1,415 matches
-
casele lor, dar pas să mai poată face ceva. Când stihia s-a mai potolit, mama și tatăl copiilor au pornit spre pădure să-i caute nădăjduind că Leura și Urmăn s-au adăpostit pe undeva. Dar drumul era de nerecunoscut, pădurea dărâmată gemea și se zvârcolea sub vânt, ducând strigătele părinților disperați: - Leura! Urmănaș! N-au putut răzbi printre crengi și trunchiuri încâlcite și în noaptea care se lăsase nici că se mai putea face ceva. Au pornit a doua
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
înainte de concurs, fiindcă n-am posibilitatea să dau peșcheșurile care mi se cer. Prefer să mă retrag cu demnitate, decât să pierd concursul! În momentul acela, leul „Bărbosu” s-a transformat iepure... ca pe scena unui teatru. A devenit de nerecunoscut. A căzut în genunchi, a pus mâinile la piept și mi-a spus: - Amice, te rog din sufletul meu, nu mă nenoroci! Sunt un om terminat. Zilele îmi sunt numărate. Plămânii mei sunt două coji uscate ... ! Și-a întrerupt discursul
TAINA SCRISULUI (3): TELEGRAMĂ LUI CEAUŞESCU de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366642_a_367971]
-
mine și excepționalele fapte pe care le-aș fi ocazionat spre a căpăta cununa poate meritată. N-aș fi un caz de excepție. Există nume precum Enescu, Eminescu, Brâncuși și absolut a toți românii pentru care omenire își amintește operele nerecunoscute de conaționali. Este o caracteristică a neamului Românesc pe care regretatul Corneliu Vadim Tudor a cântat-o pe strunele sale. Fie-i țărâna ușoară! Referință Bibliografică: Ia-mă Doamne ca să ajung cineva / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IA-MĂ DOAMNE CA SĂ AJUNG CINEVA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366175_a_367504]
-
Chișinău. În Italia, Germania, Canada etc, există asociații ale moldovenilor, dar nu se pune deloc accentul, că membrii comunităților sunt români în primul rând, apoi basarabeni. Dacă acceptăm “moldovenismul”, nu-i exclus, ca mâine-poimâine să ramânem în genere fără etnie, nerecunoscuți de nimeni, ori să fim recunoscuți ca popor asimilat de slavi... Sunt popoare fără patrie și fără țară... împrăștiați prin toată lumea, dar nu se leapădă de neam. Noi avem Patrie, avem o Țară - pamântul bunilor străbuni, dar nu știm cine
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
social-economică, consolidată printr-un sistem stabil de valori moral-religioase, contribuie în mod esențial la transformarea României în factor de stabilitate regională. Factorul religios are, totuși, anumite trăsături care vor ramâne în atenția analiștilor de securitate din țara noastră. Activitatea sectelor nerecunoscute oficial, prozelitismul agresiv, combinarea tensiunilor economice si etno-culturale cu cele religioase, pot afecta starea de securitate internă; de asemenea, anumite tensiuni etno-religioase din cadrul comunităților românești aflate în proximitatea frontierelor noastre pot pune în pericol, în unele situații, siguranța națională sau
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
internațional de stabilitate și securitate. Patriarhia Română are un aport notabil și în susținerea integrării, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică. Relațiile speciale de colaborare ecumenică cu Vaticanul se înscriu în această direcție. Totuși, activitatea sectelor nerecunoscute legal, misionarismul agresiv, combinarea tensiunilor economice și etno - culturale cu cele religioase pot afecta dinamica mediului intern de securitate; de asemenea, anumite tensiuni etno-religioase din cadrul comunităților românești aflate în proximitatea frontierelor noastre pot pune în pericol, în unele situatii, siguranța
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
urmăreau cu sufletul la gură, muți din mai multe cauze, efectul magiei... Lică se zvârcolea de durere ținând degetele-n gură, iar cocoșul se zvârcolea urmând să însemneze cu sângele său locul viitoarei fântâni, așa cu le spusese sacerdotul încă nerecunoscut Lică, devenit acum, „cel beteag”. Într-un târziu cocoșul se potoli, rămânând țeapăn în ușa bucătăriei de vară, iar Lică reuși performanța de a bea cu degetele-n gură, încă o ulcică de vin, pentru a împlini tot ritualul magic
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
câte un poem în fiece loc. Uneori lumea aceasta se contruiește din lumea mare, a stelelor: „În serile târzii întins pe căpițe de fân/ denumeam cu ea stelele după bunul plac/ și nu le terminam niciodată,/ până ce totul părea de nerecunoscut.“ - iar șansa ca cerul redefinit să coincidă, pe alocuri, cu cel real dă ca rezultat iubirea: „Poate dintre stelele pe care le- am denumit noi / una se va întoarce la locul știut./ Ochii adânci ai femeii îmi vor șopti poemul
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
a ridicat asemenea unei stafii și pleacă) Costache, Costache, m-ai uitat, Costache...Pierdut ești în gândurile tale și în negura timpului... CONSTANTIN BRÂNCUȘI : ( care n-a auzit-o) De ce supraviețuiește Marele tot ? (se plimbă agitat prin atelier. Este de nerecunoscut) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (urlând) De ce supraviețuiște Marele Tot? (după un timp în care stă căzut în genunchi, mai liniștit) Dar oare Marele Tot, Creierul universal, căzând în haos, devenind materie stelară procreația începe iar ? (după un timp în care se gândește
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
originalitate se va desprinde din banalitatea contingentului său, realizând lucrări de teatru ce vor lua publicul francez prin surprindere. Autorul Pentagon-ului românesc spune că realismul operei lui Eugen Ionescu „excamotează” realitatea, o transformă și o schimbă făcând-o de nerecunoscut, dar rămâne Realism. Temele sale vor insista asupra sensului absurd și tragic al existențe, fatalitatea morții, care pe un fond comic vor reuși să umple sălile și să mulțumească publicul. Primele „aplauze” anemice și reci, le va culege începând cu
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
el însuși? Zoltan TERNER: Când mă așez față către față cu mine însumi, îmi apar ca în ochii unui vecin. Sau ai unui trecător oarecare. Eu și umbra mea. Eu și corpul meu, mâna mea, fața mea. Chipul meu de nerecunoscut. Relațiile dintre mine și străinul din mine sunt, în general, destul de complicate, adeseori de nedescâlcit. Uneori, între mine și mine e un adevărat război rece. Alteori - seisme. Ciocniri. Tornade și alte fenomene climatice extreme. Nu sunt un ascet și nici
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
-l învățăm de la nepoței, dragii de... Când toate lucrurile din apartament și-au schimbat locul sau poziția, unele chiar forma, unchiul Haralampy a ordonat: -Și-acum, toată lumea la treabă - să facem ordine pe-aci! In trei zile apartamentul nostru ajunsese de nerecunoscut: două geamuri sparte, covorul persan găurit în câteva locuri de chiștoacele unchiului a cărui deviză este că: un bărbat, dacă nu miroase a țigară, nu mai poate fi considerat bărbat; ușa de la baie se ținea într-o singură balama și
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
are o timbralitate cu sigiliu în voce, care nici nu a fost copiată de la alta, nici alta nu o va copia pe ea. Vocea lui Gabriel Cotabiță este a lui Gabriel Cotabiță. Originalitatea nu e originalitate dacă e anonimă, originalitatea nerecunoscută derutează și amenință ca în orice moment să fie revendicată de o întreagă armată de aparținători. Dar, un cântec interpretat de Gabriel Cotabiță edifică de la întâiul sunet personalitatea interpretativă a artistului Gabriel Cotabiță. Vocea acestui artist a prins duh și
GABRIEL COTABIŢĂ. ZIDIREA CÂNTECULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352110_a_353439]
-
să fugă de acolo și pornise, la întâmplare, spre Zăvoaia. Acum însă îi era clar că nu întâmplarea l-a adus acolo. Trebuia să-l găsească pe pictor și să-l anunțe că este în pericol. Era total schimbat, de nerecunoscut. Cum gesturile și sunetele scoase nu-i etalau adevărata identitate, pictorul l-a privit cu reticență și l-a considerat un nebun rătăcit pe acele meleaguri. I-a fost însă milă de el și i-a dat mâncare. Așa se
PROMISIUNEA DE JOI (XIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354881_a_356210]
-
unul dintre elevii mei. Era un băiat urâțel, plin de coșuri, cu dinții încălecați, urechile clăpăuge... L-am revăzut recent, la tv, ca invitat, la o emisiune. E un bun cardiolog, acum, un om cu totul deosebit. Fizic, e de nerecunoscut. Și-a operat urechile, dinții...acneea juvenilă e de domeniul trecutului îndepărtat. Nu poți cunoaște omul după înfățișarea sa. Asta e clar. Mă așez de o bancă, la soare. Îmi amintesc cum mi-a povestit o colegă despre exercițiile recomandate
PE MUREŞ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355370_a_356699]
-
siguranța vieții lor fiind foarte fragilă. Zona ocupată de forțele turcești a fost declarată la 13 februarie 1975 stat federal turc; apoi, la 15 noiembrie 1983 ciprioții turci au declarat independența, constituindu-se în Republica Turcă a Ciprului de Nord, nerecunoscută la nivel internațional. Din 1974 până în 23 aprilie 2003 trecerea dintr-o parte în alta a „liniei verzi” nu a fost posibilă; după aproape 30 de ani s-a înfăptuit prin punctul de trecere Ledra Palace, urmată apoi de deschiderea
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
care să manifeste adeziunea totală la politica înțeleaptă a Partidului Social Democrat, mare parte din liderii socialiști sunt tot mai îngrijorați. După ani și ani de tărăgăneli, suceli și răsuceli, biata lege a ieșit atât de siluită, încât, e de nerecunoscut. Paradox: Legea salarizării a fost adoptată, creșterea salariilor amânată! Așa ceva numai la români se poate întâmpla. Aoleu! Era să greșesc. Demnitarii, parlamentarii, primarii ar trebui să fie satisfăcuți pentru că lor sigur li se măresc salariile. Desigur, pentru nemuncă. Nu, nu
TABLETA DE WEEKEND (197): MAREA TĂRĂŞENIE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368872_a_370201]
-
îngăduite dar nu toate ne sunt de folos”. Acest lucru îl găsim, în mod uluitor, în rubaiate lui Omar Khayyam, spus în diferite feluri” “În literatură, prin traduceri succesive, prin traduceri la traduceri, drumul unei opere o poate face de nerecunoscut. De aceea traducerea directă din limba persană a Rubaiatelor, de către prof. Gheorghe Iorga este un act cultural autentic și științific, după 1000 de ani de când au fost scrise” este concluzia serii în cuvintele Cristinei Ștefan. Cu siguranță, lui Omar Khayyam
GHEORGHE IORGA, RUBAIATE, TRADUCERE DIN LIMBA PERSANĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368971_a_370300]
-
cei mai mulți nu o au. Noi, Valahii care mai suntem Români am rămas cu pământul gol, cu pădurea stearpă, cu poporul bolnav, cu inundațiile și refrenul lor deseori, cu martirii prin gropile comune, fără să-i știm, fără cruci, cu sfinții nerecunoscuți de Ierarhii politici ai Bisericii, iar ei, dinastia străină după ce ne-a vândut, au rămas cu pofta cea mare a moștenitorilor care cer continuu răscumpărare în bani și păduri, în loc să organizeze o competiție mondială a luptelor de cocoșei... Răscumpărare pentru
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
de autori diferiți, în epoci diferite, sub regimuri diferite, pot ajunge, la final, la un fapt scris total diferit, contrar chiar operei de început. În literatură, prin traduceri succesive, prin traduceri la traduceri, drumul unei opere o poate face de nerecunoscut. De aceea traducerea directă din limba persană a Rubaiatelor, de către prof. Gheorghe Iorga este un act cultural autentic și științific, după 1000 de ani de când au fost scrise. Ediția critică, susținută de asemenea de dl. prof. Iorga, studiul introductiv al
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
relație), întrucât dramaturgul îi va păstra aceleași sincere sentimente de prietenie, exteriorizându-și durerea și compasiunea la auzul veștii că poetul avusese acea cădere nervoasă sau luându-i apărarea ori de câte ori i se părea că valoarea operei acestuia este minimalizată sau nerecunoscută. Mai mult, cei doi tineri n-au putut perpetua dușmănia și, chiar dacă nu se mai frecventau ca în perioada colaborării la ziarul „Timpul”, nu s-au uitat. Spre onoarea sa, într-o ședință a „Junimii” din 1884, deși asistența l-
UN TRIUNGHI AMOROS CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369393_a_370722]
-
datoriei și capacitatea de acceptare a răspunderii în fața supușilor. De altfel, educația este elementul care definește, în istorie, clasa nobiliară și, deși acum vedem în unele filme cum un tânăr sărac se îmbracă într-un anumit fel și ajunge de nerecunoscut între nobili, întrecându-i chiar, putem fi siguri că aceasta nu este decât o naivă ficțiune, exagerat-populistă. În realitate nu era posibil așa ceva, tocmai din cauza tipului special de educație, foarte restrictivă, primită de părțile implicate într-o posibilă intrare în
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
și trec privind cum luna printre crengi își despletește galbenii din salbe sub streașină, în cuiburile reci. Pe lângă cruci cobor ușor pe trepte; mormintele îmi par că au crescut în nopți de vis cu fiece perete, că sunt atât de nerecunoscut! Un iz de flori cu ceară și tămâie străbate de sub cripte, din adânc, ca o suflare caldă ce mângâie pe cei plecați devreme, fără rând. Se mișcă-n jur coroane pe morminte; himere picur’ lacrimi care ard; în mine se
PE LÂNGĂ CRUCI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369722_a_371051]
-
ani și tânjeam după copii care se jucau în stradă. Apoi mă uitam pe furiș spre el să observ de mi-a văzut oboseala de pe chip ori plictiseala. Vedeam doar cum își mișca mâna cu rapiditate, păstrând o tăcere de nerecunoscut. După o oră sau poate două, când își termina desenele sale de la șevalet, cu ochii săi mari mă privea cu bucurie iar pe chip i se arăta o expresie de exaltare. Atunci constatam că acele schițe i-au reușit. Mă
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
crescut ca un rechin Fiind regină de ocară. Sămânța omului meschin A-ngenuchiat tot ce-i frumos Și a lăsat în crud declin O țară întoarsă pe dos. Sămânța omului meschin Ce în politică a crescut, Făcu poporul manechin Prostit, de nerecunoscut! Sămânța omului meschin Azi a ajuns junglă și lege, Iar omul simplu arlechin Forțează, forțele-i betege. Că iarba rea ce umple hatul Și unsă-i azi cu mult venin E miza ca și rezultatul Sămânței omului meschin! Referință Bibliografică
IARBĂ REA. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368213_a_369542]