372 matches
-
vânători de sinecure, de directorate de bănci și de diurne, s-ar putea inaugura o reformă socială. Nouă ni se pare sigur că nimic nu se poate face cu oameni cari, în locul convingerii, științei și caracterului, n-au decât un nesățios stomah. [20 martie 1881] ["ZIARELE FRANCEZE... "] Ziarele franceze au început să ne felicite pentru erigerea României la rangul de regat. Reproducând câteva pasaje dintr-un articol ce-l aflăm în "Journal des debats" atragem atenția cititorului asupra spiritului conservator de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici undeva în lume. Dar cine nu are altul își creează din asemenea strigăte un titlu de recomandație, precum Caligari își creează unul din proclamarea "Republicei Romîne" în depărtatul Paris. Surpată din toate părțile de valurile demagogiei și de apetiturile nesățioase ale secrei patrioților de meserie, Bulgaria, după mărturisirea propriului ei Domn, are trebuință te-a recunoaște că un stat, pentru a exista, are nevoie de anume condiții organice, cari du pot fi nici produsul fantaziei, nici jucăria întîmplării, ci cată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să răsară dintr-o limpede necunoaștere a funcțiunilor esențiale ale lui. Dar ceea ce izbește vederea sunt analogiile cari există între stările de lucruri de la noi și cele de dincolo de Dunăre. În orice caz între Costinescu, Carada, Pătărlăgeanu, între ignoranța și nesățioasa demagogie română pe de o parte și între cea bulgară, recrutată din elemente cu totul asemănătoare, nu poate exista o deosebire esențială. Ai noștri sunt mai practisiți, iată totul. Demagogia aceasta are majoritatea în Adunare. Cu toate acestea principele s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numai prefectul roșu d. Vidrașcu îl numește sălbatic într-o țară civilizată. Ignoranța lui, sărmanul, e mai bună decât ignoranța pospăită a acelor redactori ai "Romînului" cari, prin frustrarea statului, grămădesc milioane și segerează în oameni mari. Pentru acești ignoranți nesățioși se bagă țăranii în spini și pâraie înghețate manu militari, pentru a plăti rămășițe mincinoase sau plătite o dată unor tâlhari; pentru acești ignoranți se vinde patul, vaca, oaia, cenușa din vatra țăranului; pentru a plăti diurnele, recompensele naționale, pensiile reversibile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
copiate din franțuzește și nemistuite. Când va fi sosit momentul luptei pe acest teren și ziarele străine se vor convinge de teoria noastră, se vor convinge că există o nemăsurată deosebire între trebuințele reale ale poporului nostru și între apetiturile nesățioase, lipsa de gândire și de principii, apucăturile demagogice ale adversarilor. În orice caz, le-am tăiat acestor oameni pe de-a pururea gustul de-a se mai pretinde unici români, români per excellentiam, cu moț și cu privilegiu. Mai știa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
176 ; Iona 2, 8 ; Isaia 30, 21 ; Iezechiel 3, 12). Rătăcit‑am și mi‑am adus aminte de Tine, am auzit glasul Tău spre mine (Psalmul 118, 176), ca să mă Întorc, și abia l‑am auzit din cauza tulburării poftelor mele nesățioase. Și, iată, acum mă Întorc, clocotind și gâfâind, la izvorul Tău. Nimeni să nu mă oprească pe El să‑l beau, și atunci voi trăi. Nu eu să fiu viața mea, rău am trăit, din cauza mea moarte mi‑am fost
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe Hristos. Marea nenorocire e că slabii conduc lumea erijându-se în "puternici" ai zilei. Nihilism, cu alte cuvinte, înseamnă negarea a ceea ce-i superior, iar din acest punct de vedere nu Nietzsche este "nihilistul", ci slabii, în egoismul lor nesățios. Și fiindcă interpreții postmoderni ai lui Nietzsche n-au reușit să scoată din "eterna reîntoarcere" decât veșnica "repetiție cu diferență" a simulacrelor, Noica, aidoma lui Eminescu, s-a văzut nevoit s-o depășească, postându-se dincolo de "măști" și de "simulacre
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Dacă le-am aduna pe toate Într-o bibliotecă alexandrină, rezultatul ar fi o fabuloasă utopie livrescă, de genul celor imaginate de Borges: un imens Leviathan de hârtie care, nu mă Îndoiesc, și-ar devora cititorii prinși În mrejele sale nesățioase, Împletite din vise și din cuvinte. Titlurile care fac trimitere la această materie dezvăluie sau ascund nenumărate neliniști, frustrări și obsesii. La români: Cuvânt despre Transilvania; Ce este Transilvania?; Transilvania, străvechi pământ românesc; Transilvania și iar Transilvania; Ca o imensă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
valabilitatea celor scrise de Petre Andrei nu se pierde: „Categoria profesorilor este cel mai greu lovită. Aș avea atâta demnitate să nu mă prezint în Parlament, în fața dumneavoastră și în fața țării, ca să reprezint corpul profesoral, ca format din niște oameni nesățioși, care tocmai acum, când țara sângerează, vin și cer. Ar fi rușinos din partea profesorilor să facă acest lucru. Dar atrag atenția numai: să nu loviți un corp de care țara are absolută nevoie; pentru că, cu cât va fi mai multă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
politic este mult mai complexă decât cea a lui Carr, complexitatea sa fiind dată de cele trei niveluri ale construcției filosofice: a. Nivelul individual natura umană este viciată, egoistă prin naștere, îndreptată către lupta pentru putere, caracterizată de o dorință nesățioasă de dominație (acel animus dominandi) și neschimbătoare. Acesta este omul politic. Însă el nu constituie decât o parte a omului real, care, în realitate, este un compozit de om politic, economic, religios, moral etc. Aceste caracteristici ale naturii umane se
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
căpăta tronul Moldovei, „nu prin alegerea țării, ci prin convenția de la St. Petersburg”, devenind „instrumentul docil al politicii muscălești” . George Sion îl descrie pe domnul Moldovei, scoțând în evidență faptul că „era dotat de natură cu o iubire de argint nesățioasă”2 J. în plus, dădea dovadă și de capacități speculative. Astfel, a încercat să obțină sprijin din partea Porții, luând de soție, în acest scop, pe fiica lui Vogoride, „om versat în diplomația orientală, cu mare și sigură influență pe lângă turci
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
același timp conștiința a ceea ce o face pentru totdeauna nevrednică de cei de la castel. Nu putem să nu ne gândim la dragostea ciudată a lui Kierkegaard pentru Regine Olsen. Flăcările eternității care-i mistuie pe anumiți oameni sunt atât de nesățioase, încât ei le dau pradă însăși inima celor din preajma lor.26 Subiectul acestui episod din Castelul constă, de asemenea, în funesta eroare de a da lui Dumnezeu ceea ce nu-i aparține. Dar pentru Kafka se pare că nu-i o
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
un apetit capricios, caracterizat de dorința pentru alcool. Când dorește să mănânce o masă substanțială, el dorește să mănânce foarte condimentat, chiar dacă are ulcere în gură și dinții i-au căzut. 8. DOREȘTE GRĂSIMI: a. Nitric acid - Există un apetit nesățios, care nu poate fi satisfăcut cu mâncare gătită. De aceea, pacientul dezvoltă obiceiul să adauge grăsime în mâncare, care-i dă o senzație de satisfacție. Este foarte specific că aceste grăsimi sunt consumate cu sare. De exemplu: unt sau alte
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
cu fapta (...), că un duh străin le răpea prospețimea primară (...), că orice cuvânt zămislit în Varvara își pierdea virtuțile comunicative chiar și dincolo de granițele comunei". Pentru romanticul maximalist Dimitrie Cristea, decis să "izbăvească umanitatea și să vindece Varvara de plaga nesățioasă", este cu totul de neînțeles comportamentul învățătorului Rebega care e un "pedagog talentat, respectat de țărani, deși, pe de altă parte, circulau pe seama lui fel de fel de legende, unele deocheate sau fanteziste". De câte ori acesta zâmbea "lăsa să i se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sale s-au altoit muguri de soi, cari au ajuns mai târziu flori alese pe straturile literaturii tinere. Cu durere trebuie să spunem că pe două dintre cele mai frumoase, pe Mihai Horodnic și Ion Roșca, le-a chemat pământul nesățios. Ceilalți: Iulian Vesper, Ghedeon Coca, Em. Giurgiuca, Arcadie Cerneanu, Aurel Prelipceanu, Const. Rotariu și Victor Neculce continuă în altă parte ceea ce au început la Mugurii școlari. Iar noi? Muguri noi! Pornim pe urma celor vechi în crepusculul unei primăveri. Ne
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Traian lui Decebal. Oricum i-a fost Îndeajuns să țină Roma tot Într’o petrecere patru luni, să construiască un forum cu columna de rigoare, dar să lase imperiul În aceeași ruină financiară În care Îl moștenise. Așa Încât, curând, acei nesățioși au fost nevoiți să caute aurul În munte, săpând filoanele. Câte au mai rămas le-au mântuit austriecii, lăsând canadienilor care dau acum târcoale locului doar să spulbere munții și tot ce mai e pe acolo, case și păduri, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
hotare pe care Măritul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt le-a întărit și mai mult, lăsându-le urmașilor săi, așa cum le primise moștenire de la bunicul Măriei Sale, Alexandru Voievod cel Bun. Ruptă în două de vitregiile sorții și de poftirile nesățioase ale celor care nu mai încăpeau pe pământurile lor, Țării Moldovei i s-a răpit jumătate din teritoriul său, Basarabia și Bucovina de Nord, pământ cuprins între Prut, Nistru, Ceremuș, Colacin, Dunăre și Mare, de cei care puneau mai presus
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Astfel, nu toate exemplele în care un adjectiv nondefinit precedă un substantiv definit ilustrează fenomenul articolului definit inferior discutat în §1.2.1 supra. Unele exemple cu această ordonare a constituenților sunt inversiuni predicative în structuri exclamative, precum: (65) O! nesățioasă hirea domnilor spre lățire și avuție oarbă! (CLM.1700-50: 228r) Fenomenul articolului definit inferior este vizibil în grupuri nominale argumentale (66) sau în grupuri nominale incluse în grupuri prepoziționale (67), în care nu apare fenomenul de inversiune predicativă: (66) că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
își stinge lumina îndată ce se teme, așa și omul în inițierea sa [...] sau cum spune Novalis: Arborele nu poate fi decât o flacără înflorită, omul o flacără vorbitoare, iar animalul o flacără rătăcitoare. Lumina flăcării este un foc lacom și nesățios aflat în vârful lumânârii. Consumând lumânarea, lumina se consumă pe sine însăși 446. Gândindu-mă din nou la Rosa lui Paracelsus a lui Borges, amintesc versurile lui Goethe: La flacăra agilă a căminului se zămislesc din nimic sevele fiarei și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
paharul de otravă...//...și trec și eu prin clipe nourate/ Când zvârl din piept clocotitoare lavă!/ Oricine ești, întinde-mi mâna, frate...791. Aici, începând din vid, e un timp zadarnic. Oricât m-aș strădui să întrepătrund viziunea cu oglinda nesățioasă a universului, ajung la aceeași concluzie: toată filosofia ce reflectă ocult realitatea lumii se zbuciumă în poesie. Am dezlegat ploile porților galbene./ Clopotele se așază-n genunchi./ Câte o stea și-aprinde țigarea de la/ brichetă./ O cerșetoare deschide ușă-n
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
vegheze suferințele și durerile sufletești, rugându se pentru noi Fiului său. Apoi am rămas mut. Și nimeni n-a scos nici un cuvânt. Eram ultimul grup care mai trebuia băgat în celule. La parter nu mai era loc. Gurile de foc nesățioase ale balaurului își înghițeau prada. Gardienii ne-au condus la etajul întâi pe aripa din dreapta, spre administrație, pe partea dinspre Secțiile I și II. Ne-au băgat câte doi în celulă. Eram cu Marin, Vlăgea cu Vârlan, Constantinescu cu Breslașu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
recuperăm acea inefabilă armonie a lui Unu, după care, explicit sau discret, se pare că tânjim cu toții? Ei bine, unul dintre răspunsuri pare să vină chiar din interiorul sistemului, din zona celor care până de curând erau simple «obiecte» ale nesățioasei curiozități experimentale a profesorilor, anume elevii. Niciodată, ca în aceste zile ale Simpozionului, nu am mai avut sentimentul clar, direct, tangibil aproape, al necesității schimbării. Este evident că acești tineri și foarte tineri strigă după altceva, că au nevoie de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a feminității, după cum nuvelele din acest volum încearcă să reducă la scară romanul. Fetița contrazice preferințele bărbaților comuni pentru femeile voluminoase, iar în ea „nici un sentiment nu e în miniatură și totul e dezlănțuit.” Personajul nu are nimic spectaculos, în afara nesățioasei sale senzualități care o transformă într-o femeie care în timpul războiului avea o singură preocupare:” să-și scoată hainele, goală să se încolăcească frenetic de iubit și amețită să-și dea tot corpul, tot sufletul.” Nuvela Desirée prezintă o egală
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
și în ideile sale, calm în mijlocul celor mai tulburătoare situații, militarul Constantin Prezan, devotat exclusiv împlinirii atribuțiior militare, a servit țara și armata. Și-a făcut datoria, „nu fiindcă altfel iar fi dictat frământările unei tulburate conștiințe sau fiindcă o nesățioasă ambiție l ar fi împins înainte, dar numai și numai pentru că așa era scris în carte, și el era omul cărții, al regulamentelor” . Meritele sale în organizarea, conducerea armatei române, în confruntările cu forțele Puterilor Centrale au fost recunoscute, apreciate
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
-vă că i-a părut rău de moartea copilului, dovadă că i-ar fi părut bine de-a mamei”)3), în mahala („Mizerabile! Mitocane!! Monstrule!!!”)4), în convorbirile dintre intelectuali („Policarp, dă dracului idealul! E un monstru viclean, un vampir nesățios de sîngele nostru și al copiilor noștri”)5). „Monstru”/”monstră” e, în același timp, acum, un superlativ dintre cele mai frecvente: „chef monstru” („Peste 3 săptămîni voi avea plăcerea să vă văd și să-i tragem un chef monstru la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]