2,114 matches
-
știu și poate nici mulți dintre noi Încă n-am realizat, dar Ajutorul Divin a venit demult și Încet, Încet, cu ajutorul Lui, Începem să discernem, să nu mai tăcem, să ne ridicăm speranțele la nivel de invocație și astfel, pe nesimțite, am devenit foarte puternici, pentru că forțele noastre s-au unit, iar răul pierde tot mai mult teren. Cine nu mă crede să caște bine ochii În jur și să fie atent la toate amănuntele și va vedea că am dreptate
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
pedepsită de litera legii cu trei ani de Închisoare. Și cu asta s-a mai dus o familie. Ce contează! ăștia sunt tălpașii, putem buieci și fără ei, așa hotărî și pecetlui noua ciocoime soarta vulgului. Și uite așa, pe nesimțite, prin legi și decrete, prin completări la decrete, prin ordonanțe la ordonanțe și prin tirade frumos miorlăitoare În Întreaga mass-media se săvârși dispariția justiției pământene În țara românească. Dar, și de acest dar se tem toți, cu toate că n-ar recunoaște
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și lipsa de cultură și spirit organizatoric. E cea mai mare greșeală pe care o faceți majoritatea dintre voi. Istoria Își va spune și aici cuvântul, ca peste tot. Și-mi va da dreptate. Nu mie personal, ci adevărului. Pe nesimțite și fără să realizați. Și acest "simplu urmaș" a făcut minuni de vitejie și toți i-am fost alături, prin gânduri, prin fapte, pentru că ne-a creat un standard de viață deosebit: unde În lume se mai Învățau 12 clase
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
ne coborâm la specialiștii noștri, pe care oricum nu-i plătim decât cu atât cât să nu moară , dar nici să trăiască nu-i lăsăm, că doar n-om fi cumva naționaliști, nu-i așa ?! Noi suntem snobi, semidocți, hulpavi, nesimțiți la durerea Întregului neam, dar asta nu Înseamnă că vrem să ne pătăm imaginea pe care ne-am creat-o și În care credem și În care suntem Îndrăgostiți precum Narcis. Dar tare mă tem că atunci când vă veți apropia
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
în pat. Urmărindu-și mental mișcările repezi și sigure, își trase rochia peste cămașa umezită prin somn, încălță bocanci rămași de la bărbatu-su și potrivindu-și pe cap baticul de mătase, ca un ultim semn de cochetărie, se strecură pe nesimțite deschizând încetișor ușa.. Ajunsă în întunericul și mai greu din tindă, rămase nemișcată, cu obrazul încins, cu ochii înăspriți de ezitare, așteptare și nerăbdare. În cele din urmă respiră adânc, hotărâtă. Știa că dacă s-ar fi întors și ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
totuși se simțea, ca și la venire, urmărită. Pândită de la distanță. Cerbul nu putea fi, dar bătrâna, da. Bătrâna avea calitatea sau urâciosul obicei, și nefasta putere pentru ceilalți, ca o iscoadă a Iadului, de-a se face nevăzută și nesimțită, pășind atât de ușor că nu se auzea și lăsând să se înțeleagă deslușit din toată comportarea și expresia feței ei că e permanent acolo unde dorește, fără să fie descoperită. Geamătul ei stins gâlgâia și se-nfunda în pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
plecase. Ea vorbea cu Alexandru, îi da povețe, îl ruga să mai rabde un pic, și învârtea repede, topită de dor, cârpa aspră chiftind de unsoare, sufla greu, tot mai precipitat, ca-ntr-o alunecare în gol, o alunecare pe nesimțite în vis, și-ntreaga ei ființă începu să se desprindă din tot și din toate și să plutească. Acum, că s-a sfârșit, trebuia să încheie o suferință dublă, să-și adune inima, care îi era împărțită între răsărit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pleoape. Gura-i era uscată, buzele arse. Simțea înțepături mici urzicându-i pielea pe spate. Sângele îi zvâcnea în tâmple. Îi vâjâiau urechile. Lângă ea, bătrâna făcea același lucru, dar mai spornic. Se târa aproape în genunchi și-nainta pe nesimțite, stăruitor și fără grabă, cu spinarea-n grâu, lăsând două dâre de țărână răscolită în urmă și mănunchiurile dese din miriște. Era uimitoare cât de repede i se mișcau mâinile și cât de vioaie se făcuse! parcă ceva din pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
luat prin surprindere. Vagoanele puteau fi o salvare, dar și o capcană. Conta pe agilitatea și dexteritatea precum și pe simțul lui rapid de orientare. Apoi depoul îi era familiar. Mai familiar decât lor. Totul era să poată supraveghea de la distanță, nesimțit de santinele sau de patrule, ce se petrece. Ce s-a-ntâmplat după fuga lui. Se furișă încet și ascultă. Liniile ferate de la triaj și depoul erau cuprinse de-o liniște nefirească. Garnitura de tren aceeași sau alta! era trasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o striga: "Îngerașul". "A fost îngerașul?" "Ce-a spus îngerașul?" Lui îi spuneau "salvatorul". Dintr-atâta răsfăț risca să i se schimbe caracterul, să devină obraznic, fiind logodnicul acelui "îngeraș", ce promitea a deveni o dulceață de femeie. Apărea pe nesimțite lângă patul lui mângâindu-l cu privirile, strângându-și cu cochetărie halatul alb care-o prindea atât de bine, rotunjindu-i frumoasele coapse încă băiețești sau mângâindu-și neștiutoare sânii sub privirile lui înfiorate. Miluță. Da, îngerașule. Spune. Tu știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
istoviți, care deslușeau tot mai des umbre acolo unde erau făpturi vii, se umpleau de ceva dulce și ciudat. Junghiurile vechi încetară, și-mpunsătura din șale și din încheieturi, respirația greoaie și gâfâită cu izbucniri de tuse se ușură pe nesimțite, ca și cum pământul ar fi acoperit-o pe încetul, și cum dormea, și-ntinerea prin somn, sau numai căpăta acea seninătate leneșă, uitată din tinerețe, înainte de-a simți cum răceala și oboseala îi strecoară o cenușă rece în oase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și nu pentru fiecare sat vrâncean în parte. Ideea acestui aranjament era ca fiecare sat să contribuie la cheltuielile comune proporțional cu beneficiile pe care le are în urma exploatării bunului comun. După cum afirma Stahl (1998, vol. I, p. 135), „pe nesimțite se ajunge și la condiția că, prin plăți de bir, poți căpăta drepturi depline asupra cotei-părți din munți. De la birul așezat pe munți se trece la munții așezați pe banii birului”. Astfel, și în cazul împărțirii dreptului de exploatare a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
realitatea de gradul II, realitatea instinctelor înfrânate. ȘARPELE VERDE În structura eroinei, alături de iubire, gelozia este sentimentul ce o trezește pe Manuela din visare, depășind primul traseu al labirintului existențial. Metaforă a geloziei cu vechi rezonanțe, șarpele se strecoară pe nesimțite și ajunge la punctul vulnerabil, unde atacă victima. Gelozia iese la iveală când Manuela contemplă chipul femeii marmoreene, cu părul negru și lung, cu privirea adâncă și misterioasă ca noaptea. Acel trup armonios ar fi vrut, pentru o clipă, să
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
în schimb cuvîntul "ied" stăruia în fiecare clipă pe buzele tuturor. Și poate că lucrurile s-ar fi calmat și săpăturile ar fi recăpătat cu timpul importanța cuvenită, dacă nu și-ar fi făcut apariția în preajma lor Napoleon. Sosise pe nesimțite și se așezase, cu botul pe labe, nu departe de săpători, privindu-i cu teamă și neîncredere. Biata javră! După ce fusese alungată cu atîta furie, îndată după prinderea iedului, rătăcise, nimeni nu putea ști pe unde, trist și cu capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
blestemată pedeapsă nemeritată hărăzită unor truditori atît de învăpăiați! Toată mîncarea lui Vlad din plasă, toți biscuiții aduși de Tomiță, toate perele busuioace cărate de Virgil și Bărzăun, în sfîrșit, tot ce fusese bun de mîncat dispăruse de mult, pe nesimțite... Nimeni nu voia să spună însă că i-i foame... Dar tortura fiecăruia era mai presus de orice vorbă! Eu zic să plecăm acasă, propuse la un moment dat Tomiță, sigur că se va pomeni în fața unui refuz general și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
broasca și-a luat-o la fugă de credeai că-l urmărește un leopard. Virgil zîmbea superior și nu părea deloc dispus să se amestece în astfel de "copilării". Totuși, găsind momentul potrivit, prinse o șopîrlă și o strecură pe nesimțite în plasa Bărzăunului. Ilinca începu să țipe așa de tare, uitîndu-se la plasa cu pricina, încît Bărzăunul pricepu repede că a devenit victimă și aruncă plasa cu tot cu mîncare și cu șopîrlă într-o rîpă. Prima întrebare mai la obiect, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de creațiile poetice, care sunt dintre cele mai subtile, nu știm unde, când și sub ce formă se fructifică în univers. Pot induce gânduri, crea sensibilități, sau poate genii. Pot schimba o epocă aflată în restriște, o lume ce "pe nesimțite cade în fund de chaos", cum scria Eminescu. Preluând de la Hölderlin ideea: "Ceea ce durează, poeții întemeiază" Martin Heidegger afirmă că de abia prin Poezie, artă în general, Ființa ajunge la propria sa prezență. O poezie elevată va salva omenirea actuală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sie însuși. Cei doi au fost contemporani. Din păcate, epoca noastră este prin excelență o demonstrare a imposibilului axiologic în toate domeniile: social, politic, intelectual, activitățile culturale. Este ceea ce prevedea Eminescu: Știm de nu trăim pe-o lume ce pe nesimțite cade ?/ Poate că în văi de chaos ne-am pierdut de mult... de mult." În momentul de față, poezia, arta nu mai reflectă și condamnă decăderea, așa cum o făcuseră Hyeronimus Bosch, Peeter Brueghel cel Bătrân, Francisco Goya, ci în mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ajunsese să cunoască fiecare centimetru al sufletului fetei cu ochi de pisică, nelipsită din toate călătoriile lui în care iubirea lor, odată neîmpărtășită, creștea în direcția pe care și-o dorise el atât de mult și pe care acum, pe nesimțite, parcă, înce pea să nu și-o mai dorească. De la Edinburgh plecaseră la Roma, pe traseul poeților romantici. De-acolo la Veneția. Petrecuseră mult timp la Palermo. Ajunseseră în Insulele Mauritius și la Guanajuato, în Mexic. Se îndrăgostiseră de Algarve
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Era ca și cum un abur care nu venea din nici un ceainic s-ar fi ridicat în tavanul boltit al cabinei lui și ar fi făcut rețetele scrise cu cretă să se scurgă unele într-altele, lăsând ardeiul iute să alunece pe nesimțite drept în inima homarului și caperele să nimerească, în chip cu totul și cu totul nepo trivit, într-o linguriță de spumă de fragi. Deserturile mânjiseră felurile principale, băutura se eva porase în ingredientele mielului perpelit în ulei de struguri
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
asupra căreia trebuie să se concentreze și asupra căreia trebuie să i se dedice în totalitate. Ei nu-și bat joc de Dumnezeu și de semenii lor, așa cum faci tu, provocând deranj sau dezordine. Diferența dintre un novice și un nesimțit, în cazul de față, este că novicele, cu discreție și respect față de alții, învață în timp și este un fin observator al celor ce se petrec în biserică, pe când nesimțitul, dă buzna și face după cum îl taie capul. Dumnezeu nu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
provocând deranj sau dezordine. Diferența dintre un novice și un nesimțit, în cazul de față, este că novicele, cu discreție și respect față de alții, învață în timp și este un fin observator al celor ce se petrec în biserică, pe când nesimțitul, dă buzna și face după cum îl taie capul. Dumnezeu nu te va recompensa, așa cum crezi tu, sărmane rătăcit, pentru că ai aprins 100 de lumânări sau dacă te-ai închinat de 100 de ori la o sfântă icoană. Dumnezeu te va
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
de patru luni s-a extins și în orașe. Din mașini, din blocuri, din magazine, ascultăm muzică, vrem-nu vrem. Că unii oameni sunt fericiți asta este bine, însă nimeni nu poate fi obligat să participe la fericirea altuia. Când ești nesimțit, primul impuls este să crezi că toată lumea este ca tine. Nu este așa! Sunt și oameni care trudesc din greu pentru bucata de pâine pe care o pun pe masă, sunt oameni bolnavi care au nevoie de odihnă, sunt oameni
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
și o cutie de lapte UHT și trei ridichi și două ouă, și la un moment dat el simte o tristețe incomensurabilă, și tristețea asta strigă la ataaac și îi intră prin toate țesuturile, și uite cum câș tigă teren nesimțita și e incredibil cum perversa asta de tristețe vrea să-și facă cuib la pieptul lui, și-acum se pregătește să înfigă steagul de conchistador în inima lui, și chiar în clipa asta mă uit la fața lui de actor
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
ureche. Ciudat. Personajele astea ale mele au început s-o ia razna rău. Sună. Sună. Sună. La capătul celălalt al firului se aude doar o vibrație. Știu asta. Știu că telefonul actorului lunatic face zzzz zzzz zzzz și sper că nesimțitul nu doarme atât de adânc ca să n-audă nimic. Poate și-a pus perna în cap, și femeia asta sună degeaba. Poate că varianta unu se va combina cu varianta doi. Adică sună sună sună și nu răspunde, și-atunci
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]