474 matches
-
pe care o aveau operele de mare valoare (...)"20. S-a întâmplat atunci ceea ce era inevitabil: Europa, asfixiata de atâta rafinament, începe să primească de la "demodatul" și "barbarul" teritoriu american imensă injectare de vitalitate de care are atâta nevoie, românele neorealiste, dar nu în sensul realismului primelor decenii ale secolului XX, când se transporta un fragment de realitate în literatura, ci o nouă modalitate de situare a scriitorului față de realitate, românul se transformă într-o mărturie a universului interior și a
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
-i minimalizăm sinceritatea confesiunii, în chip de călătorie inițiatică în bolgiile sufletului secret, ce capătă dimensiunea unui patetic cult al falusului, descris în zeci de chipuri cu ochiul rece al anatomistului, dar și cu palpitul demențial al posedatului. Această cruzime "neorealistă" a depravării și derapajului în amoralitate face echipă cu parabola onirică "Roata și osia" sau masiva suită de "Viziuni" ce explorează o Italie a misterelor și a măștilor istorice susceptibile de fraudă și ipocrizie. Este o reglare de conturi în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ce țin de relațiile internaționale. În alți termeni, cercetătorii din această disciplină au susținut implicit ideea că rolul partidelor politice la nivel european nu este indispensabil pentru legitimitate, democrație și reprezentarea supranațională. Christopher Lord distinge două variante. Dintr-o abordare neorealistă, interguvernamentaliștii liberali a căror figură reprezentativă e Andrew Moravcsik atribuie o semnificație primordială rolului statelor. Acest curent consideră deficitul democratic al UE drept condiția succesului acesteia, doar decizia interguvernamentală și preferințele naționale fiind compatibile cu legitimitatea politică 3. Prin urmare
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de relațiile internaționale. Pentru Hix și Lord, ipoteza fundamentală a acestei abordări este următoarea: Comunitatea Europeană și, acum, Uniunea Europeană ar constitui o formă hibridă de organizare în care principalii actori sînt statele-națiune. Coexistă două interpretări. De o parte se găsesc neorealiștii sau interguvernamentaliștii, care acceptă că grupările din afara aparatului de stat intră în competiție la nivel național ca să determine conceperea interesului național și să-l reprezinte în UE. De cealaltă parte, neofuncționaliștii susțin ipoteza că aceste grupări transnaționale și instituțiile supranaționale
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
menționat, există o suprapunere între diferite teorii, dar niciun consens asupra a ceea ce înseamnă cu adevărat termenul "Relații Internaționale". Sensul lui cel mai direct vizează analiza relațiilor între națiuni mai exact, state dar aceasta este abordarea practicată de realiști și neorealiști și respinsă sau modificată substanțial de către exponenții perspectivelor concurente, unii din ei considerând că termenii "politică globală" sau "politică mondială" sunt mai adecvați pentru a descrie ceea ce domeniul ar trebui să studieze în perioada contemporană (Baylis și Smith 2005). Deși
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să încerce să o rezolve. Teoriile trebuie să se bazeze pe anumite principii de selecție pentru a-și reduce aria de cercetare; ele fac diferența între actori, relații, chestiuni empirice pe care le consideră de importanță vitală sau banale. Teoria neorealistă a lui Waltz este una din cele mai dezbătute ilustrări ale acestui proces de selecție. Waltz (1979) susținea că teoria trebuie să abstragă din multitudinea forțelor care acționează în politica internațională, admițând că în realitate "totul este legat de tot
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
includ argumentul liberal că scopul analizei este să promoveze interdependența economică și socială între indivizii din întreaga lume și, în cazul multor abordări radicale din domeniu, să creeze noi forme de comunitate politică și noi forme de solidaritate umană. Pentru neorealiști, scopul analizei este definit de faptul că anarhia internațională face multe din aceste vederi utopice și periculoase. Pentru mulți dintre oponenții neorealismului, analiza acestuia tinde prea repede să se cantoneze la ceea ce consideră a fi de neschimbat; unul din principalele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și conservatorismul poziției sale. În acest context, apariția abordărilor critice ale relațiilor internaționale (derivate fie din marxism sau din Școala de la Frankfurt ori plasate în evoluțiile din teoria socială franceză) a fost deosebit de importantă. Scopul lor este să critice pretențiile neorealiste privind "realitatea cognoscibilă" a relațiilor internaționale. Postmoderniștii, de exemplu, susțin că "realitatea" este produsă discursiv (adică, este construită prin intermediul discursului): ea "nu este niciodată "ceva" complet, total coerent, accesibil unei înțelegeri universalizate, esențialiste sau totalizante..., [ea] este mereu caracterizată de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
decât o altă construcție a lumii, una care ar trebui pusă sub semnul întrebării pentru că "forțează" realitatea și pentru că efectul său politic evident este ideea că eforturile de schimbare ale acelei lumi sunt inutile. Criticile privind scopul investigației din perspectiva neorealistă au avut consecințe imense pentru aria investigației menționată anterior. O consecință a fost să se acorde un loc mai central chestiunilor ontologice în cadrul disciplinei. După cum susține Cox (1992b: 132), "ontologia stă la baza oricărei investigații. Nu putem defini o problemă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
specială contribuției lui Wight, Vincent și Bull la disciplină și remarcă relevanța lor deosebită pentru discuțiile contemporane despre drepturile omului, intervenția umanitară și utilizarea forței în chestiunile internaționale. Capitolul 5 se îndreaptă către marxism, care a fost adesea criticat de neorealiști și de membrii Școlii Engleze, cu toate că niciunii, nici ceilalți, nu și-au bazat critica pe o interpretare atentă a unuia din principalii săi adversari. Dacă respingerea marxismului a ignorat abilitatea acestuia de a aduce o contribuție semnificativă în domeniu este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
luptă nesfârșită pentru putere și securitate. Constructivismul, care s-a concentrat în special pe relația între interese și identități, cuprinde câteva abordări concurente. Unele sunt influențate de postmodernism, altele de teoria critică din tradiția Școlii de la Frankfurt; unele împărtășesc concentrarea neorealistă pe analiza relațiilor între state, detașată de alte procese (constructivismul sistemic) în timp ce altele văd sistemele statale în conexiune cu o serie de fenomene culturale și politice, la nivel național și global (constructivism holistic). În Capitolul 9, Jacqui True clarifică un
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
bună perspectivă pentru o ordine mondială pacifică, pentru că "o lume compusă din democrații liberale ar trebui să aibă mult mai puține tendințe către război, din moment ce toate națiunile își vor recunoaște reciproc legitimitatea." (Fukuyama 1992: xx). Această viziune este respinsă de neorealiști, care pretind că aspirațiile morale ale statelor sunt frustrate de absența unei autorități superioare care să le reglementeze comportamentul. Natura anarhică a sistemului internațional tinde să omogenizeze comportamentul de politică externă prin socializarea statelor în sistemul politicii de putere. Cerințele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internaționale. Acest conflict între perspectiva "din interior spre exterior" și cea "din exterior spre interior" a devenit o importantă linie de demarcație în teoria internațională modernă. O parte semnificativă a acestui capitol se va apleca asupra măsurii în care critica neorealistă a internaționalismului liberal poate fi susținută în perioada post-Război Rece. Argumentul lui Fukuyama nu este numai o celebrare a faptului că, în realitate, capitalismul liberal a supraviețuit amenințării marxismului. Acesta implică, de asemenea, faptul că neorealismul a trecut cu vederea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
instituționalismul liberal, care împărtășește cu neorealismul acceptarea importanței statului și a condiției anarhice a sistemului internațional, deși instituționaliștii liberali argumentează că perspectivele de cooperare, chiar și într-o lume anarhică, sunt mai mari decât ne-ar fi lăsat să credem neorealiștii (Young 1982; Nye 1988; Powell 1994). În viziunea instituționaliștilor liberali, cooperarea dintre state poate și trebuie să fie organizată și formalizată în instituții. "Instituțiile", în acest sens, reprezintă seturi de reguli care guvernează comportamentul statelor în domenii specifice, cum ar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fiecărei părți printr-un acord, acolo unde există un interes comun. Instituțiile își asumă apoi rolul de a încuraja obiceiurile cooperative, monitorizând conformarea la reguli și sancționând pe defectori. Regimurile intensifică de asemenea încrederea, continuitatea și stabilitatea în lumea anarhică. Neorealiștii și neoliberalii nu sunt de acord asupra modului în care statele își concep propriile interese. În timp ce neorealiștii, precum Waltz, susțin ideea că statele sunt interesate de "avantajele relative"aceasta însemnând avantaje evaluate în termeni comparativi (cine câștigă mai mult?), neoliberalii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a încuraja obiceiurile cooperative, monitorizând conformarea la reguli și sancționând pe defectori. Regimurile intensifică de asemenea încrederea, continuitatea și stabilitatea în lumea anarhică. Neorealiștii și neoliberalii nu sunt de acord asupra modului în care statele își concep propriile interese. În timp ce neorealiștii, precum Waltz, susțin ideea că statele sunt interesate de "avantajele relative"aceasta însemnând avantaje evaluate în termeni comparativi (cine câștigă mai mult?), neoliberalii susțin că statele sunt preocupate de maximizarea "avantajelor absolute" o evaluare a propriei lor bunăstări, independent de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
avantaje evaluate în termeni comparativi (cine câștigă mai mult?), neoliberalii susțin că statele sunt preocupate de maximizarea "avantajelor absolute" o evaluare a propriei lor bunăstări, independent de cea a rivalilor lor (cum pot face să câștig mai mult?). Prin urmare, neorealiștii spun că statele vor fi reticente la cooperare dacă se vor aștepta ca rivalii lor să câștige mai mult. Instituționaliștii liberali, pe de altă parte, cred că relațiile internaționale pot să nu fie doar un joc de sumă nulă, deoarece
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
doilea rând, cucerirea teritorială în era nucleară este și periculoasă, și costisitoare pentru statele criminale. Alternativa dezvoltarea economică prin intermediul comerțului și investițiilor străine este o strategie mult mai atractivă și cu mai mare potențial de câștig (Rosecrance 1986; Strange 1991). Neorealiștii au două răspunsuri la revendicarea liberală conform căreia interdependența economică asigură pacea în relațiile internaționale (Grieco 1988). Mai întâi, aceștia au argumentat că în orice luptă dintre discipline concurente, mediul anarhic și insecuritatea pe care el o generează vor avea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că dezbaterile dintre realism și utopism în perioada interbelică au condus la neglijarea acelei "via media", orientată către societatea internațională. Pe scurt, membrii Școlii Engleze susțin că sistemul politic internațional este mai civilizat și mai ordonat decât sugerează realiștii și neorealiștii. Totuși, faptul că în viziunea lor violența nu poate fi eradicată, îi ridică deasupra utopiștilor care cred în posibilitatea păcii perpetue. Membrii Școlii Engleze nu se așteaptă ca sistemul politic internațional să atingă niveluri de strânsă cooperare și un grad
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
față de constituționalism și cu o istorie a rezistenței la absolutismul politic au jucat un rol vital în formarea societății europene de state și în dezvoltarea dreptului internațional (Linklater 1993). Merită să ne oprim puțin asupra acestei teme, în lumina discuțiilor neorealiste și liberale despre relația dintre sistemul de state și părțile sale componente. Argumentul neorealist al lui Kenneth Waltz (1979) susține că sistemul internațional constrânge toate statele să ia parte la lupta pentru putere și securitate, independent de tipul de regim
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
rol vital în formarea societății europene de state și în dezvoltarea dreptului internațional (Linklater 1993). Merită să ne oprim puțin asupra acestei teme, în lumina discuțiilor neorealiste și liberale despre relația dintre sistemul de state și părțile sale componente. Argumentul neorealist al lui Kenneth Waltz (1979) susține că sistemul internațional constrânge toate statele să ia parte la lupta pentru putere și securitate, independent de tipul de regim și de credința ideologică. În opoziție cu neorealismul, Michael Doyle (1986) a argumentat că
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și dreptului internațional. Ne întoarcem acum la principala critică adusă marxismului în literatura dominantă a Relațiilor Internaționale, și anume eșecul acestuia de încadra statul, naționalismul sau războiul, sau neglijarea diplomației, a echilibrului de putere și a dreptului internațional. Realiștii și neorealiștii au susținut că geopolitica este cu mult mai importantă decât globalizarea economică și, de aceea, oamenii continuă să se bazeze pe statele-națiune pentru a li se garanta securitatea, mai degrabă decât să se străduiască în vederea unor noi forme de comunitate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
întrebări fundamentale privind scopul studierii relațiilor internaționale. Aici, nu poate încăpea nicio îndoială că două războaie mondiale în secolul XX și lupta bipolară care a dominat cea de-a doua jumătate a secolului au înlesnit definirea disciplinei de către realiști și neorealiști. Recentul reviriment al politicii de securitate națională și războaiele duse împotriva regimului talibanilor și a lui Saddam Hussein i-au încurajat pe realiști să susțină că evenimentele petrecute nu demult au demonstrat încă o dată că politica internațională este "tărâmul recurenței
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Ei susțin că în anii 1990, o seamă de analiști ai relațiilor internaționale au fost zăpăciți de aparentele noutăți niveluri crescute de globalizare economică, "căderea în desuetudine a forței" și altele. Aceste critici sunt îndreptate în special către liberali, cu toate că neorealiștii pretind că ele îi privesc în egală măsură și pe marxiști. Faptul că marxismul nu este nici măcar menționat în acest context se datorează cvasi-absenței sale din studiul american al relațiilor internaționale. Aceia care argumentează în favoarea luării în serios a marxismului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Studies and World Order, este de a analiza "facerea și refacerea violentă a lumii moderne". Scopul lui mai restrâns este de a explica nașterea istorică a statelor ce poartă războaie. În loc să pornească de la asumpția existenței lor, așa cum fac realiștii și neorealiștii, Klein analizează modul cum apar în istorie unități politice capabile de a se baza pe forță pentru a distinge un spațiu politic intern de unul exterior. În concordanță cu alți postmoderniști, el argumentează că "statele se bazează pe violență pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]