647 matches
-
guvernul are destulă știință și prevedere economică pentru ca măsurile lui să ție aceste mașini vii în execițiul puterilor lor, ele vor produce și vor fi folositoare; dacă însă măsurile sale tind la punerea în repaus a acestor mașini, ele devin netrebnice și ne dau Gianii, Caradale și Costinești, oameni ce, cu patru clase primare, în loc de-a se ocupa de cizmărie, se ocupă de politică și trăiesc ca niște adevărați paraziți din sudoarea semenilor lor. Ei bine, politica noastră în crearea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe străin, nu poate trăi fără el. De aceea, cu fuga europenilor, foametea amenință populațiunile orășenești. Astfel, războiul din afară, mizeria și foametea înlăuntru sunt epilogul acelei spoieli egiptene, al acelui pospai de pseudocivilizațiune, atât de costisitor și atât de netrebnic ca și al nostru. Și la noi străinii se înmulțesc pe zi ce merge; ba toate reformele și îmbunătățirile, câte ne vine-n minte să le facem, au mai cu seamă de obiect dezvoltarea negoțului, nu însă diversificarea ocupațiunilor economice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
advocații, negustorii ar ști să facă din carbon, idrogen, oxigen și azot ceea ce planta face din ele, adică făină și albumină, admirabili oameni ar fi toți. Dar pentr-un asemenea lucru toate seriile de oameni de mai sus sunt absolut netrebnice; cu aceasta se 'nsărcinează săruri acido - fosforice și alcaline, cari fac serviciul gratis, fără remiză și fără dobânzi la dobânzi, și-l fac de-ar esista perceptori ori nu, de-ar fi ori n-ar fi politiciani, gazetari, proroci și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
advocații, negustorii ar ști să facă din carbon, idrogen, oxigen și azot ceea ce planta face din ele, adică făină și albumină, admirabili oameni ar fi toți. Dar pentr-un asemenea lucru toate seriile de oameni de mai sus sunt absolut netrebnice; cu aceasta se 'nsărcinează săruri acido - fosforice și alcaline, cari fac serviciul gratis, fără remiză și fără dobânzi la dobânzi, și-l fac de-ar esista perceptori ori nu, de-ar fi ori n-ar fi politiciani, gazetari, proroci și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de mii. Ce produce însă un om care însuși nu știe nimic? Nimic, fără îndoială. Însă cine-a introdus mizeria aceasta economică și intelectuală, domnia inepției și a ignoranței, daca nu liberalismul? Liberalismul a scos din gunoi oameni ignoranți și netrebnici cari, în loc de a fi avizați să se hrănească din muncă proprie, li se 'nlesnește a trăi din munca altora. Liberalismul a înmulțit clasa consumatorilor improductivi, cari nu adaugă, prin toată negustoria lor de vorbe, un centigram la greutatea grâului nostru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
publice; liberalismul, care-a amețit capetele oamenilor, care nu i-a lăsat la teapa lor, în sfera lor de activitate materială, ci i-a declasat, ridicând la demnități înalte bulgari cu 2 - 3 clase primare, buni de grădinărie poate, dar netrebnici pentru a administra ministerii și servicii ca al Domeniilor. Căci o laudă adesea făcută partidului liberal, dar pe care nimeni nu îndrăznește a o mărturisi în public, e că-și căpătuiește oamenii, că hrănește o sumă de lume care-n
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o ști nimic. A fi roșu e un privilegiu de a trăi din munca altora, fără a se cerceta daca ai vrun merit, vro capacitate, vro aptitudine. Pentru a căpătui suma aceasta de bulgari tâmpi și de grecotei pornoscopi și netrebnici, cari n-au nici posibilitatea de a se ocupa cu o muncă productivă, se creează din ce în ce mai multe funcțiuni cari să atârne direct de stat. Astfel Regia Monopolului Tutunurilor, răscumpărarea drumurilor de fier și multe alte creațiuni nouă au dat ocazia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
joc de bursă și de speculațiune. E curios asemenea a vedea administrîndu-se domeniile, al căror capital fix reprezintă miliarde, de oameni cari n-au nici cunoștințe agricole, nici altfel de cunoștințe tecnice și cari, după un tipic cenușăresc cu totul netrebnic, dirijează în același mod primitiv de acum 250 de ani esploatarea unor averi imense. Daca acestea s-ar fi esploatat în mod rațional, demult ar fi servit de model țării întregi, ar fi ridicat nivelul intelectual al cultivatorilor, s-ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nenorocit, superpuindu-se milioane de mijlocitori și de cocote, când vedem luxul și desfrânarea unei clase întregi, a cărei singură cunoștință constă în a scrie neortografic și a citi, când socotim sutele de milioane cu care se întrețin clase improductive și netrebnice cată să deducem neapărat că pensii reversibile, câștiguri din răscumpărări, misiuni, diurne, cumul, toate trebuiesc plătite în ultima linie prin sudoarea omenească, prin muncă omenească. Și fiindcă producțiunea actuală nu mai ajunge spre a acoperi bugetul Sodomei și Gomorei, spre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și - același precum e una și - aceeași forma și sămânța plantelor, forma lupului și a maimuței. De la lup nu poți aștepta fapte de miel, de la pisici nu apucături de căprioară - numai de la oameni, a căror natură e constatat rea și netrebnică, suntem încă în stare a aștepta lucruri bune, cu totul neconforme cu natura și cu inteligența lor? Nimeni nu așteaptă de la lemn calitățile fierului, de la lut calitățile aurului și totuși sunt oameni cari de la soitarii, maturități pentru Văcărești și carantină
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu totul primitive ale localelor de școală acolo unde se găsesc și a soartei precarie de care se bucură învățătorii 234 {EminescuOpXIII 235} Căile de comunicațiune lăsate în plata lui Dumnezeu. În fine, administrația comunelor încredințată pe mâna unor oameni netrebnici, corupți și venali, a căror singură țintă este de a se înavuți pe nedrept din averea administraților lor. Iată, în lineamente generale, binefacerile realizate pe socoteala țării de regimul actual. Cum vedem, decrepitudinea morală și intelectuală de care suntem izbiți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acolo unde ea este în adevăr văzută de medici și statistici: în drumuri de fier ce nu-și produc cheltuielile, în armata prea numeroasă, în lenea proletariatului intelectual cu patru clase primare, în organizația factice, c-un aparat costisitor și netrebnic, în administrația Simuleștilor, în roiurile cosmopolite cari-au năpădit ca locustele, tratând țara ca pe-o America și poporul ca pe pieile - roșii; în loc de a căuta cauzele mizeriei în relele ce le-a adus pe capul țării veneticii lipsiți de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nefiind în cestiune, ci confesiunea religioasă a rușilor e singura cauză a răspândirii acelor caricaturi - căci de! pictură în puterea cuvântului n-ar putea-o numi nici d. Beldiman. Din nefericire formalismul și persistarea staționară în obiceiuri vechi și adesea netrebnice sunt cu mult mai răspândite în biserica orientală, decât în aceea a Occidentului. Acolo artele au găsit o încuragiare spornică; penelul lui Rafael, arhitectura unui Michelangelo, muzica unui Palestrina au fost în serviciul bisericii; acolo arta oratorică și-a avut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îi făcu semn cu mâna lui Vassur să se oprească. Avea nevoie de un moment de reculegere, de rugăciune. Învață-mă Doamne și deslușește-mi căile pentru a Te sluji cât pot de bine! Povara Duhului Tău îmi sfâșie palmele netrebnice și-mi gârbovește umerii firavi, Doamne. Dă-mi acum putere, fiindcă semnele le-am deslușit! Iar tu, Sfinte Augustine, învață-mă cum să fiu ostaș al Apocalipsei și voi muri cu numele tău pe buze! ― Acum poți vorbi, Vassur, zise
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la loc, prostovane!” CONUL DE UMBRĂ Marilor scriitori li se întâmplă să intre, cum se zice, în câte un „con de umbră”: atunci le scade rău de tot creditul la generațiile tinere și se vorbește de ei ca de niște netrebnice rămășițe. Fenomenul acesta e destul de firesc. Ov. S. Crohmălniceanu a scris de curând în Luceafărul despre „sațietatea literară”. Există o dialectică firească și necesară, care dă receptării valorilor un caracter oarecum alternativ. E firesc că atunci când influența lui Rousseau devine
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
măgarului smochine, el se duce să mănânce mărăcine. Când investim Încredere deplină În cel care nu știe s-o prețuiască, nu ne rămâne decât amărăciunea constatării faptului că am „stricat orzul pe gâște”: „Răchita, oricât ai Îngriji-o, tot lemn netrebnic rămâne”.) „Marea noastră greșeală este că Încercăm să solicităm fiecăruia În parte virtuțile pe care nu le are, neglijând a le cultiva pe cele pe care le posedă.” (M. Yourcenar) Întinde-te cât ți-e plapuma. (Când nu acordăm o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
eternă.” (J. Keats) Casă-n doi pereți. Se spune așa despre o căsnicie șubredă, care se bazează doar pe compromisuri sau pe diferite conveniențe.) Căsnicie, prietenie, iubire etc. nu se pot realiza când unul este constructiv, iar celălalt distructiv: „Cel netrebnic se pricepe să strice treaba altuia, nu s-o ducă la Îndeplinire. șoarecele are puterea de-a răsturna coșulețul cu mâncare, nu Însă de a-l ridica” (Panciatantra). A pescui În ape tulburi. (Oportuniștii nu numai că știu să se
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
poezia lui Eminescu], București, 1962; Mihail Sadoveanu. Egy nagy élet és egy nagy életmű története [Mihail Sadoveanu. O viață și o operă însemnată], București, 1964. Traduceri: V. Em. Galan, Szomszédok [Vecinii], București, 1956; Ion Călugăru, Egy mihaszna gyermekkora [Copilăria unui netrebnic], postfața trad., București, 1958 (în colaborare cu Kacsó Sándor); Al. Vlahuță, Hideg tűzhely mellett [Opere alese], introd. trad., Târgu Mureș, 1959 (în colaborare cu Majtényi Erik). Repere bibliografice: Nagy Pál, Kakassy Endre, „A fiatal Eminescu”, IGZ, 1959, 11; Perpessicius, Contribuțiuni
KAKASSY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287697_a_289026]
-
Sunt respinse categoric importurile literare: „Grădinari vicleni și venetici au adus însă de aiurea cactee țepoase și le înfățișează aici drept minunate rarități, cerând să fie admirate, în vreme ce ele, acolo, în țara lor de origine, nu sunt decât niște spini netrebnici, parazitari printre zidurile căzute în ruină.” Rubricile obișnuite sunt „Cronica culturală a Bucovinei”, „Încrustări”, „Documente”, „Cronică, bibliografie”, „Necrologuri”. Poezia se păstrează la nivelul unui conservatorism ingenuu, al versificației conformiste, cuminți, ce pendulează între un peisagism delicat și portrete nostalgice de
FLOAREA SOARELUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
să se bucure de frumusețile gândului și ale lumii. La Pireu, pentru a putea trăi, se angajează la istovitoarea muncă a pescuitului de bureți. E aproape sfârșit la întoarcerea de pe coastele Siriei și se lasă „vărsat uscatului ca o unealtă netrebnică.” Idealul incoruptibil al eroilor lui I. este prietenia, comuniunea sufletească până la sacrificiu. Cu Codin, personaj din povestirea omonimă, Adrian Zograffi, atras de curajul și bărbăția lui, de spiritul de libertate care îl animă, se leagă prin frăția de cruce. În ciuda
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
vor suferi ocări și vor fi pradă sărăciei” (7, 15). Lumea va cunoaște o escaladare a răului. Dreptatea se va micșora până la dispariție; patru vicii vor stăpâni întreaga lume: inpietas, auaritia, cupiditas și libido; cei bogați vor cădea în mâinile netrebnicilor; nu va mai fi nici o lege; „dreptatea” se va face prin uis și audacia. Non fides in hominibus, non pax, non humanitas, non pudor, non ueritas erit atque ita neque securitas neque regimen neque requies a mallis ulla (7, 15
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
et à Rome, Les Belles Lettres, Paris, 1990. 375. în 1798, trei călugări - Acachie, Deronisie și Gherasim - au fost închiși la Mănăstirea Snagov, să fie acolo „șăzători până la sfârșitul vieții lor”, fiindcă „abătându-se la rele petreceri, umblând pe la locuri netrebnice prin cafenele i prin cârciume după beții și mișelii cu cântece i jocuri, umblând pe poduri în desfătări care sânt spre defăimarea cinului preoțesc” (după Constanța Ghițulescu, op. cit., p. 371). 376. V.A. Urechiă, Istoria Românilor, vol. IV, p. 70
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Alexe Robu și narațiuni anoste, mimetice (de Marius Nestor și același Alexe Robu, veleitar și ca prozator), dar se înviorează cu fragmentele de roman oferite de Mircea Damian (Jurnalul unui condamnat și Devălmășie), Octav Șuluțiu (Lulu), Ion Călugăru (Copilăria unui netrebnic), Paul B. Marian (Etajul V) și mai ales de Grigore Cugler (Despre educație, „din romanul Apunache”); Petru Comarnescu, vorbind în prezentare despre sâmburele de noutate absolută a acestei proze, adaugă despre semnatar că e un tânăr diplomat și compozitor, autor
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
doi gânditori, intitulat elegant Academiarum Examen (Examinarea academiilor). Din pana lui Ward se isca „răzbunarea academicienilor”. Cu ce fuseseră lezați? Ei bine, Ward ținea cu tot dinadinsul ca Bacon să fie considerat „dascălul filosofiei experimentale”, dar în nici un caz un „netrebnic matematician” ca acela (Fludd) care se arăta de acord cu înalt-luminata Fraternitate a rozicrucienilor 17. Grupul de la Oxford nu numai că se scindase de „invizibili”; trecuse în cealaltă tabără, fiind gata să declanșeze o vânătoare de vrăjitoare. Doar John Heydon
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ezită între memorialul de călătorie, în stilul mai vechi al genului, reflecția morală și o discretă poezie a timpului. Sala hipostilă de la Karnak îi dă o idee morală, iar ideea îmbracă numaidecât formele unui limbaj inflamat: „Un purgatoriu pentru trufiile netrebnice... da, printre aceste coloane capabile să susțină fiecare un secol ar trebui pedepsiți să treacă și să facă o cură de umilință toți obstinații ridicoli sau grotești ai suficienței agresive, să se rușineze și să plece smeriți.” Vizitând Sicilia și
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]