1,175 matches
-
nu se identifică cu cea analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, nu poate fi reținută incidența în cauză a prevederilor constituționale ale art. 147 alin. (4). ... 28. Prin urmare, Curtea nu poate reține pretinsa nesocotire a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3), astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere că dreptul
DECIZIA nr. 15 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288173]
-
de la casele de asigurări de sănătate județene. De aici o incapacitate a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a-și motiva actele. ... 11. Se mai susține, în esență, că lipsa de previzibilitate și de transparență conduce și la nesocotirea art. 56 alin. (2) din Constituție, prin inculcarea principiului certitudinii impunerii, reglementat de art. 3 din Codul de procedură fiscală. ... 12. Se consideră, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin și art. 21 alin. (3) și art. 24 alin. (1
DECIZIA nr. 277 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288226]
-
dreptul național la art. 1 și 2 din Codul penal. ... 124. Opțiunea făptuitorului de a comite noi acte de executare ulterior intrării în vigoare a unei legi care incriminează, în mod accesibil și previzibil, același tip de conduită, reflectă atât nesocotirea acestei din urmă legi, cât și acceptarea posibilității ca ea să se aplice inclusiv actelor de executare comise anterior, dar aflate într-o legătură specifică infracțiunii continuate cu cele săvârșite în timp ulterior. ... 125. O atare interpretare de principiu a
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu constituie rațiunea rezonabilă și suficientă pentru a înlătura posibilitatea reiterării acelorași apărări în calea de atac a contestației la executare, care ar avea drept consecință, pe de o parte, nesocotirea principiului autorității de lucru judecat, și, pe de altă parte, tergiversarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. O atare reglementare este în acord cu prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție referitoare la accesul liber la justiție și
DECIZIA nr. 125 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289295]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 25 ianuarie 2021, paragraful 26, instanța de contencios constituțional a statuat că existența unor reglementări diferențiate sub aspectul normelor de procedură în funcție de specificul materiei reglementate nu reprezintă o nesocotire a principiului egalității cetățenilor în fața legii, ci o particularizare la specificitățile și necesitățile fiecăreia dintre acestea. Totodată, Curtea a reținut că stabilirea regulilor procedurale în funcție de specificul materiei reglementate, inclusiv a celor referitoare la exercitarea căilor de atac
DECIZIA nr. 162 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288831]
-
din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Așadar, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenței sale, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
analizat, pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și, numai în situația unui răspuns afirmativ, se va constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. ... 55. În prezenta cauză, Curtea constată că nu sunt invocate critici de neconstituționalitate distincte referitoare la conținutul
DECIZIA nr. 131 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288178]
-
Curtea Constituțională, ci și interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de instanța supremă. Astfel, se încalcă principiul nediscriminării, așa cum este dezvoltat în dreptul Uniunii Europene și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin nesocotirea prevederilor art. 148 alin. (2) din Constituție. Deși întreg personalul sanitar-veterinar își desfășoară activitatea în condiții similare, deosebit de periculoase, confirmate prin buletine de expertizare, dispozițiile criticate împiedică acordarea sporului corespunzător pe criteriul depășirii (sau nedepășirii) a cuantumului salariului după
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
propună prelungirea stării de alertă și atunci norma de la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55 ar fi golită de conținut în contradictoriu cu orice principiu din teoria generală a dreptului. Referitor la critica avizului Consiliului Legislativ, prin nesocotirea avizului prin adrese, pare a fi motivat principiul nediscriminării, însă singura critică care mai rămâne în picioare, dintre cele invocate prin cererea de intervenție, ar fi faptul că nu sa propus printr-o notă justificativă. Referitor la condițiile legale de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
nu se relevă o încălcare a dreptului de proprietate privată, întrucât norma juridică ce face obiectul controlului de constituționalitate reglementează în considerarea prezumției de bună-credință în exercitarea drepturilor civile recunoscute de lege, orice exercitare a unui drept civil cu nesocotirea limitelor sale interne sau cu rea-credință ținând de temeinicia cererii de chemare în judecată, nu de conformitatea normei juridice cu dispozițiile constituționale. ... 24. Tribunalul București - Secția a VI-a civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 2.802D/2021, nr. 2.803D/2021 și nr.
DECIZIA nr. 233 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289941]
-
părților, a persoanei vătămate sau din oficiu, toate probele necesare pentru justa soluționare a procesului. Prin urmare, reglementarea procedurii simplificate presupune o serie de garanții care să asigure caracterul echitabil al procesului penal, astfel încât să nu se ajungă la nesocotirea principiului aflării adevărului în favoarea respectării regulii celerității soluționării cauzelor. Mai exact, prin admiterea cererii de parcurgere a unei asemenea proceduri, nu se aduce atingere demersului de cunoaștere deplină a existenței sau inexistenței faptei pentru care se desfășoară procesul penal
DECIZIA nr. 234 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290085]
-
analizat pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ se vor constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituție reprezintă un standard
DECIZIA nr. 216 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291212]
-
analizat pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ se vor constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituție reprezintă un standard
DECIZIA nr. 316 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291305]
-
648 din 28 noiembrie 2023, ceea ce prevalează în cazul acestei infracțiuni este modul în care procedura conduce la cel mai profitabil rezultat pentru organizatorul ei), iar în stabilirea subiecților infracțiunii trebuie acordată semnificația cuvenită categoriei acesteia de infracțiune „prin nesocotirea încrederii“ (fiind, așadar, vorba despre încrederea beneficiarului licitației privind persoanele care licitează, respectiv cu privire la potențialii săi contractanți și, finalmente, cu privire la cel cu care, în calitate de câștigător al licitației, va încheia contractul), nici din această perspectivă
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
moravuri“. Sintagma „respectarea/încălcarea legii sau a bunelor moravuri“ nu poate avea decât același conținut, indiferent de ramura de drept în care își găsește aplicarea. Astfel, specificul raporturilor de muncă nu poate amprenta răspunsul într-o manieră care să conducă la nesocotirea dispozițiilor art. 341 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Pe de altă parte, tocmai specificul relațiilor de muncă ar trebui să reprezinte un indicator atât de relevant încât să determine furnizarea unui răspuns negativ la întrebarea instanței de trimitere
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
astfel desprinsă să fie corelată cu exigențele prevăzute de Constituție referitor la avizarea actelor normative. În ipoteza în care Curtea ar constata încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale, trebuie analizat dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii condițiilor constituționale de avizare și numai în situația unui răspuns afirmativ va constata incidența încălcării acestora. ... 32. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă prezentate în cauză, Curtea reține că, în jurisprudența sa privind dispoziții ale Legii nr. 55/2020, a
DECIZIA nr. 322 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289790]
-
analizat pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ se vor constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituție reprezintă un standard
DECIZIA nr. 105 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283997]
-
analizat pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ se vor constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituție reprezintă un standard
DECIZIA nr. 106 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284075]
-
același sens, Decizia nr. 6/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 8 martie 2024. ... 86. Or, o asemenea abordare ar semnifica nesocotirea sensului și rațiunii reglementării mecanismului hotărârii prealabile, acela de preîntâmpinare a apariției jurisprudenței neunitare, suprapunând această procedură celei a recursului în interesul legii, menită să înlăture practica judiciară neunitară deja apărută la nivelul instanțelor de judecată. ... 87. Față de cele
DECIZIA nr. 24 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284158]
-
nu își poate exercita dreptul de veto suspensiv sau, din contră, va putea uza de mai multe ori de acest drept cu privire la una și aceeași lege, dar cu conținut normativ diferit, după propria sa apreciere, ajungându-se la nesocotirea textului constituțional. Așadar, pronunțarea Parlamentului asupra legii, în limitele cererii de reexaminare, decurge din art. 1 alin. (4) și (5), art. 61 alin. (1) și art. 80 alin. (2) din Constituție, ceea ce înseamnă că art. 77 alin. (2) și
DECIZIA nr. 150 din 20 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282030]
-
analizat pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ se vor constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituție reprezintă un standard
DECIZIA nr. 138 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283909]
-
ci, dimpotrivă, nu face decât să își exercite atribuțiile legale în limitele stabilite de legiuitor, atribuții specifice puterii executive, al cărei rol esențial în statul de drept este să aducă la îndeplinire prescrierile normative. Prin urmare, nu se poate susține nesocotirea principiului separării și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 17. În ceea ce privește pretinsa lipsă de claritate a dispozițiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, Curtea a arătat în jurisprudența anterior
DECIZIA nr. 107 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284176]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 25 ianuarie 2021, paragraful 26, prin care Curtea a constatat că existența unor reglementări diferențiate sub aspectul normelor de procedură în funcție de specificul materiei reglementate nu reprezintă o nesocotire a principiului egalității cetățenilor în fața legii, ci o particularizare la specificitățile și necesitățile fiecăreia dintre acestea. ... 18. Totodată, Curtea a reținut că stabilirea regulilor procedurale în funcție de specificul materiei reglementate, inclusiv a celor referitoare la exercitarea căilor de
DECIZIA nr. 672 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283145]
-
lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că, în ceea ce privește pretinsa nesocotire a prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că soluția legislativă criticată este dată de caracterul personal nepatrimonial al dreptului ocrotit. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284703]
-
afectate. Pe de altă parte, în calea de atac extraordinară a revizuirii prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, instanța analizează cauza strict prin prisma limitelor impuse de textul legal, aspect care nu atrage nesocotirea drepturilor prevăzute la art. 21, 24 și 129 din Constituție. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
DECIZIA nr. 2 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284767]