1,228 matches
-
motor central sau periferic, precum și conjunctural, în relație cu funcția posturală, de care se leagă reflexul de atitudine corectă a corpului (Hăulică, 2002). Din punct de vedere medical, reflectivitatea se diferențiază după modalitățile total diferite de manifestare, în funcție de sediul leziunii neuronale centrale sau periferice. În timp ce în leziunile de neuron motor central reflexele osteotendinoase sunt exacerbate, iar tonusul muscular este crescut, în cazul leziunilor de neuron motor periferic tonusul este diminuat până la flasciditate, iar reflexele osteotendinoase sunt diminuate până la abolire, în funcție de gravitatea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
îi asigură o teleprezență vocală electronică, atât în apropierea sa, cât și la distanță, prin scrierea la ordinator în vederea comunicării gândurilor sale. Omul de știință, paralizat într-un scaun cu rotile, devine parte a unui sistem organic-tehnologic, ale cărui funcții neuronale și motrice sunt asigurate parțial de un computer: de la vorbire și scriere la mișcare - vezi site-ul hawking.org.uk. Un alt exemplu de cyborg care există în realitatea fizică este profesorul englez de cibernetică de la University of Reading, Kevin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de conștiință robotică (vezi Rucker, 1995Ă se vrea un exemplu al faptului că „inteligența” nu mai poate fi considerată o proprietate strictă a umanului. Astfel, cybermașinile, depășind înțelesul mecanicist, sunt relaționate operațiilor biologice ale creierului grație invenției și dezvoltării rețelelor neuronale, a procesării paralele și a hardware-ului evolutivezi Adepții inteligenței artificiale proclamă atât faptul că „realitatea este computațională” (vezi Steinhart, 1998Ă, aderând la o „metafizică digitală” a modelelor computerizate din fizică, de tipul cellular automata, cât și faptul că mintea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
că „realitatea este computațională” (vezi Steinhart, 1998Ă, aderând la o „metafizică digitală” a modelelor computerizate din fizică, de tipul cellular automata, cât și faptul că mintea este computațională, afiliindu-se unei filosofii a minții care se ghidează după principiile rețelelor neuronale. Atât extinderea conceptului de „moralitate artificială” prin intermediul agenților cunoașterii care iau decizii în situații sociale (vezi Danielson, 1998Ă sau a celui de „etică informațională globală” (vezi Bynum, 1998Ă, cât și importanța rolului computerului în procesele de învățare și de educare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
calcul dar neputând înțelege o glumă sau o ironie. Utilizând concepte abstracte, ordinatoarele nu reușesc să acceadă la înțelegerea acestora în modurile în care reușesc creierul și simțurile umane, capabile de a percepe concretul. Chiar dacă, datorită algoritmilor genetici sau rețelelor neuronale, există programe care interacționează cu mediul, dobândind o anumită autonomie și capacitatea de autoorganizare și de autoreproducere, „inteligența” lor este considerată sterilă și mimetică, lipsită de originalitate creatoare, de conștiință de sine, de dorință sau de intenționalitate. Redusă la rangul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la realizarea unui creier artificial, autoreplicant, nemuritor și autoevolutiv, având capacitatea de a învăța, de a fi autonom și creativ, care să formeze la rândul său o societate a creierelor artificiale. Încercarea de construire a unui creier sintetic, cu rețele neuronale, utilizează modele computaționale fondate pe sisteme nervoase biologice, alăturând eforturile inteligenței aritificiale cu cele ale vieții sintetice. Bazată pe procese materiale și contingente, dialectica dintre biologic și informațional este în genere transgresată prin faptul că ciberneticul nu este conceput doar
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1995Ă, de la paradigme ale autopoieticii și de la sisteme autoorganizaționale la robotică evolutivă și hardware evolutiv, de la programe de ordinator care evoluează prin analogie cu fenomenele vieții până la modelări sociale (vezi Lindgren și Nordahl, 1995; Dyer, 1995Ă, adiționate simulărilor de rețele neuronale. Adesea se vorbește de neodarwinism (vezi Dyson, 1997Ă în această direcție biologic-cyberspațială, prin abordarea unui model evolutiv care ține cont de imprevizibilitate și de rolul întâmplării în cadrul „selecției naturale”, deși mediul evoluției este de data aceasta unul informațional, desprins de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corporalității fizice și a identității individuale în favoarea sistemelor sintetice. Una dintre ipostazierile vulnerabile ale eticii vieții sintetice este semnul de întrebare ridicat în legătură cu valorile și drepturile societăților și ale ființelor artificiale în momentul în care se face trecerea de la rețelele neuronale la agenții autonomi. Pentru cyberfeminism, politica vieții postbiologice nu poate să fie decât o „fantezie masculină” a autonomiei proiectate în lumea virtuală a organismelor inocente (vezi Kember, 2000 pentru analiza vieții artificiale în legătură cu problematicile de tip genderă, o abdicare a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnologice a trupului. Un corp individual devine parte integrantă a unui imens „hipercorp” (vezi Lévy, 1995, pentru înțelesul acestui termenă mondial și hibrid, desfășurat ca o rețea care unifică tehnologiile cibernetic-medicale cu elementul biologic, visceralitatea și mintea umane cu sistemele neuronale. În noua societate tehnologică a hipercorpului, individuația intră în șirul de permutări colective. Nu mai puțin himerică din punct de vedere ontologic și epistemologic, hipercorporalitatea, situată în planul contingentului, cunoaște problematici sociale și politice diverse și contradictorii, de la comunalitatea virtuală
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
special de Eric Drexler ca o revoluțieă, transumaniștii își pun speranțe nețărmurite în construirea de mașini microscopice care să regleze circulația sângelui în organism, să medieze interacțiunea uman-tehnologie prin implantarea de organe și de simțuri artificiale sau chiar să interfațeze, neuronal și electronic, între creier și computer. Țelul acestora este să reconstruiască în mod genetic fiecare celulă și fiecare atom ale trupului conform principiilor autoreproductive ale nanoroboților. Pe lângă acestea, diverse componente biochimice și bioinginerești sunt favorizate pentru „îmbogățirea” senzorială și emotivă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de autoprogramare și de autocontrol, descriu subiectul postuman în contextul perpetuării legilor fizice, ale barierelor sociale, economice, politice. În cadrul acestei orientări există în principal două tendințe. Prima dintre acestea pune în balanță posibilitățile augmentării umanului prin nanotehnologie sau prin interfețe neuronale, în moduri în care mintea umană nu poate să-și imagineze în momentul de față, valorificând în același timp abilitățile umane. Cea de-a doua se referă la posibilitatea prin care oamenii creează ființe post-/transumane cu ajutorul tehnologiei genetice, al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mașinilor. Pentru Kurzweil (1999Ă, computerele inteligente ale viitorului, nu numai că își vor forma propria personalitate și propria conștiință prin interacțiune cu lumea și cunoștințele acesteia, dar vor fi caracterizate prin trăsătura spiritualității, fiind denumite „mașini spirituale”. Cu ajutorul circuitelor implanturilor neuronale sau prin transferul conținutului minții umane în computere, Ray Kurzweil ajunge în proximitatea existenței unor ființe inteligente nemuritoare, după cum prezice și Hans Moravec construirea unor dispozitive robotice capabile să preia conținutul inteligenței umane și să o imortalizeze noi suporturi artificiale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
același timp să sporească sentimentul durerii, al dezorientării sau al anxietății, în funcție de interesele implicate și de finalitățile prin care tehnologiile sunt utilizate. Dacă științele neuro-cognitive dețin un potențial viitor prin care percepția umană este desprinsă de realitatea fizică, prin implanturile neuronale directe care nu mai comunică cu corporalitatea, aceleași tehnoștiințe pot media între experiența uman-senzorială și lumea virtuală în direcții care valorifică trupul uman. Realitatea fizic-materială și rezistența umană nu pot fi confundate cu imaginația, ficțiunea, sau spiritualitatea, în ciuda pretențiilor anumitor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ci afectează mai ales substanțele și psihismul. Leziunile provocate „mării măduvei”, adică sistemului nervos în ansamblul său, sunt ireversibile, în marea parte a cazurilor. Cu mai mult de 300 de miliarde de celule nervoase operaționale încă din adolescență, capitalul nostru neuronal este net superior nevoilor unei vieți centenare; astfel, reabilitarea psihismului și a comportamentului social a majorității toxicomanilor aflați în sevraj este posibilă. Vidul Yin-ului rinichilor și ficatului Simptome Cefalee, sterilitate, apetit sexual crescut însă vitalitate foarte scăzută, spermatoree, dismenoree, transpirație
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
erau lăsate deoparte pentru a face loc neuronilor idealizați, considerați aparate cu anumite praguri, ce puteau fi activi sau inactivi în funcție de impulsurile excitante și inhibante pe care le primeau. McCulloch și Pitts au creat un calcul boolean al impulsurilor rețelelor neuronale ale căror elemente, neuronii formali, se declanșau la momentul t+1, dacă suma "greutăților" impulsurilor primite la intrare la momentul t depășea o valoare-prag fixată. Odată cu cibernetica, formalismul logico-matematic era introdus în științele creierului, noțiunea de tratament și informație era
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
conceput niciodată modele. René Thom a propus deja această caricatură. Dacă ne interesăm de ceea ce li se predă acum studenților de la științele cognitive, care se vor noi și revoluționare, reunind simultan ideile din domeniul inteligenței artificiale, psihologiei și al științelor neuronale, constatăm că baza e în mare parte reprezentată de informatică și de logică. Nu sunt atîția ingineri absolvenți care cred că au o formație multidisciplinară sub pretextul că asistă la cîteva cursuri de biologie, psihologie, filosofie sau lingvistică? J.S. Aveți
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
biologic. Își mai păstrează el atunci statutul de creier? E o întrebare care mă preocupă de cîțiva ani buni: oare nu putem numi creier decît ceea ce se găsește în cutia craniană? Oare un furnicar nu poate fi considerat o rețea neuronală? Aveam deja această idee în stare embrionară în anii `70-`80. Cît privește lectura cărților importante, am un ritm decenal. Les origines de la vie (Originile vieții) reprezenta pentru mine o etapă fundamentală: să înțeleg cum puteau apărea, din relațiile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ceea ce e absolut remarcabil, însă, după părerea mea, e foarte departe de aventura intelectuală a cuiva precum Francis Crick. Acesta a trecut de la biologia moleculară la neurobiologie. Cu un Nobel la mai puțin de patruzeci de ani, avea o mașină neuronală bine pusă la punct și a avut mult noroc. A trăit o aventură în care James Watson a jucat un rol important. Watson, fizician american, cu tot ce poate însemna asta ca strălucire și sarcasm, a ajuns în mediul britanic
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
oarecum motivul pentru care mergeam acolo. B.C. Ce vă interesa cel mai mult ? M.R. Mă voi feri să izolez un sector anume. Ce mă interesa cel mai mult era să descopăr lucruri pe care le cunoșteam doar puțin: cibernetica, științele neuronale etc. Mai mult, reflecțiile economice ale grupului depășeau cunoștințele vremii. Apreciam mult ideile lui René Passet. El integra o gîndire fundamentată ecologic și destul de completă din punct de vedere analitic unei gîndiri macroeconomice. Nu sînt mulți capabili de asta, lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
despre un cromozom Y suplimentar, numit “cromnozom al crimei”, ce ar fi responsabil de actele agresive. Studiile au arătat Însă că nu există diferențe Între oameni În privința agresivității care să se datoreze unui cromozom Y suplimentar. Sunt recunoscute Însă influențele neuronale prezentate de modelul neurobiologic. Pe lângă acestea ar mai fi influențele hormonale (masculii sunt mult mai agresivi decât femelele datorită diferențelor de natură hormonală și cele biochimice (creșterea alcoolului În sânge, săcderea glicemiei pot intensifica agresivitatea. 2.2.Caracterul dobândit al
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
în atenuarea efectelor, în eventualitatea fumării unei Ńigări în timpul tratamentului de renunŃare la fumat. EficienŃa terapiei de substituŃie nicotinică este maximă când este combinată cu intervenŃii de tip terapie comportamentală (350). Bupropionul este un inhibitor slab, dar selectiv al recaptării neuronale a dopaminei și noradrenalinei, iniŃial folosit ca antidepresiv (351). Se presupune că efectele favorabile ale medicamentului în instituirea sevrajului tabagic sunt datorate acŃiunii asupra receptorilor dopaminergici de la nivelul unor arii corticale implicate în dezvoltarea addicŃiei la droguri (sistemul mezolimbic), precum și
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fumat. Se recomandă administrarea a 150 mg pe zi, timp de trei săptămâni înainte de stoparea fumatului și patru săptămâni după momentul opririi (346). Clonidina este un agonist α2-adrenergic utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale. Clonidina inhibă eliberarea de noradrenalină și descărcările neuronale în locus ceruleus determinând efecte sedative și anxiolitice. Prin acŃiune asupra sistemului nervos central reduce simptomele asociate renunŃării la fumat. Este indicată începerea terapiei cu aproximativ 3 zile înaintea datei fixate pentru oprirea fumatului. Se începe cu doza iniŃială de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cît din învățăturile științifice pe care le-a transmis viitorimii. Gage reprezintă începutul teoriei localizării modelului comportamental al individului în lobul cerebral frontal. Neurologii au înțeles treptat că există un caracter uman, științific vorbind, iar el este rezultatul anumitor legături neuronale. Aceste legături i-au fost distruse lui Phineas, ducînd, ultimativ, la nașterea unei alte persoane. Astăzi, știința (post)modernă a certificat valabilitatea teoriei, cu mijloace tehnologice supersofisti cate (în anumite operații pe creier, cu pacientul în stare de trezie, neurochirurgii
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
fie și cu argumente științifice, nu reprezintă o întreprindere ușoară. Punctul forte al neurobiologului american (dincolo de cazul "Phineas Gage", care a demonstrat, avant la lettre, "corporalitatea" caracterului și, totodată, unitatea emoțio nal-rațională a persoanei) îl constituie cercetarea directă pe patologia (neuronală) umană, aptă de a furniza argumente anti-carteziene de prim rang. Voi lua un singur exemplu din gama largă de cazuri, oferită de Antonio Damasio. E vorba despre răsturnarea de destin trăită de un om de afaceri Elliot -, cu o viață
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
film de groază. Se pare că alimentele grase sau dulci au un efect „diminuator de stres”. Psihologii explică cum că, în condițiile de viață primitive ale strămoșilor noștri, principalul stres era legat de lipsa hranei, ceea ce explică formarea unui sistem neuronal pentru convertirea stresului într-un comportament alimentar exagerat. În prezent, în societatea occidentală lucrurile sunt mai simple, trăim într-o lume în care stresul și foamea nu mai există la scară largă. Emoția corespunzătoare se îndreaptă spre alți stimuli: în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]