369 matches
-
a uza de elementele cu originea în germanică, în latină și în greacă. În norvegiană, de exemplu, se întîlnește germanicul folk care, în forma folke(cu elementul de legătură -e-), funcționează ca element prim de compunere: folkesan "cîntec popular". Împrumutul neologic folklore din engleză are sinonim compusul folkeminne, de la care, printr-o nouă compunere, s-a realizat folkeminnefosker "folclorist". Pe baza lui folk s-a creat și befolkning cu semnificația "populație". Datorită unor astfel de compuse, norvegiana, la fel ca celelalte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca portugheza, unde -s și -es se pronunță permanent pînă astăzi. Celelalte limbi germanice realizează un alt tip, întrucît prezintă situații mult mai complexe. Germana are mai multe desinențe de plural, majoritatea fiind moștenite din germanică, dar la unele împrumuturi neologice admite și desinențe latinești, cum se întîmplă, de altfel, și în engleză. Desinențe numeroase de plural (de obicei moștenite) se întîlnesc și în suedeză (-or, -ar, -er, -r, -n, Ø) și, desigur, la fel stau lucrurile în cea mai conservatoare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
portugheză moștenitul mente, dar franceza îi redă conținutul prin alte elemente lexicale (raison, sagesse, esprit), tot moștenite din latină. Datorită formei radicalului, identică cu cea din latină, mente din italiană, spaniolă și portugheză anulează posibilitatea manifestării dublei articulări în raport cu împrumuturile neologice pentru redarea noțiunilor "mental" și "mentalitate", iar franceza nu realizează fenomenul datorită absenței elementului moștenit. Româna însă cunoaște dubla articulare, în ciuda faptului că uneori s-a încercat omogenizarea, pe de o parte prin propunerea formei (grafice) mente în loc de minte (prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Limba română, care nu a moștenit cuvîntul, folosește pentru redarea acestei semnificații derivatul postverbal lucru, de la verbul lucra, urmașul lat. lucrare. De aceea, existența neologismului cauză în această limbă nu realizează fenomenul dublei articulări. În celelalte limbi romanice însă, împrumutul neologic (fr. cause, it. causa, sp. causa, pg. causa), cu semnificația "cauză", generează acest fenomen. Uneori, dacă dubla articulare nu a fost asigurată prin opoziția cuvînt moștenit cuvînt împrumutat, ea s-a putut realiza printr-o dublă adaptare a împrumutului, printr-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și pg. raçăo. Se remarcă în italiană, în spaniolă și, mai ales, în portugheză o apropiere a formei împrumutului de forma cuvîntului moștenit. Limba română, care nu are prin moștenire un urmaș al lat. ratio a realizat totuși la nivel neologic o dublă redare prin rațiune și prin rație. Forma lungă, rațiune, a rezultat din adaptarea neologismului după modelul cuvintelor vechi în -ciune și are semnificația corespunzătoare formei moștenite din limbile romanice vestice, în vreme ce forma scurtă, rație, este preluarea nominativului latin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sunete sau grupuri de sunete latinești, atît în cuvintele moștenite, cît și în cele împrumutate. Grupul latin -ct-, de exemplu, a fost modificat prin evoluție în rom. pt, it. tt, fr. it, sp. ch și pg. it, în vreme ce, în împrumuturile neologice el ar trebui redat ca atare, fiindcă nu face parte din structurile desinențiale sau sufixale, afectate de obicei în procesul adaptării. Situația se prezintă într-adevăr astfel în marea majoritate a cazurilor, încît, în franceză, există cuvîntul moștenit lait și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nocturne, deci cu ct trecut la it în elementul moștenit și cu ct păstrat în elementele împrumutate. În limbile română, spaniolă și portugheză se manifestă în aceste situații dubla articulare, fără însă a cunoaște sinonime cu radicalul vechi pentru cuvintele neologice, așa cum se întîmplă uneori în franceză: lacté laitier. Ca atare, portugheza prezintă următoarea situație: leite / lácteo, lactçăo, láctico, lactómetro; noite / noctâmbulo, nocturno. În mod similar se prezintă lucrurile în spaniolă (leche / lácteo, lactato, lactasa, lacteado "lactat", láctico, lactómetro, lactosa; noche
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pronunția urmează o altă cale, potrivit regulilor de citire ale francezei, încît, ca fapte de limbă propriu-zise, ele nu se mai mențin apropiate formei din latină (de exemplu, lat. augmentari > fr. augmenter [ogmă΄te]). Franceza, așadar, dacă nu apropie împrumuturile neologice de elementele moștenite -ca italiana-, le modifică totuși, menținînd și fenomenul dublei articulări. Apariția textelor scrise și a limbilor literare romanice Există în general predispoziția de a considera că se poate vorbi de aspectul literar al unei limbi atunci cînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din sud, iar preponderența germanei de sus (din sud) în forma comună a limbii literare germane produce o diferențiere mai pronunțată a acesteia față de limba literară neerlandeză. Pe teritoriul de limbă germană, există uneori diferențe și în folosirea unor împrumuturi neologice, în sensul că, în sud, influența franceză este mai puternică. Întrucît vocabularul limbii germane este foarte conservator, sînt evitați uneori termenii internaționali și este favorizată folosirea unor calcuri: Fern-sprecher "telefon", Fernsehen "televiziune; televizor" etc. În aceea ce privește limba literară
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fiind valorificat, în alte condiții, după un secol, de către reprezentanții Școlii ardelene. Opera lui Cantemir, fiind una scrisă, a putut fi însă continuată sub unele aspecte de epoca modernă, prin preluarea unor idei, a unor modele de adaptare a împrumuturilor neologice, a unor termeni științifici și filozofici etc. Exprimîndu-se metaforic, Lucian Blaga afirma că, datorită împrejurărilor nefavorabile în care au fost siliți să-și ducă viața, românii "au ieșit din istorie". De fapt, ei au fost "scoși" din istorie, desigur și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
relicvele etimologizante, precum forma sunt. Această evoluție a sa nu a constituit însă o lecție decît pentru puțini dintre numeroșii critici de mai tîrziu, aceștia fiind, cu foarte puține excepții, mult sub nivelul intelectual reprezentat de el. În problema împrumuturilor neologice, Maiorescu s-a pronunțat hotărît pentru preferarea elementelor vechi și populare și a făcut liste cu neologisme nerecomandabile, dar cuvintele incriminate în aceste liste au fost totuși folosite de alți intelectuali din epocă și de mai tîrziu, iar unele apar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
problematicii filozofice, însă, în cazul literaturii române, s-au manifestat, uneori confruntîndu-se, două direcții distincte: una tradiționalistă, orientată spre viața rustică și valorificarea limbii populare, și una modernistă, avînd în atenție viața citadină, cu antrenarea unei limbi bogate în împrumuturi neologice. În aceste condiții, tendința reprezentată de Curentul istoric-popular în limba literară s-a întîlnit cu tematica tradiționalist-țărănească a literaturii, încît, în parte, arta scrisului s-a manifestat la români ca un efort de a reda autenticitatea vorbirii de la sat (uneori
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tragă profit din împrejurarea de a trăi într-o lume inferioară nivelului său, punând în valoare arta de a corecta și de a admonesta. Instrumentul stilistic al acestei arte este lămurirea "pe înțelesul tuturor", prin împerecherea malițioasă de expresii tehnice neologice și de cuvinte neaoșe. Corespondentul sufletesc presupus de acest limbaj e sentimentul mizeriei intelectuale a adversarului. Raportul între polemist (stăpîn pe o mască demnă și glacială) și adversar e acela dintre o minte inaccesibilă și un lamentabil intelect, care trebuie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
moralmente (21), civilmente (15) -, altele au o frecvență redusă - necesarmente (6), completamente (5), materialmente (3) etc. -, cele mai multe având o singură apariție - cordialmente, culturalmente, exclusivamente, fundamentalmente, naturalmente, paradoxalmente, radicalmente, solemnamente, structuralmente, substanțialmente. Adverbele în -mente, cu excepția lui eminamente, au un adjectiv neologic corespondent care se poate converti în adverb; se consideră că forma din urmă este cea nemarcată, iar cea sufixată este marcată stilistic. În limba actuală, se observă că actualmente a devenit neutru stilistic, fapt confirmat de concurența aproape inexistentă pe
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
în CLRA), sumedenia de pericole nedefinite (idem: 96) - sau cu valoare partitivă: parte, dar și bucată, rest etc. - toate forțele sunt din patru câmpuri, câmpu' gravitațional, câmpu' forțelor nucleare, magnetic și electrostatic [...], tot restu' [forțelor] sunt derivate (IV: 352). Substantivele neologice au o distribuție mai limitată sub aspectul registrului și, uneori, sub aspectul selecției lexicale; de ex.: (cuantificatori globalizanți) ansamblul 5 bunurilor produse prin muncă (S. Mihăilescu, Economie: 6), totalitatea realizărilor prin care o întreprindere sau o economie (în ansamblul său
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
O gramatică a "greșelilor", 1943, Al. Graur, Tendințe ale limbii române actuale, 1968, Valeria Guțu Romalo, "Diachronie et synchronie", 1969, și Corectitudine și greșeală, 1972/2000, Grigore Brâncuș, "Productivitatea conjugărilor în româna actuală, "Pluralul neutrelor din româna actuală", "Pluralul femininelor neologice din limba română", 1976, 1978, 1985, Gabriela Pană Dindelegan, Dinamica sistemului morfologic verbal, 1987, Florica Dimitrescu, Dinamica lexicului românesc, 1995, precum și Mioara Avram, Probleme ale exprimării corecte, 1987, și Gramatica pentru toți, ediția a II-a, 1997, ediție în care
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
prezintă omonimia suplimentară 1 = 2. Criteriul etimologic a fost folosit numai sub aspectul distincției fond vechi (în care au fost incluse, după modelul statisticii din 1976, verbe moștenite, vechi împrumuturi neogrecești, derivate interne cu sufixe proprii acestor împrumuturi) vs fond neologic (verbe împrumutate din latină, din limbile romanice, din engleză și din germană și verbe formate pe teren românesc de la radicale noi sau numai cu sufixe și prefixe noi). Cele 54 de cazuri de variație liberă între forma de prezent slab
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și verbe neologice (anticipează/anticipă, demarchează/demarcă, inventează/inventă, preliminează/prelimină, raportează/raportă "un venit", reanimă/reanimează, reînvie/reînviază, solvă/solvește). Variantele libere înregistrate în DOOM2 au, în general, o pondere diferită în uz (vezi Dragomirescu, în acest volum, p.). Fenomenul variației libere
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
libere înregistrate în DOOM2 au, în general, o pondere diferită în uz (vezi Dragomirescu, în acest volum, p.). Fenomenul variației libere reprezintă o problemă de uz, nesemnificativă pentru tendințele actuale, pentru verbele din fondul vechi, însă pentru cele din fondul neologic variația este relevantă pentru ansamblul flexiunii verbale actuale surprinse în dinamica ei. 2. PRODUCTIVITATEA TIPURILOR, A CLASELOR ȘI A SUBCLASELOR DE CONJUGARE Productivitatea tipurilor, a claselor și a subclaselor de conjugare va fi urmărită prin compararea rezultatelor celor două statistici
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
dicționare, presupunem că diferențele de inventar nu privesc verbele vechi decât în măsura în care acestea vor fi fost considerate total ieșite din uz de DOOM2, ci numai verbele noi și foarte noi. Din punctul de vedere al ponderii fondului vechi față de fondul neologic, se constată variații destul de mici, însă importante pentru că fondul neologic depășește, ca inventar și ca procente, fondul vechi: în DEX 1975, dintr-un total de 5837 de verbe, 2944 (50,44%) aparțin fondului vechi, iar 2843 (49,56%), fondului neologic
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
decât în măsura în care acestea vor fi fost considerate total ieșite din uz de DOOM2, ci numai verbele noi și foarte noi. Din punctul de vedere al ponderii fondului vechi față de fondul neologic, se constată variații destul de mici, însă importante pentru că fondul neologic depășește, ca inventar și ca procente, fondul vechi: în DEX 1975, dintr-un total de 5837 de verbe, 2944 (50,44%) aparțin fondului vechi, iar 2843 (49,56%), fondului neologic; în DOOM2 2005 se constată o inversare a procentelor în favoarea
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
neologic, se constată variații destul de mici, însă importante pentru că fondul neologic depășește, ca inventar și ca procente, fondul vechi: în DEX 1975, dintr-un total de 5837 de verbe, 2944 (50,44%) aparțin fondului vechi, iar 2843 (49,56%), fondului neologic; în DOOM2 2005 se constată o inversare a procentelor în favoarea neologismelor: din totalul de 6130 de verbe înregistrate, 3037 (49,54%) sunt vechi, iar 3093 (50,46%) sunt neologice. 2.1. Productivitatea tipurilor de conjugare Problema productivității tipurilor de conjugare
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
2944 (50,44%) aparțin fondului vechi, iar 2843 (49,56%), fondului neologic; în DOOM2 2005 se constată o inversare a procentelor în favoarea neologismelor: din totalul de 6130 de verbe înregistrate, 3037 (49,54%) sunt vechi, iar 3093 (50,46%) sunt neologice. 2.1. Productivitatea tipurilor de conjugare Problema productivității tipurilor de conjugare (cele patru conjugări din gramatica tradițională) s-a pus dintotdeauna numai pentru tipul I (în -a) și pentru tipul IV (în -i, -î), tipurile II (în -ea) și III
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
frecvență ridicată în limba veche, pentru că s-a îmbogățit cu împrumuturi din slavă, maghiară și neogreacă, pe când tipul I este dominant în limba modernă, atât în urma împrumuturilor latino-romanice, cât și a creării pe teren românesc a unor derivate de la radicale neologice. Compararea procentuală a celor două statistici confirmă observațiile mai vechi: (a) tipul I, în ansamblu, este în creștere de la 56,75% la 57,91%, dar creșterea privește numai verbele din fondul neologic (44,32% față de 42,61%), verbele din fondul
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
pe teren românesc a unor derivate de la radicale neologice. Compararea procentuală a celor două statistici confirmă observațiile mai vechi: (a) tipul I, în ansamblu, este în creștere de la 56,75% la 57,91%, dar creșterea privește numai verbele din fondul neologic (44,32% față de 42,61%), verbele din fondul vechi înregistrând un procentaj inferior față de datele anterioare (13,59% față de 14,14%); (b) tipul II înregistrează o creștere procentuală puțin semnificativă: în ansamblu, datele actuale arată o pondere de 0,68
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]