593 matches
-
fost date cadou 30 de sticle, lipsesc încă 20 de sticle, unde sunt? Ați constatat cumva că se acrise vinul, în timpul degustărilor de pe terasă? Eu am văzut că sticlele erau goale, desfăcute civilizat și servite în două pahare care rămâneau nespălate până a doua zi dimineața. De această dată, Dobre nu a mai scos nici o vorbă. Se așeză pe scaun și peste mâinile încrucișate pe masă își trânti capul. După câteva minute, am reluat mărinimos problema: Săptămâna trecută a fost o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în viață că luam contact direct cu mizeria (nu chiar așa neagră ca mai demult, pe malul lacului Brateș, lângă Galați, dar pentru mine la fel de impresionantă): în casa de o sărăcie lucie, mișunând de copii (nu îndrăznesc să spun jegoși, nespălați, poate numai cu mucii la gură), se înălțau două fantome, două făpturi famelice, uscate și posace ca două păstăi căzute și uitate lângă o ladă de gunoi, încât nu puteai să-ți dai seama de-ți pot rezerva ceva bun
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mă declarase autor moral al rătăcirii lui. Scăpasem așadar, ca prin urechile acului, de arestare, proces și fără îndoială de... verdict... Pe Popa, nu l-am mai văzut niciodată: sub comuniști, a devenit partizan în munți, împreună cu frații lui („mucoșii“, „nespălații“ de la Mirislău), toți pieriți de gloanțe. Am aflat aceasta destui ani după ce n-a mai existat nici o rezistență partizană. Colonelul Negulescu a fost răpus în masacrul de la Jilava, în vremea stăpânirii legionare. La Cluj, viața mea s-a schimbat cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
frumos, mătura frumos, spăla frumos, cocea frumos; îi plăcea să aibă straturi frumoase, iarbă frumoasă, grîu frumos, păpușoi frumoși, vacă frumoasă ș.a.m.d. Cînd s-a dus ultima dată la spital - remarcă nașa Floarea - „n-a lăsat o lingură nespălată”. La rîndul său, nici tata n-a fost, cum am scris în fișele respective, un „agricultor”. Din cîte am dedus, nu-i prea plăcea „să tragă la sapă”, să stea toată ziua pe cîmp, cu capul în soare. Mai bucuros
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întins dominația în modul cel mai nerușinat cu putință" (Sic.) Sfântul Toma, reia spiscopul, a debarcat la Cranganore, unde m-am născut eu, în vreme ce armenii mai continuau să se închine zeului Soare. Și acum, ei mă expulzează ca pe un nespălat... Câtă nedreptate! Early fifty three! Nu sunteți singurii dați afară, îi atrag eu atenția, ca să-i mai treacă amarul. Nici anglicanii, melkiții, luteranii, calviniștii nu prea încap pe aici. Da, dar aceștia sunt niște tinerei. Noi ne-am alăturat lui
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
corabia lui Noe); ploaie mare, torențială; revărsare mare de ape, inundație mare; calamitate, dezastru, nenorocire; cantitate imensă; număr mare de ființe sau de lucruri; mulțime, grămadă. slavă: glorie, faimă, renume; laudă, preamărire, proslăvire; slin: (reg.) strat de murdărie de pe pielea nespălată, de pe îmbrăcămintea purtată mult și neîngrijită sau de pe obiectele mult întrebuințate și necurățate; jeg; sudoare: (aici) muncă, osteneală, trudă; chin. 1.Scrie însușiri ale limbii române găsite în poezie. 2.Alcătuiește enunțuri în care să folosești cuvintele: comoară, șirag, poveste
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
transformă în ajutor năzdrăvan: „- Nu gândi, împărăteasă,-așa,/ Că eu sînt de-o logodită,/ De azi-mâine nunta-mi vine,/ Și pe mine mă vor duce/ Peste munți în alte curți,/ La părinți necunoscuți,/ La curți dalbe nemăturate,/ Și la vase nespălate./ Împărăteasa dac-auzea,/ Mai frumos mi-o dăruia:/ Cu coada păunului,/ Cu poala de sune verzi,/ Cu mâna de bani mărunți./ - Cu coada păunului/ Tu curți dalbe vei mătura;/ Cu poala de sune verzi/ Tu vasele le vei spăla;/ Cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un colț al încăperii, grămădiți unul în altul, doi soldați nemți... Dacă-s înarmați? ne-a străbătut o întrebare nepronunțată. După ce ne-am convins că nu e așa, am observat că oaspeții noștri neașteptați erau mai mult neoameni: leșinați, bărboși, nespălați, fără chipiuri pe cap, cu un păr încâlcit , slabi de le curgeau oasele din piele a care le ținea loc de un fel de ambalaj protector. Fără să-i întrebăm ceva, am coborât repede dar silențios jos, unde tovarășii noștri
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
unei rezervații de caftangii. Știu, și „la centru“, în țări cu democrații stabile, există conflicte, replici dure, nervi. Dar la noi ele au devenit pâinea zilnică. „Bărbații de stat“ nu mai vor să fie decât bărbați. Bărbați vajnici, virili, păroși, nespălați, crunți, campioni ai dosului de palmă și ai sudălmii groase. Problemele statului se amână. Până și cele câteva femei care traversează, la răstimpuri, peisajul și-au luat maniere de mascul. Sunt ofensive, contondente, necruțătoare. Evident, nimeni nu așteaptă de la Traian
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
bea înainte de culcare o ceașcă cu apă în care s-au muiat flori sau capsule de mac roșu. Obrinteală. Se smintește făină de cucuruz în apă rece, iar terciul obținut se aplică pe locul inflamat. Se leagă cu lână neagră nespălată. Vara, cînd dă frunza de curechi, se poate întrebuința și aceasta. Oftică. Hrean amestecat cu miere de stup se unge pe pâine și se mănâncă pe săturate. Iarba codrului, fiartă cu miere, două lingurițe pe zi. Se bea trei fire
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-i inhalează bolnavul fac șarpele să coboare din foalele acestuia și să coboare pe gură afară. Smintirea laptelui. Dacă rândunele în sbor trec pe sub burta vacii, laptele acesteia se smintește. Atunci, în diminețile următoare vaca se va mulge cu mâinile nespălate și o ceașcă se dă pe râu. Dacă laptele se serbezește în continuare, se dă pe râu, mulsoarea din trei zile de vineri consecutive. Sperietură. Copilul se vindecă de sperietură în chipul următor: Se desprinde o scândură din podeaua casei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
roșie ca focul. Radio Șanț Un fițos antipatic. Nu știe să zică bună ziua, săru-mâna și ce mai faceți. Așa că e sociopat, ce să mai discutăm. Fumează, iar asta e nesănătos pentru el și pentru cei din jurul lui. Umblă murdar și nespălat și e plin de tatuaje. Probabil că are tatuaje peste tot, prin alte locuri, mai ascunse. Un idiot. Merge pe motocicletă, face un zgomot asurzitor. Oribil personaj. Poartă ochelari de soare, ca să se dea șmecher. Acum vreo săptămână l-am
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
auzi? Închide ușa. E curent. Mă uit la el, nici nu s a clintit. Stă tolănit pe canapea și citește dintr-o carte. Nu pot să-i văd ceafa. E îngropată în claia de păr. Păr crescut fără noimă. Păr nespălat de-o săptămână. Cine-o fi femeia care l suportă în halul ăsta. Nesimțitul dracului. Nespălatul dracului. Mă auzi, nesimțitule? Ți-am spus să închizi ușa. Dă pagina, absent. O javră. Poate să moară omul lângă el, nu-i pasă
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
pe canapea și citește dintr-o carte. Nu pot să-i văd ceafa. E îngropată în claia de păr. Păr crescut fără noimă. Păr nespălat de-o săptămână. Cine-o fi femeia care l suportă în halul ăsta. Nesimțitul dracului. Nespălatul dracului. Mă auzi, nesimțitule? Ți-am spus să închizi ușa. Dă pagina, absent. O javră. Poate să moară omul lângă el, nu-i pasă. Nici cât negru sub unghie nu-i pasă. Îmi plimb privirea prin cameră, în căutarea unui
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
așa grad sistemul nervos, încât după două zile a și murit subit de un anevrism. În rezumat, pot zice că Verussi realiza prototipul de artist destrăbălat, negânditor la ziua de mâni, sărac lipit pământului, cu o înfățoșare de om nedormit, nespălat, neîngrijit, care-ți dădea impresia necurățeniei. Chiar în modul său de a-ș exercita profesiunea era cu desăvârșire neglijent și lipsit de noțiunea curățeniei. Astfel, de lene, el nu-și spăla niciodată paleta cumsecade și cu același penel manipula toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
scoși de regimul comunist din glod, duși la școală și la baie ă prima baie adevărată, după ce i-a spălat popa în cristelniță, au făcut-o la căminul studențesc ă nu s-a repezit să dărâme Casa Poporului, cum propuneau nespălații, dimpotrivă, aprecia efortul și ideea de zidire, de unde se vede că a fost o conștiință superioară. Dacă amatorii de mituri, legende și eroizări ar fi fost cât de cât atenți la ce a spus Petre Țuțea, ar fi aflat că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de la stat,fără să-i coste nimic, au putut să-și întemeieze un cămin, o familie, să trăiască mult mai bine, mai civilizat,mai frumos. Suntem indignați când vedem că sunt invitați în studioul Tv, tot felul de transfugi,de nespălați,foști pușcariași, delincvenți de tot felul, care nu au făcut nimic pentru națiunea asta românească. Toată viața lor au aruncat cu noroi în alții,iar mass-media-i face eroi, și-i aduce în studiouri să ne învețe cum să devenim noi
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și inegalitățile. Astfel, aglutinarea realizată între 1998 și 2000 între liceul Janson-de-Sailly, instituție șic din arondismentul 16, și liceul popular Romain-Rolland, din Goussainville, în Val-d'Oise, a întîmpinat dificultăți. Elevii acestei comune periferice populare se plîngeau că erau numiți "țărani nespălați" de către condiscipolii lor în zilele petrecute alături de elevii liceului Janson-de-Sailly. Această ostilitate, care se adăuga disconfortului inerent unei asemenea deplasări în spațiul geografic și social, a condus la abandonarea experimentului [Cluzel, Hubin, 1999]. Dar proximitatea fizică poate să producă și
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
păcat la care se ajunge datorită poftelor necuviincioase. La acest adevăr se referă Mântuitorul când spune: “Căci din inimă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase, hule. Acestea sunt care spurcă pe om, dar a mânca cu mâini nespălate nu spurcă pe om.” (Matei 15, 19-20). Factorii principali interni activi în om sunt afecțiunea, intelectul și voința. Intelectul este cel care se ocupă de actul cunoașterii de sine (atât pe plan intern cât și pe plan extern, în raporturile
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
porniră cu trenul. La prima stație se urcă un soldat german, la gară la București îi luă în primire o gardă care îi duse în subsolul Cercului Militar, unde i-au ținut opt zile pe paie, îmbrăcați cu rufe soldățești, nespălați și nemâncați aproape. Fanny Derussi, cu cea mai mare greutate, a pătruns la bărbatul ei și s-a speriat de starea de slăbiciune în care l-a găsit. Îi amenința când cu Germania, când cu Bulgaria. De aceea, îngăduiseră celor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cafea. Mă duc diseară și-i toc mărunt pe toți, așa cum toci verdeața pentru rațe, îți dau cu dobândă înapoi. Nu te mai văita ca o curvă ieșită la pensie. Las` că ți-a plăcut când am bătut în geamu` nespălat, mustăceai ca un motan. Și ți se făcuse poftă de pește fript, luasei fața de fomist. Mai tragem doi-trei din baltă, mergem la mal, aruncăm niște lemne pe jar, îi curățăm, dăm cu sare, îi frigem, radem vodca și mergem
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nostru dispărea prin șiroaiele ploaiei, care dederă capului său aspectul unui berbece plouat, și te mirai ce mai rezistă torentelor de ploaie - hainele lui ude - sau metafizica. De prin crâșme și prăvălii pătrundea prin ferestele cu multe geamuri, mari și nespălate, o lumină murdară, mai slăbită încă prin stropii de ploaie ce inundase sticlele. Pe ici pe colo trecea câte un romanțios fluierând; câte un mitocan cu capul lulea de vin își făcea de vorbă cu păreții și cu vântul; câte
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a așa-numitei capitale a României. Tropăiai pin bălțile de noroi ce te împroșcau cu apa lor cea hleioasă îndată ce aveai cutezarea de-a pune piciorul c-un pas înainte. De prin cârciumi și prăvălii pătrundea prin ferestrele mari și nespălate o lumină murdară, mai slăbită încă prin stropii de ploaie ce inundase sticlele. Din când în când treceai pe lângă vro fereastră cu perdelele roșii, unde în semiântuneric se zărea câte o femeie... Pe ici, pe colea vedeam pe câte - un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de lucruri stătute și vechi, Porfiri intră în sfârșit în casa de amanet Limașin, unde prezența i-a fost anunțată pe loc de clinchetul nervos al clopoțelui din ușă. Din întunericul prăvăliei veneau mirosuri grele de naftalină și de copruri nespălate. Înșirate, raft după raft, se aflau acolo mulțime de obiecte, deopotrivă valoroase, precum bijuteriile încuiate în spatele vitrinelor, sau de nimic, asemeni oalelor ciobite și sparte. După ce reuși să evite instrumentele muzicale și armele care atârnau din tavan, Porfiri se pierdu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
despre cel ispitit cu geniul ce nu ține seamă de orânduiala bună a lumii, ai venit să fii lângă mine, n-a dat nimeni jos schelele, totul e așa cum am lăsat noi astă-toamnă, până și ulcioarele cu vopsele întărite, pensulele nespălate, asta era de datoria mea, găleți, mistrie, ziare întinse peste marmura roșie, aleasă de la carieră de Theo, cu vinișoare care, proptit încă locului nu reușesc să trec pragul în naos, cu dorința nerostită în gând să dau timpul înapoi, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]