3,370 matches
-
voastre. Vă rog să fiți atenți: aici sunt toate culorile posibile, toate nuanțele pe care le-ați observat. Într-o bună zi, cineva dintre voi va putea să concentreze aceste viziuni diferite Într-o singură imagine. “ Pauză de efect, băieții, nerăbdători. „Și dacă o va face, va simți adevărata minune a artei: irizarea“. — Irizarea? — Era ceva cu o imagine În formă de floare, cred. În ceea ce mă privea, nu pot să zic că eforturile colegilor mei se ridicau la nivelul acelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
e vorba de fete, e pedagogie? Ridicându-se din pat, Dora se duse la biroul meu. Se Întunecase. Afară fulgi de zăpadă disparați se roteau buimaci În ceața gălbuie a unei lămpi stradale. De jos dinspre scuar se auzea hârâitul nerăbdător al unei mașini, Încercând și nereușind să parcheze. Cu spatele la mine, Dora mi se adresă pe o voce scăzută: — Sascha... — Poftim? Întins Încă În pat, m-am gândit că poate ar trebui s-o Înștiințez despre opțiunea mea inițială. Dar oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
la parter, se Întoarse. Și promite-mi că n-o să mă mai deranjezi cu poveștile tale despre problema sexuală. Nu cred că sunt În stare să le fac față. Apoi, dând ușa În lături, dispăru În noaptea de februarie. Mașina nerăbdătoare parcase cu siguranță pentru că, după ce ușile s-au trântit, n-am mai auzit nimic. Doar sângele care-mi vâjâia În urechi. Capitolul șaisprezece În dimineața de după vizita mea la Else, marțea trecută, adică, savuram o cafea neagră și a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
coridor, am verificat cum arăt. Asta chiar era minunat. Peste câteva minute vom fi iar acolo unde ne-am cunoscut - În camera 202! Fără greșeli, fără neînțelegeri, doar dorința sinceră și disimularea Încântătoare. Dar când am bătut, cu convingere și nerăbdător, la ușă, nu-mi deschise nimeni. Am Încercat din nou. Nu, nimic. Am Încercat iar. Iar nimic. În ciuda intuițiilor, se pare că mă Înșelasem. La dracu’. La dracu’. La dracu’. Cum am putut fi atât de prost? Și-acum ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
eu e chiar ceea ce-a zis el, asta-i altceva. Și dacă ceea ce am auzit a fost să aud din milă pentru el, din suferința pe care mi-o provoacă inevitabilitatea acestei întâmplări îngrozitoare, moartea lui, sau din anticiparea nerăbdătoare a acestui eveniment, asta iar e altceva. Dar, de bună seamă, înțelegi treaba asta, doar asta ți-e meseria. Spuneam că detaliul care-mi place mie cel mai mult la sinuciderea lui Ronald Nimkin e biletul pe care maică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
am plecat așa de brusc și fără să-ți fi mulțumit cum se cuvine. Ai fost bun cu mine noaptea trecută. — Nu mi-a plăcut ideea să stai În compartiment cu bărbatul acela când nu te simțeai bine, spuse el nerăbdător, bătând cu creionul În lemn. Aveai nevoie de un somn adevărat. Dar de ce te-a interesat persoana mea? Ea primi fatalul și inevitabilul răspuns: — Mi s-a părut că te cunosc destul de bine. S-ar fi Întors la calculele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nimic pentru el. Că nu-i tulbură nici o secundă oglinda minții. Continuă să-i vorbească, tot cu blândețe, despre sănătatea ei, fără s-o privească În ochi. Se gândește la cu totul altceva, Își dădu ea seama și se aplecă nerăbdătoare să-și ia bagajul, vrând să-l părăsească. El Îi zădărnici intenția cu un flux de instrucțiuni despre sedative, sucuri de fructe și haine călduroase. În străfunduri, tânăra Își dădu seama de o schimbare În atitudinea lui. Ieri căutase singurătatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și Încete ca să-și dea seama că lăsase să se vadă unde era valetul când făcuse cărțile. Funcționarul de la mesagerie nu-și putu reține un chicotit. — La urma urmelor, spuse Ninici, și eu sunt sărac. — Am pariat deja, spuse Lukici nerăbdător și Ninici Întoarse cărțile. Ochii lui se căscară ceva mai mari când văzu că ambele mize erau câștigătoare. Pentru o clipă, o vagă bănuială Îi trecu peste față. Apoi numără monedele și se ridică. — Vrei să ieși? Întrebă Lukici. — Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
sugar. În preajmă se aflau mulți soldați care nu păreau să aibă ce face. Unul din ei Îi alungă pe țărani de pe șine, dar aceștia se adunară iar pe ele douăzeci de metri mai În jos. Pasagerii Începură să devină nerăbdători. Trenul avea deja o jumătate de oră Întârziere și nimeni nu Începuse Încă verificarea bagajelor sau controlul pașapoartelor. Câțiva oameni urcară până la linie și traversară peste șine, sperând să găsească bufetul gării. Un german Înalt și subțire, cu un cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Întoarseră și trecură iar, dar păreau să se plimbe În lumi diferite, căci nu-și aruncară nici o privire. Se opriră o dată unul lângă altul când un funcționar se uită În pașapoartele lor, dar tot aparțineau unor lumi diferite: germanul era nerăbdător și fierbea, iar doctorul zâmbea În sinea lui. Când se apropie de el, putu vedea mai bine ce fel de zîmbet era - vag și sentimental. Părea cu totul nepotrivit. — Scuzați-mă că mă adresez dumneavoastră, spuse ea umilă și puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
spus, Încercând să mă port obișnuit. — Ce adorabil, iubito, zise Hunter, când văzu fotografia. Mă sărută pe buze. Sunt foarte mișcat. Și acum ia deschide-l pe ăsta. Mi-a Înmânat micuțul pachet. Mi s-a părut că el părea nerăbdător. Ăsta era un lucru bun. Cu siguranță era agitat, gândindu-se dacă avea să-mi placă bijuteria sau nu. Am luat cutiuța roșie și am Început să o despachetez. Straturile de hârtie roșie fură date la o parte. Dedesubt era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Foarte aiurea. —Marci, trebuie să afli musai ce se petrece, a ordonat Lauren. Sun-o pe Sophia chiar acum. Marci s-a ridicat de la masă și se Îndreptă către un loc mai izolat. Lauren și cu mine am urmărit-o nerăbdătoare cum formează numărul Sophiei. Câteva secunde mai târziu, Marci a articulat din buze „ea e“ și și-a petrecut următoarele cinci minute șoptind În telefon. Eram atât de nervoasă, că simțeam cum o durere Îngrozitoare de cap cobora către ochiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Trebuia să mă conving singură. Vă puteți imagina În ce hal eram când am ajuns la MOMA la 6 fără 10 și am văzut coada care șerpuia de-a lungul străzii 53, până pe Sixth Avenue. Sute de iubitori de artă nerăbdători stăteau liniștiți - ba nu, de-a dreptul fericiți - la coadă ca să poată intra În minunata cutie de sticlă. În clipa aceea, un autobuz Își descărcă marea Încărcătură de turiști francezi. M-am uitat la ceas - era 5:55 P.M. —Cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mai erau două minute. Am format numărul de pe telefonul meu mobil. Desigur, apelul meu fu preluat de un computer. Fir-ar să fie. —„Bine ați venit la Ticketmaster. Vă rugăm. Ascultați. Cu atenție. Meniul. S-a. Modificat“... Ce Încet mergea! Nerăbdătoare, am apăsat tasta 0. Poate Îmi făcea legătura cu un operator. Îmi pare rău. Nu. Am. Înțeles. Bine ați venit la Ticketmaster...“ De data asta, am ascultat până la capăt și apoi am apăsat tasta 5 pentru cumpărarea de bilete. —Bună ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
să trebuiască să recunoască asta. „Îmi pare rău“ era o scuză mult prea firavă din partea unei soții care Îl acuzase pe soțul ei de păcatul marital cel mai grav. Mă simțeam Îngrozitor, mi-era rușine de mine Însămi. Panicată și nerăbdătoare, simțeam cum plămânii mei pompau aer din ce În ce mai repede: simțeam că o să mă sufoc de necaz și de jenă. Când, În sfârșit, am ajuns pe One Fifth, i-am plătit șoferului cursa și am alergat spre clădirea În care locuiam. Începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
dintre protejații ei. La câteva seri după aceea, trecând aparent întâmplător prin fața prăvăliei, Carol se pomeni strigată de Ted Wiggins. — Nu te-am mai văzut de un car de vreme, zbieră el prin ușa întredeschisă decorată cu abțibilduri, atât de nerăbdător era să dea ochii cu această posesoare a hainei de ploaie cumpărate cu o reducere specială pentru abonații la Mail on Sunday. Intră, ușoară și vioaie, și le explică ce se întâmplase. Cealaltă Carol apăru din spatele ușii de placaj și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
care chițăie de plăcere într-o garsonieră de prin Chiswick și o fetișcană, prietenă de zoofil, care ți-o suge printre tomberoane, într-o casă de oaspeți din provincie. Evident, de vină era chestia cu Bull. „Poate că e la fel de nerăbdător ca mine să revină în societate“, se gândise Alan, amintindu-și clipa în care îi văzuse pentru prima dată anomalia genitală. Aceasta ar fi putut să-i construiască reputația clinică. Așa cum se întâmplase cu Nicholson și cazul său cu surorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Liang în așa hal. "Ce treburi urgente ai, de n-ai avut timp nici măcar să-ți schimbi hainele?" L-a întrebat el. Am văzut, adineauri, pe drum, un lucru ciudat", a răspuns Ji Liang. Ce lucru ciudat ai văzut?", era nerăbdător împăratul să afle. Am văzut o căruță care mergea spre nord. Și l-am întrebat pe omul care mâna calul: "Unde te duci?" El mi-a răspuns că pleacă spre statul Chu. M-am mirat foarte tare și l-am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
apărându-se cu tenacitate. Împăratul Jing i-a dat în repetate rânduri ordin să lanseze atacuri asupra armatei inamice. Zhou l-a refuzat mereu, fiind conștient că rebeliunea nu este îndreptățită. Armata rebelă, deși acum puternică, va slăbi cu timpul. Nerăbdători, rebelii au lansat mai multe provocări. Zhou nu le-a răspuns cu nici un contraatac. În final, armata rebelă a fost nevoită să se retragă. Zhou a trimis imediat trupele de elită s-o urmărească și s-o atace. Armata rebelă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
toate acestea erau doar niște simple bule de aer, și fiecare dintre ele o nouă iluzie. Fiecare dintre aceste fraze, atît de pline de promisiuni, era ca o cutie de cadou frumos Împachetată, strînsă cu ardoare la piept de mîna nerăbdătoare a unui copil, o cutie ce nu conține nimic altceva decît pietriș și bucățele de gunoi, deși zornăia, vai, atît de ademenitor. El credea că sînt dulciuri ! Eu am crezut că e literatură. Toate aceste fraze - și multe, multe altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și se Închidea automat, prin apăsarea unui mic resort. — Într-un singur magazin se mai pot găsi acum astfel de bricege, zise el. O prăvălioară din apropiere de Haymarket. Străinul, Însă, nu păru să ia În seamă vorbele lui, așteptînd nerăbdător să vadă briceagul Înfigîndu-se În cozonac. Undeva, departe, la periferia Londrei, sirenele Își Începuseră obișnuita jelanie nocturnă. — SÎntem amîndoi oameni inteligenți, auzi Rowe vocea străinului. Putem vorbi deschis despre unele lucruri. Rowe nu pricepea ce voia celălalt. Undeva, la vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
exclamațiile lui erau din epoca victoriană). Văd că iei lucrurile În serios. Acum, fiindcă sîntem aliați, sper că nu ne-ascunzi ceva. — Am omis să vă spun un lucru, spuse Rowe șovăitor. — Așa? făcu Hilfe, apropiindu-se repede și așteptînd nerăbdător răspunsul, cu mîna sprijinită din nou pe umărul surorii lui. Un lucru care-l poate scoate din cauză pe reverendul Topling?... Cred că În cozonacul acela se ascunde ceva. — Ce anume? — Nu știu. Dar am băgat de seamă că individul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
om trecut prin multe... Sala era Împodobită cu serpentine colorate - albastre, verzi și roșii - mica orchestră locală cînta cu foc, și totul Împrăștia o senzație de viață Îndestulată, liniștită și trainică, tulburată doar de ghimpii unui dulce neastîmpăr, ai unei nerăbdătoare pasiuni tinerești, datorită căreia, Însă, amintirea acestei seri avea să rămînă și mai prețioasă. Dar dintr-odată, fără nici un avertisment, visul se prefăcu Într-un coșmar: În Întuneric, cineva scoase un urlet de groază! Nu era fata pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
a dat greș... Ca să se găsească motivul eșecului... Și spunînd acestea, adormi. 5 Vremea fiind frumoasă În după-amiaza aceea, Digby se duse În grădină să se plimbe puțin. Trecuseră cîteva zile de la vizita Annei Hilfe, iar el era nervos și nerăbdător ca un tinerel Îndrăgostit. Ar fi vrut să i se ofere un prilej de a dovedi că nu e bolnav, că mintea Îi e perfect normală. Nu simțea nici o satisfacție să strălucească În fața lui Johns... Hoinărind printre gardurile de nuiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
parbrizele reflectând, albite, culorile lichide ale soarelui ce apunea deasupra periferiilor vestice ale Londrei. Stopurile de frână pâlpâiau în aerul serii, strălucind în uriașa masă a caroseriilor de celuloză. Vaughan ședea cu un braț scos pe geamul pasagerului. Lovea portiera nerăbdător, izbind cu pumnul în tăblie. În dreapta noastră, peretele înalt al unui autobuz supraetajat al liniilor aeriene forma o mare de chipuri. Pasagerii de la geamuri păreau șiruri de morți care se uitau în jos la noi din galeriile unui columbar. Enorma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]