697 matches
-
este o cultură neolitică din mileniul IV-II î.Hr., care a fost denumită astfel după vechiul sat "Hamangia" din comuna Istria, Dobrogea, astăzi satul Baia, jud Tulcea. Această cultură s-a dezvoltat pe teritoriul de astăzi al României și, într-o fază târzie, pe teritoriul
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
sporadic la NE de Dunăre. Cu ajutorul datării cu radiocarbon s-a constatat că s-a dezvoltat in mileniile 6 - 5 î.e.n. (înainte de 4700 î.e.n.). Cultura Hamangia este pusă în legătură cu o populație venită din Anatolia. Hamangia este cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea. Ea a cunoscut o lungă perioadă de înflorire, care s-a prelungit până la nașterea variantei pontice a culturii Gumelnița, influențând-o și pe aceasta. Fazele timpurii ale culturii Hamangia au fost sincronizate de arheologi cu evoluția culturilor Criș
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
plantelor sau creșterea animalelor domestice. Așa-numitul Gânditor de la Hamangia este de fapt un complex de două statui, Gânditorul „și femeia lui”. Gânditorul reprezintă un bărbat așezat pe un scăunel, scăunelul respectiv fiind o replică fidelă a scăunelelor de piatra neolitice. Bărbatul are coatele așezate pe genunchi și își sprijină capul în mâini. Statuia este extrem de stilizată și nu transmite nici un fel de date despre vârsta sau statutul Gânditorului. Gânditorul este insoțit de o variantă feminină la fel de stilizată. Femeia nu stă
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
de pe terasa lacului Frăsinet/Obilești lângă satul Lunca; aflată la 500 m de satul Lunca, datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.; aflat tot lângă satul Lunca, pe malul lacului Frăsinet/Obilești, sit ce cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian (faza Bolintineanu) și o necropolă de incinerație din Halstattul timpuriu, cultura aspectul Mediaș; (secolul al XVIII-lea) aflate pe insula Dealul Beci în dreptul satului Siliștea; de la sud-vest de satul Vlădiceasca cuprinzând așezări de tip tell din neolitic
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
conțin și locuitorii cu reședințe secundare acolo. Pe teritoriul actual al orașului Warburg s-au descoperit nenumărate relicve din perioada comunei primitive și a antichității. În timpul excavațiilor arheologice a fost găsit un pumnal pe care arheologii în clasifică în era neolitică.. Din mileniul al IV-lea înainte de Hristos există în regiunea Warburg urmele unei culturi megalitice. Pietre mari de mormânt din această perioadă descoperite în partea de nord a orașului în apropierea Lüdtkenfeld se află în Muzeul de Arheologie din Herne
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
vest a satului se vede conturul șanțurilor unei vechi așezări fortificate (cetăți). Diametrul sanțurilor e circa 50 m, înălțimea acestora atinge pe alocuri 2 m. Azi teritoriul e ocupat de un cimitir reformat. În interiorul cetății s-au găsit obiecte ceramice neolitice, romane și medievale. E posibil ca fortăreața să fi fost utilizată încă din perioada lui Árpád (*845; †907). Regele Ungariei și Croației Andrei al II-lea (1205-1235) a făcut cadou satul magistrului Denes, unul din strămoșii familiei Bánffy, familie care
Comuna Cuzdrioara, Cluj () [Corola-website/Science/300325_a_301654]
-
la circa 6 km vest de orașul Blaj, în județul Albă, localitatea Crăciunelu de Jos, important centru viticol al Podgoriei Târnavelor, este menționat documentar pentru prima dată la 10 iulie 1324. Însă, pe raza satului s-au descoperit urme de neolitice, din epoca bronzului și morminte de inhumație scitice specifice primei vârste a fierului, Hallstatt, astăzi expuse în cadrul Muzeului Brukenthal din Sibiu. După anul 1324, sătul este amintit într-un act din 11 mai 1396, cu ocazia delimitării domeniilor Episcopiei Transilvaniei
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. Săpăturile făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale că zona a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri, astfel la ieșirea din satul Sângătin s-au găsit materiale arheologice din diferite epoci, neolitic, roman și medieval. În vatra satului Apoldu de Jos s-au găsit zidurile de piatră în "opus incertum" ale unor construcții ce conțineau material tegular, cărămizi cu ștampila "Legiunii a III-a Gemina", țigle, cărămizi pavimentare , olane și tuburi pentru
Comuna Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/310748_a_312077]
-
începuturilor sale. Face parte din patrimoniul național al monumentelor istorice (). Începuturile Bisericii „Sfântul Sava” se pierd în negura vremurilor, la fel ca și începuturile orașului medieval Iași. Începuturile așezării oamenilor în arealul de astăzi al orașului încep încă din epoca neolitică, dar nucleul orașului medieval s-a format în zona vechii Curți Domnești (actualmente zona Palatului Culturii), din poarta căreia pornea Ulița Veche, prima mare arteră a orașului, astăzi strada Costache Negri, care făcea legătura cu Dealul Sărărie. Pe această uliță
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Evoluția populației în ultimul secol: Densitatea populației în ultimii 30 de ani: Cercetările arheologice au dus la descoperiri ce confirmă existența unor așezări umane în perimetrul actual al orașului încă din perioada neolitică (cca 3000 î.Hr.), ca și prezența neîntreruptă a comunităților locale în acest teritoriu până în epoca feudală, când localitatea începe să capete importanță. Așezarea Sloboziei în această parte a Bărăganului s-a datorat unor motive comerciale. Aici, pe malurile Ialomiței, se
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
verzi și 29.270 m.l. garduri vii (inclusiv scuaruri). Pe lângă cele 35,23 ha spații verzi printre blocuri, cele mai importante parcuri ale Sloboziei sunt (34,5 ha): Descoperirile arheologice de la Slobozia Bora, aparținând culturii Boian, atestă existența unei așezări neolitice în această zonă (3000 - 2500 î.Hr.).
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Bernad", dar istoria sa este mult mai veche. Cercetările arheologice efectuate pe raza localității, coordonate de regretatul academician Constantin Daicoviciu și de colaboratorii săi Nicolae Vlassa și Ioan Glodariu, au dezvăluit urme de viață materială și spirituală încă din epoca neolitică (5500-2200 î. Hr.). De asemenea, pe înălțimea „Dâmbău” a fost descoperită o fortificație din epoca dacică, formată din valuri de pământ cu palisadă și un șanț considerabil. Evoluția demografică a satului din anul 1850 este următoarea:
Bernadea, Mureș () [Corola-website/Science/300571_a_301900]
-
care strămoșii lor i-ar fi ucis 4-7 generații mai înainte, ceea ce indică faptul că tigrul din Borneo ar fi dispărut acum aprox. 200 de ani. Cea mai evidentă dovadă este recenta descoperire a unui fragment de dinte printre sedimentele neolitice dintr-o peșteră din partea malaeziană a insulei (Sarawak). Datele molecularo-filogenice confirmă relațiile strânse de rudenie între speciile genului "Panthera" și demonstrează că tigrul s-a separat de linia ancestrală cu peste 2 milioane de ani mai devreme decât leul, leopardul
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
10.000 î.e.n. În literatura de specialitate există o mare controversă referitoare la data când această epocă începe, adică, momentul în care oamenii au ocupat pentru prima dată insulele japoneze; sfârșitul acestei perioade fiind marcat de primele elemente de olărit neolitice. Factorii geologici și naturali formează un fundal important pentru studiul culturilor din pleistocenul japonez. În primul rând, ordonarea cronologică a rămășițelor din paleoliticul japonez se bazează pe informații referitoare la stratificația solului. În al doilea rând, schimbările climei și scăderea
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
biserica „Sfântul Nicolae”, care datează din 1854. În rest, în comună mai există trei alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Două sunt siturile arheologice de la Ion Roată (unul cuprinzând o așezare neolitică și alta din perioada Latène, și un al doilea, aflat „la Muche”, cuprinzând o așezare din perioada Latène și una medievală timpurie din secolele al IX-lea-al XI-lea). Un al treilea obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură
Comuna Ion Roată, Ialomița () [Corola-website/Science/301242_a_302571]
-
Civilizația chineză își are originea în diverse centre regionale de-a lungul văilor fluviului Galben și a fluviului Yangtze din epoca neolitică, dar fluviul Galben este cosiderat a fi leagănul civilizației chineze. Cu mii de ani de istorie continuă, China este una dintre cele mai vechi civilizații din lume. Istoria scrisă a Chinei începe încă din timpul dinastiei Shang (c. 1700-1046 î.Hr.
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
focului de către Homo erectus, care datează de aum 1270000 ani. Săpăturile de la Yuanmou și mai târziu Lantian, arată locuiri timpurii. Poate cel mai celebru specimen Homo erectus, găsit în China, este așa-numitul Om de Pekin, descoperit în 1923-1927. Epoca neolitică din China începe în jur de anul 10.000 î.Hr. Dovezi timpurii ale cultivării meiului, de către proto-chinezi, sunt, aproximativ, din anul 7000 îHr, - datare cu radiocarbon. Agricultura a dat naștere culturii Jiahu ( 7000-5800 î.Hr. ) . La Damaidi, în Ningxia, au fost
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
a înflorit între 5,500-4,900 îHr, cu dovezi ale agriculturii, clădiri construite, ceramică și morminte. Odată cu agricultura a crescut și populația, abilitatea de a stoca si redistribui culturile, precum și potențialul de a sprijini meșteri specializați și administratori. În vremurile neolitice târzii, valea fluviului Galben a început să se afirme ca un centru al culturii Yangshao (de la 5000 î.Hr. la 3000 î.Hr.), aici fiind fondate și primele sate, cel mai semnificativ arheologic, dintre acestea, a fost găsit la Banpo, Xi'an
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
în dialectul săsesc "Mierteskirch") este un municipiu în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Botorca și (reședința), și din satele Bobohalma și Cuștelnic. Se află pe râul Târnava Mică. Primele dovezi ale unei existențe umane datează din perioada neolitică. Înființat în anul 1962, muzeul municipal găzduiește numeroase exponate ce atestă o existență sedentară și ulterior în epoca bronzului și a fierului și prezintă vizitatorilor o bogată colecție de fosile și vestigii arheologice, precum și materiale etnografice de pe Valea Târnavelor. Din
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
în Ciclade datează din mileniul V î.en. Există dovezi mai timpurii, cum ar fi obiectele de obsidian din Melos ce s-au găsit în Grecia continentală (peșteră Franchthi Argolida), care sunt datate din mileniul VIII î.en. Din perioada neolitica târzie sunt datate o mulțime de descoperiri din străvechile așezări urbane de pe insulă Saliagkos din apropierea orașului Antiparos, a căror ruini au fost găsite, în timp ce ruinele care s-au găsit în Cape Kefala datează din epoca timpurie a bronzului (3200 î
Civilizația cicladică () [Corola-website/Science/330590_a_331919]
-
faptul că a fost primul oraș din Europa evanghelizat de Apostolul Pavel în anii 49 - 50 d.Hr. (motiv pentru care continuă să fie și în prezent un important loc de pelerinaj). Cele mai vechi dovezi de locuire aparțin perioadei neolitice (6.500-4.000 î.Hr.) și au fost identificate în așezarea preistorică de la Dikili Tash (cca. 2 km la est de amplasamentul orașului antic). Între 3.300-1.200 î.Hr, pe același loc este atestată arheologic o nouă fază de locuire
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
națională. Cercetări arheologice ale regretatului profesor Ghenuță Coman și ale altor muzeografi din cadrul Muzeului Județean Vaslui, au scos la iveală straturi succesive începând din paleolitic până în perioada de formare a poporului român. Deosebit de importante sunt punctele arheologice Moșeni pentru ceramica neolitică și marea așezare dacică din punctul Cetățuia Vladnic. Valea râului Strașnic este foarte bogată în atestări documentare în raport cu alte zone ale județului. Având în vedere că atestările sunt posterioare existenței localităților ne putem da seama de marea vechime a acestora
Comuna Albești, Vaslui () [Corola-website/Science/301856_a_303185]
-
obiect de studiu istoria poporului grec, a zonelor în care acesta a locuit istoric, precum și studiul istoriei teritoriului Greciei de azi. Primele urme de locuire umană în Grecia, au apărut în epoca paleoliticului (cca. 120000 la 10000 î.Hr.). În timpul epocii neolitice care a urmat (aprox. 7000 la 3000 î.Hr.), s-au găsit o mulțime de clădiri neolitice răspândite în întreaga țară. Clădiri și cimitire au fost descoperite în Tesalia (Sesklo, Dimini), Macedonia, la începutul Peloponezului, etc. Epoca bronzului (cca. 3000 la
Istoria Greciei () [Corola-website/Science/310503_a_311832]
-
istoriei teritoriului Greciei de azi. Primele urme de locuire umană în Grecia, au apărut în epoca paleoliticului (cca. 120000 la 10000 î.Hr.). În timpul epocii neolitice care a urmat (aprox. 7000 la 3000 î.Hr.), s-au găsit o mulțime de clădiri neolitice răspândite în întreaga țară. Clădiri și cimitire au fost descoperite în Tesalia (Sesklo, Dimini), Macedonia, la începutul Peloponezului, etc. Epoca bronzului (cca. 3000 la 1100 î.Hr.) este marcată de apariția primelor centre urbane din regiunea Mării Egee.(Poliochni pe Limnos). Înfloritoare
Istoria Greciei () [Corola-website/Science/310503_a_311832]
-
că a fost construită cândva, în vremea Imperiului Otoman. De reținut este că numai cu toporul și cu dalta, biserica putea fi construită oricând în epoca creștina. Tipul de construcție semiângropată, cu pereți din împletitură, poate fi întâlnită din perioada neolitică, și, după cum se vede, până în prezent. Important este că Biserica "Sfantul Dumitru" din satul Izvoarele județul Constanța apare ca exponenta unui tip de biserici - puține ramase în toată țara - care poate da un răspuns la întrebarea: "Ce fel de lăcașuri
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]