450 matches
-
cărora copiii trebuie să valorifice un număr limitat de elemente indicate de educatoare; de exemplu: • Povestiți o întâmplare de la grădiniță, în care să folosiți trei nume de copii și două cuvinte-culori! • ,,Scrieți" o scrisoare adresată unui robot! tip eseu liber (nestructurat) cu cel mai mare grad de libertate (de exprimare verbală orală/,,scrisă") acordat copiilor: • ,,Scrie" o scrisoare cui vrei tu! • Povestește un text, la alegere! • Realizează o reclamă pentru jucăria preferată! etc. Trimiteri bibliografice Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
redactarea răspunsului la testul formativ („Argumentați încadrarea poeziei în Grădina Ghetsimani în tradiționalism”) și la o temă de reflecție cu deschideri interdisciplinare („Pornind de la rugăciunea lui Iisus către Tatăl Ceresc, rostită în Grădina Ghetsimani de pe Muntele Măslinilor, concepeți un eseu nestructurat cu titlul generic: Omul solitar în fața divinității tutelare; exprimați-vă și propria voastră judecată despre relația spirituală dintre om și divinitate, așa cum o percepeți în acest început de mileniu”). 3. în loc de concluzii Generațiile se succed, datoria școlii este de a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
și comisia de selecție. Întrevederea are o dublă finalitate: - să permită obținerea unei informări precise asupra ansamblului de caracteristici personale ale candidatului; - să permită candidatului cunoașterea concretă a specificului postului și condițiile executării sale. Formele întrevederii sunt: - puternic structurată; - semistructurată; - nestructurată. 9. Decizia finală de angajare. 10. Angajarea formală: angajatul reținut pentru post va primi o confirmare scrisă asupra deciziei luate, menționându-se și rațiunile care au stat la baza selecției. O importanță deosebită, după opinia noastră, ar trebui acordată, din
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
incipiente se poate converti în zile de căutări și de eforturi mai târziu. De aceea, perioadele de criză, evenimente cu caracter atipic, solicită cadrului didactic nu numai promptitudine și rapiditate (ambele circumscrise eficienței), ci și variante rezolutive, de multe ori nestructurate, non-standard, în raport de analiza și diagnoza inițială. Numărul alternativelor pentru decizie e bine să fie multiplicat, durata luării deciziei foarte scurtă și neînsoțită de ezitări. La fel de dăunătoare sunt și inconsecvențele, marcate prin reveniri. În teza noastră de doctorat, Romiță
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
toate grupurile afectate de funcționarea afacerii. Global Reporting Initiative (GRI), International Integrated Reporting Committee (IIRC), The World Intellectual Capital Initiative (WICI) și alte organisme internaționale recomandă transpunerea datelor și informațiilor despre evaluarea performanțelor și/sau eșecurilor companiilor dintr-o formă nestructurată (ex. html, PDF, Word), într-un format structurat și standardizat (ex. XBRL), precum și plasarea lor pe internet. Standardizarea informațiilor conferă un tablou mai complet și mai transparent despre organizație și viziunile manageriale pe termen mediu și lung, facilitând astfel accesul
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
împărtășind aceeași condiție existențială” cu cercetătorul, ca „subiect” de cunoaștere). Devenită (cu B. Malinowski, 1922) un „ingredient obligatoriu” al metodologiei etnografice a antropologiei, observarea participativă include învățarea limbii vernaculare și adoptarea modului de viață local, în completare cu folosirea interviurilor nestructurate și a informatorilor-cheie (citarea unor asemenea „surse” îi apare profesorului Geană la fel de firească precum aceea a citării unui savant). Metoda comparativă ajută antropologia în formularea de enunțuri generale și în definirea unui „fapt antropologic” (de exemplu „universalitatea familiei”). În pofida unor
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
definită că "interacțiune socială care conduce la un transfer de informații dinspre intervievat către un operator de interviu sau un cercetător". Interviurile se împart în două mari grupe: interviuri structurate (bazate pe chestionar și realizate asupra unui eșantion) și interviuri nestructurate, care includ o listă mai mare de subiecte. Specialistul în RP are la dispoziție mai multe specii ale interviului, din care o alege pe cea mai potrivită, în funcție de calitatea și cantitatea informațiilor care îi sunt necesare. În RP, cea mai
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
inegalitar, structurat de relații de putere și de dependență. În fapt, actorii sunt inegali în fața incertitudinilor pertinente ale problemei. Cei care, prin situația, resursele sau capacitățile lor (care sunt, bineînțeles, întotdeauna personale și sociale, deoarece nu putem concepe un câmp nestructurat) sunt capabili să le controleze, își vor utiliza puterea pentru a se impune în fața celorlalți.") 19 Ibid., p. 25. ("Orice analiză serioasă aplicată acțiunii colective trebuie deci să pună puterea în centrul reflecțiilor sale. Căci acțiunea colectivă nu este, în
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
cel care reglează viața noastră de relatie, prin faptul că este deficitar sau chir deteriorat, copilul surd nu-și însușește limbajul, face ca el să aibă probleme și mari dereglări în dezvoltarea vieții de relație. Limbajul deficienților de auz este nestructurat, limitat și redus ca volum, folosind cuvinte clișee cu conținut semantic sărac, deficitar.Cuvântul este legat arbitrar și nu intră în vocabularul activ al surdului, deoarece organele fonatorii nu sunt folosite, stimulate frecvent că în cazul persoanelor auzitoare. Din punct
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
care are nevoie de îndrumare sau genul „dă-mi ce am de făcut și mă descurc eu“? Care este evoluția profesională până în prezent și de ce? Care doriți să fie următorul pas în cariera profesională? Preferați un mediu de lucru neprotocolar, nestructurat sau lucrați mai bine într-un mediu conservator (oficial)? Ce restricții aveți privind următorul post? (distanța dintre casă și serviciu capacitatea de a lucra peste program sau de a călători noaptea.) Doriți cu adevărat alt post? Care sunt elementele cele
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
singură componentă (simplă), iar din perspectiva funcțiilor comunicative îndeplinite, ca interjacție alocutivă (de orientare a mesajului spre alocutor), injonctivă /hortativă (care exprimă ordine sau îndemnuri). Baza de definiție utilizată este esențialmente pragmatică. Interjecția hai(de) poate constitui singură enunțuri exclamative (nestructurate)28 și nu constituie niciodată enunțuri interogative 29: Hai! Hai! Repede! Hai, hai! Nu te mai codi atîta! (C. Chiriță, Ciresarii) Contextual, interjecția hai(de) poate fi asociată sau (din ce în mai frecvent asimilată): 1) cu un imperativ (sau
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
complexe (analiză, sinteză, evaluare, transfer); Scrieți izomerii alcoolului cu formula moleculară și indicați tipul de izomerie pentru fiecare caz * itemi de tip eseu solicită elevilor să construiască un răspuns liber. Poate fi : - eseu structurat - eseu după un plan ; - eseu liber (nestructurat) valorifică gândirea creativă, originalitatea, creativitatea, nu impune cerințe de structură. Cele mai importante finalități ale evaluării procesului instructiv- educativ, în ultimul timp, se concretizează în: cunoștințe și capacități, atitudini (practice , sociale , științifice etc.), interese, capacitatea de a face aprecieri de
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
așa cum spuneam, că nu de puține ori ancheta și interviul apar ca o singură metodă, în cadrul căreia se disting diferite specii, în funcție de gradul de libertate permis în dirijarea discuției cu subiectul. Se vorbește, astfel, de exemplu, de interviu structurat, semistructurat, nestructurat etc. E clar că o astfel de poziție pune accent pe ancheta orală, neglijând complet sau minimalizând importanța și frecvența anchetelor realizate prin completarea chestionarului direct de către respondent, care sunt și ele forme de culegere a informației prin comunicare, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și mai extinsă, Septimiu Chelcea (2004) se pare că abandonează poziția expusă mai sus, rezervând un capitol special pentru chestionar (folosind ca echivalent, în text, și termenul „anchetă”) și unul distinct pentru interviu, unde un spațiu larg este acordat interviului nestructurat. După părerea noastră, în clasificarea metodelor științelor socioumane care fac apel la schimbul de informații prin mijloace lingvistice cu indivizii umani, membri ai colectivității vizate de cercetare, există, logic, două posibilități principale de a opera: fie facem distincția între proceduri
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lingvistice cu indivizii umani, membri ai colectivității vizate de cercetare, există, logic, două posibilități principale de a opera: fie facem distincția între proceduri de comunicare orală și în scris, fie facem distincția între procedee „cantitative” (structurate, „închise” etc.) și „calitative” (nestructurate, interpretative etc.). Cei care optează pentru prima variantă sunt foarte mulți, îndeosebi sociologii de limbă engleză, limbă în care, în problema pe care o discutăm aici, nici nu se regăsește propriu-zis termenul „anchetă”. În românește, dar și în franțuzește, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dacă nu se poate vorbi de „Survey Automation” (National Research Council, 2003). Autorii care merg pe distincția oral/scris folosesc, în general, termenul „interviu” (interview) pentru a desemna modalitatea orală de strângere a informației, deosebind interviul structurat, cantitativ, de cel nestructurat, calitativ, admițând, firește, unele variante intermediare. O serie de sociologi insistă mult, uneori aproape exclusiv, asupra tehnicii orale de comunicare, astfel încât cea în scris aproape că nu mai capătă un nume distinctiv; uneori se folosește pentru ambele forme termenul „anchetă
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
tipuri de interviu, așa cum se poate vedea pe larg într-o lucrare a lui S. Chelcea (1996). Dintre acestea, mai importante ni se par următoarele delimitări: • interviuri față în față sau prin telefon (după genul convorbirii); • interviuri structurate, semistructurate și nestructurate (după gradul de libertate în formularea întrebărilor de către cercetător, în cursul convorbirii); • interviuri individuale și de grup (după numărul de participanți). Așa cum observă și S. Chelcea (2004), o chestiune aparte o ridică intervievarea copiilor. Există aici trei limite esențiale: vocabularul
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prin telefon, a chestionarului standardizat, tehnici de anchetă despre care am vorbit și la care ne vom mai referi și în celelalte capitole, în rândurile ce urmează dorim să facem câteva considerații referitoare la interviul individual semistructurat și, mai ales, nestructurat, urmând să alocăm o secțiune specială interviului de grup, care prin caracteristicile lui se detașează net de celelalte tipuri de interviu. Dacă în cazul anchetei orale, considerată de noi a coincide, în linii mari, cu interviul structurat, întrebările și ordinea
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sunt mai puțin cunoscute, se pornește cu un ghid mai sumar. Mai sumar, dar nu superficial. Fiindcă, indiferent dacă interviul semistructurat se utilizează în studiul-pilot, în paralel cu ancheta sau postanchetă, ghidul de interviu trebuie și el pregătit. Interviul individual nestructurat presupune că cercetătorul poartă discuții total libere cu anumiți membri ai populației vizate pe o singură problemă. Uneori aceasta nici nu este dată prealabil, ci urmează să fie descoperită prin astfel de discuții. Interviurile nestructurate (nondirective sau de profunzime, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și el pregătit. Interviul individual nestructurat presupune că cercetătorul poartă discuții total libere cu anumiți membri ai populației vizate pe o singură problemă. Uneori aceasta nici nu este dată prealabil, ci urmează să fie descoperită prin astfel de discuții. Interviurile nestructurate (nondirective sau de profunzime, cum se mai numesc) se desfășoară, de obicei, în mai multe întâlniri, iar o întâlnire poate dura mai multe ore. Interviul nestructurat a fost asiduu prezent în studiile antropologilor culturali, încă de la început, și este consubstanțial
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu este dată prealabil, ci urmează să fie descoperită prin astfel de discuții. Interviurile nestructurate (nondirective sau de profunzime, cum se mai numesc) se desfășoară, de obicei, în mai multe întâlniri, iar o întâlnire poate dura mai multe ore. Interviul nestructurat a fost asiduu prezent în studiile antropologilor culturali, încă de la început, și este consubstanțial cu observația participativă. Luând parte la viața și activitatea unei colectivități (observația participativă), acești cercetători au realizat și discuții informale, iar uneori au inițiat și interviuri
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este să nu folosească informațiile obținute în lipsa acordului celor de la care provin și, desigur, nu în alte scopuri decât cele declarate - și, cu atât mai mult, nu împotriva intereselor subiecților. Studiile de istorie orală au ca suport metodologic tot interviul nestructurat, diferența față de utilizarea lui curentă fiind aceea că se urmărește în mod expres reconstituirea, pe cale orală, din relatările participanților, a unor evenimente, episoade sau profiluri de personalități istorice. De remarcat însă că „istoria orală” înseamnă și surprinderea autobiografiilor profesionale și
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
reală a acestora în procesul viu al discuțiilor în dinamica de grup, unde intervin ample fenomene de controversă, de persuasiune, de autoritate etc. Ca și interviul individual, interviul de grup se poate realiza în cele trei forme: structurat, semistructurat și nestructurat. Dar dacă în cazul celui individual, structurat înseamnă, cum am mai spus, aplicarea chestionarului standardizat, situându-ne deci în perimetrul anchetei ca metodă cantitativă, interviul de grup, chiar în versiunea lui structurată, cu întrebări specifice dinainte formulate, este o metodă
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
secțiune. El este abordat în lucrarea noastră destinată anchetei - chiar dacă foarte sumar - pentru că, așa cum vom argumenta imediat, combinând cele două metode se obține un spor de cunoaștere simțitor. În altă ordine de idei, să menționăm că, întrucât interviul de grup nestructurat implică cele mai multe și mai complicate probleme de organizare și conducere, incluzând șiprincipiile altor forme de interviuri grupale, ne vom opri în mod special asupra acestuia, mai exact, la situația când grupul este unul natural. De altfel, Mucchielli(1968) consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de grup clasice se utilizează atât în traducerea trăitului în reflectat, în clarificarea valorilor și atitudinilor grupale și individuale, în rezolvarea eventualelor tensiuni și ajungerea la soluții, cât și în faza de preanchetă, pentru construirea unor chestionare standardizate. Interviuri total nestructurate pot fi considerate și reuniunile de brainstorming, care au ca scop producerea de idei și soluții pe marginea unei probleme. Într-un fel, întâlnirile și discuțiile în grup, utilizate ca tehnică terapeutică, pot fi clasate tot ca interviuri de grup
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]