehnici pentru a continua explorările lor empirice. Afirmarea constructivismului a fost favorizată de patru factori
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
3). Axelrod, R. (1984), The Evolution of Cooperation (New York). Axelrod, R. și Keohane R.O. (1986) "Achieving Cooperation under Anarchy: Strategies and Institutions", în Kenneth, A. Oye (ed.), Cooperation under Anarchy (Princeton). Retipărit în D. Baldwin (ed.) (1993), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate (New York). Bain, W. (2003) Between Anarchy and Society (Oxford). Baines, E.K. (1999) "Gender Construction and the Protection Mandate of the UNHCR: Responses from Guatemalan Women", în E. Prugl și M.K. Meyer (ed.) Green Politics and Global Governance
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Female Domestic Workers and the Malaysian Modernity Project (New York). Chomsky, N.(1969) American Power and the New Mandarins (Harmondsworth). (1994) World Orders, Old and New (Londra). (1999 a) The New Military Humanism: Lessons from Kosovo (Londra). (1999b) Profit over People: Neoliberalism and the Global Order (New York). Christensen, T.J. și Snyder, J.(1990) "Chain Gangs and Passed Bucks: Predicting Alliance Patterns in Multipolarity", International Organization, 44. Christoff, P. (1996) "Ecological Modernisation, Ecological Modernities", Environmental Politics, 5(3). Clairmont, F.F. (1996) The Rise
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Nietzsche, F. (1969) Genealogy of Morals, and Ecce Homo (New York). (1990) Twilight of the Idols/The Anti-Christ (Harmondsworth). Norris, P. și Ingelhart, R. (2003) Rising Tide: Gender Equality and Cultural Change Around the World (Cambridge). Nye, J.S. (1988) "Neorealism and Neoliberalism", World Politics, 40. Nyers, P. (1999) "Emergency or Emerging Identities? Refugees and Transformations in World Order", Millenium, 28 (1). Ohmae, K. (1995) The End of the Nation State (New York). Ong, A. (1997) "The Gender and Labor Politics of Postmodernity", in
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
130, 143, 170, 223, 247, 251 narațiune istorică, 182 natura umană, 33, 45, 77, 242, 244 natură, 19, 20 naționalism, 130, 134, 135, 137, 138, 139, 140, 141 naționalitate, 172 nazism, 111, 191, 192 neoconservatorism, 247 neoimperialism, 141 neokantianism, 73 neoliberalism, 145, 160, 207, 211 neomarxism, 19, 141 neomercantilism, 91 neopozitivism, 212, 213, 222 neorealism, 25, 26, 34, 35, 37, 39, 45, 74, 81, 109, 115, 146, 160, 207, 208, 209, 211 neutralitate, 59, 146 niveluri de analiză, 33, 278 norme
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
relații internaționale • Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney, Relații româno-americane. 1940-1990 • Paul Ullmann, Relațiile Austriei cu România între 1945 și 1955 • Stephen M. Walt, Originile alianțelor • Stephen M. Walt, Teorii ale relațiilor internaționale În curs de apariție Neorealism și neoliberalism. Dezbaterea contemporană, David A. Baldwin Puterea blândă. Calea către succes în politica mondială, Joseph S. Nye, Jr Puternic și atotputernic: reflecții despre America, Dumnezeu și politica mondială, Madeleine Albright LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Relații internaționale ARAD Librăria
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Spania, artizanul unui miracol economic, sau alianța creștin-democrată CDU - CSU din Germania, cu bune rezultate economice în fieful tradițional, Bavaria, și în alte landuri în care guvernează, cu programe ambițioase pentru întreaga națiune. Exemplele pot continua. Ceea ce se numește îndeobște „neoliberalism” în domeniul economic nu coboară însă direct din cărțile gânditorilor liberali, ci rezultă mai curând din crescânda presiune a mediului de afaceri, în primul rând a corporațiilor multinaționale. Dar tot liberalism este, în ultimă analiză. Mai îngrijorătoare mi se pare
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
războaie și îndeosebi a celor două conflagrații mondiale, a căror motivație a fost în principal economică și numai în mod secundar au avut și alte cauze. După aceste experiențe istorice doctrina liberală își schimbă oarecum principiile, vorbindu-se astăzi de neoliberalism a cărui esență rămâne însă aceeași; absolutizarea proprietății, subminarea autorității, polarizarea economico financiară și promovarea imoralității în paralel cu subminarea instituțiilor morale (familia, biserica, școala), toate acestea sub auspiciile economiei de piață dominată de legea cererii și ofertei. Socialismul Spre deosebire de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
înstărite, mai bine echipate pentru a reflecta asupra sinelui. Dar, răspândindu-se, dorința de a fi tu însuți, de a-ți conduce liber viața devine o pornire esențială a timpurilor noastre. Trece dincolo de clivajele politice. Se potrivește de minune cu neoliberalismul și cu socialismul însuși, care abandonează colectivismul, se privatizează, devine libertar. Tabelul 2 A. Valorile postmoderne B. Valorile tradiționale 1. Individualism 2. Împlinire 3. Libertate 4. Experimentare 5. Relativitate 6. Sinceritate 7. Toleranță 8. Spontaneitate 9. Permisivitate 10. Sexualitate 11
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
consum" colectivitatea care o promovează. Este adevărat că Mai 1968 era antimaterialist, anticapitalist, antiproductivist și anticonsumerist, dar, în acest domeniu, acea perioadă este doar o paranteză în cadrul istoriei. Odată cu acalmia care a succedat acestor tulburări și odată cu expansiunea rapidă a neoliberalismului, a revenit în forță aspirația către o bunăstare tot mai mare. Bunăstarea reprezintă una dintre cele mai puternice motivații pentru țările care s-au alăturat Uniunii Europene sau care aspiră să adere. Tensiunea care există între o viață convivială, mai
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ale existenței. 4. După al Doilea Război Mondial, instituțiile noastre economice și sociale au continuat să se modifice. Principala noutate în acest domeniu este apariția așa-numitului Welfare State (statul bunăstării sau statul providență). Chiar dacă acesta a fost criticat de neoliberalism, ideea sa este totuși profund ancorată în conștiința publică. Ideea este concentrată în afirmația că membrii unei societăți nu pot fi lăsați în voia sorții (șomajul, boala, accidentele etc.); comunitatea le datorează o protecție specială și trebuie să corecteze neajunsurile
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Rights", Asian Survey 33, 935-952. Austin, G. (1995) "The Strategic Implications of China's Public Order Crisis", Survival 37, 24-43. Axelrod, R. și R.O. Keohane (1993) "Achieving Cooperation under Anarchy: Strategies and Institutions" în D.A. Baldwin (coord.) Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York, pp. 85-115. Baldwin, D.A. (1993) "Neoliberalism, Neorealism and World Polities" în D.A. Baldwin (coord.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York, pp. 3-28. Banchoff, T. (1999) The German Problem Transformed
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
s Public Order Crisis", Survival 37, 24-43. Axelrod, R. și R.O. Keohane (1993) "Achieving Cooperation under Anarchy: Strategies and Institutions" în D.A. Baldwin (coord.) Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York, pp. 85-115. Baldwin, D.A. (1993) "Neoliberalism, Neorealism and World Polities" în D.A. Baldwin (coord.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York, pp. 3-28. Banchoff, T. (1999) The German Problem Transformed: Institutions, Politics, and Foreign Policy, 1945-1995, University of Michigan Press, Ann Arbor. Baring
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
O. Keohane (1993) "Achieving Cooperation under Anarchy: Strategies and Institutions" în D.A. Baldwin (coord.) Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York, pp. 85-115. Baldwin, D.A. (1993) "Neoliberalism, Neorealism and World Polities" în D.A. Baldwin (coord.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York, pp. 3-28. Banchoff, T. (1999) The German Problem Transformed: Institutions, Politics, and Foreign Policy, 1945-1995, University of Michigan Press, Ann Arbor. Baring, A. (1994) "Germany: What Now?" în A. Baring (ccord.) Germany's
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
1991) "International Liberalism Reconsidered" în John Dunn (coord.) The Economic Limits to Modern Politics, Cambridge University Press, Cambridge, pp. 165-194. Keohane, R.O. (1993) "Institutional Theory and the Realist Challenge After the Cold War" în D.A. Baldwin (coord.) Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York, pp. 269-300. Keohane, R.O. (1996) "International Relations: Old and New" în R.E. Goodin și H.D. Klingemann (coord.) A New Handbook of Political Science, Oxford University Press, Oxford, pp. 462-478. Keohane, R.O.
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Bruce J. Courtney • Relațiile Austriei cu România între 1945 și 1955, Paul Ullmann • Relațiile diplomatice austro-române între 1945-1997, Paul Ullmann • Sistemul internațional după Războiul Rece, Ewan Harrison •Teorii ale relațiilor internaționale, Scott Burchill ș.a. În curs de apariție Neorealism și neoliberalism. Dezbaterea contemporană, David A. Baldwin De la bogăție, la putere: originile bizare ale lumii americane, Fareed Zakaria LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de teamă la nivelul celorlalte state, care le poate face să adopte politici riscante. Mearsheimer apreciază că evidența istorică susține explicațiile realismului ofensiv (pentru o discuție succintă despre puterea explicativă a altor teorii realiste, 133 vezi considerațiile despre dezbaterea neorealism neoliberalism din capitolul Neoliberalismul). El constată că raporturile dintre marile puteri, între 1792 și 1990, au luat forma unor conflicte între state revizioniste, singurele puteri de statu-quo fiind hegemonii regionali. Japonia (în perioada 1868-1945), Uniunea Sovietică (1917-1991), Italia (1861 1943), Marea Britanie
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
nivelul celorlalte state, care le poate face să adopte politici riscante. Mearsheimer apreciază că evidența istorică susține explicațiile realismului ofensiv (pentru o discuție succintă despre puterea explicativă a altor teorii realiste, 133 vezi considerațiile despre dezbaterea neorealism neoliberalism din capitolul Neoliberalismul). El constată că raporturile dintre marile puteri, între 1792 și 1990, au luat forma unor conflicte între state revizioniste, singurele puteri de statu-quo fiind hegemonii regionali. Japonia (în perioada 1868-1945), Uniunea Sovietică (1917-1991), Italia (1861 1943), Marea Britanie (1792-1945) și Statele Unite
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
intră, de regulă, în a doua categorie, iar analize similare se pot efectua și pentru organizațiile regionale. Important este însă faptul că acest criteriu face trimitere la ariile tematice conturate în ansamblul raporturilor internaționale, iar teoria regimurilor (vezi și capitolul Neoliberalismul) oferă explicații convingătoare pentru fenomenul contemporan de extindere a competențelor OIG: statele-națiune sesizează că este mai ușoară extinderea unui regim de cooperare deja existent într-un domeniu anterior neacoperit decât crearea unuia nou. În perioada postbelică și cu precădere după
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
de către Isaiah Berlin, în eseul său intitulat " Două tipuri de libertate", din cartea Four Essays on Liberty (1969). Desigur, promovând principiul limitării sferei de intervenție a puterii de stat în viața oamenilor, ideologia liberală accentuează asupra importanței libertății negative. Chiar dacă neoliberalismul, curent dezvoltat în primele decenii ale secolului al XX-lea (și promovat, între alții, de economistul John Maynard Keynes) a acceptat un compromis în ce privește libertatea pozitivă, pentru a răspunde avansului ideilor socialiste, substanța gândirii liberale clasice s-a păstrat în cadrul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
divergente, crizele și conflictele fac parte din peisajul internațional, indiferent de perioada istorică sau actorii implicați. Ideea că relațiile internaționale sunt caracterizate de conflicte este de regulă asociată curentelor realiste 1. Totuși, și abordările mai puțin pesimiste, ca, de pildă, neoliberalismul și instituționalismul, acceptă faptul că, deși nu sunt dezirabile, crizele și conflictele apar frecvent În interacțiunea internațională (Keohane și Nye, 1971; Keohane, 2002). Chiar și În discuțiile privind natura și caracteristicile unei posibile păci democratice 2, crizele nu sunt excluse
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]