458 matches
-
și de recreere. Trebuie descoperită relația dintre sport și societate nu doar cu exclamația referitoare la frumos, estetic moral, ci și la jocul trăirii economice, care declanșează opoziția față de moarte, față de dușman, adversar, față de alt ego, ce poate să fie nihilist. Construirea limbajului sportiv contemporan, referitor la domeniul social al sportului depinde de circulația economică a valorilor, de linia discontinuă a caracterului jocului dar și de periodicitatea jocurilor. Periodicitatea pare doar gratuitate, ca recreativitate, ca plăcere sau divertisment, dar sub cadrul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
este decât semnul întunecat al unui somn de piatră; figurile exemplare ale istoriei sale sunt simple ficțiuni apotropaice, „însuflețitori de fantasme”, iar propria țară o corabie ce se scufundă, un „pământ sleit pe care nu mai cresc decât bălăriile”. Metaforele nihiliste și formulările memorabile, șfichiuitoare asemenea unui bici de profet („Românii respiră eșecul prin toți porii”; „România trece prin istorie ca o Cenușăreasă”), se cheamă una pe alta și se succed într-un ritm aproape sufocant, reușind să creeze o senzație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
Elveția pentru a se instala la Berlin, de unde se va extinde spre Koln, Amsterdam, New York, dar mai ales Paris, locul de întîlnire al scriitorilor și artiștilor care au suferit ei înșiși, spiritual și fizic, traumatismul războiului și care împărtășesc furia nihilistă a fondatorului mișcării "dada". În martie 1919, în jurul lui André Breton, Louis Aragon și Philippe Soupault, este creată revista "Literatura" al cărei obiectiv declarat este distrugerea "falșilor idoli". Susținînd împreună cu Tzara, dezarticularea totală a limbajului și cu Picabia respingerea absolută
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și totalitare ale unei organizații care, la sfîrșitul anilor douăzeci, va suporta primele efecte ale rigidității staliniste. De aici decurg căile divergente care îi vor împinge pe o parte dintre ei să se apropie din nou de spiritul libertin, chiar nihilist, de revolta dadaistă, ca André Breton, în timp ce alții se vor angaja total în ideologia Partidului Comunist fără să se rupă total de estetica suprarealistă care a marcat profund epoca și s-a extins dincolo de fronturile Hexagonului, așa cum este cazul lui
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
englez tîrziu (unii critici îi stabilesc filiații și cu postmodernitatea) e mai curînd un scriitor atipic, preocupat de construcția marilor epopei tradiționale, inițiatice, alegorice și revelatoare, într-o lume ce și-a pierdut însă gustul pentru sacralitate, preponderent profană și nihilistă. Personajele lui vin, într-o primă fază a evoluției epice, cu o anumită blazare "modernă", dar, supuse unor circuite formative, cumva ieșite din normalitatea diurnă, ele (re)descoperă adevăruri ontologice fundamentale, precum discipolii lui Socrate la sfîrșitul complicatelor procedee maieutice
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cultivate cu orice preț - proprie suprarealismului ca școală literară. Încrâncenat și imun la orice idealism, poetul „pipăie chiloții străvezii ai istoriei”, denunțând lipsa de substanță a gloriei și promițându-și ca, ajuns pe culmile celebrității, să-și păstreze întreg spiritul nihilist, fluturându-și „ciorapii împuțiți lângă porțile Academiei Române”. Poezia însăși devine obiect al revoltei, actul creator fiind comparat cu operația imundă a scobitului în nas: „să-ți scobești creierul ca pe un nas/ și din adâncuri să scoți mucii triști ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Cocteau la Salvador Dalí. Dorința de a provoca și șoca cititorul - considerat, cu maliție, întotdeauna „burghez” - își găsește în insistența asupra unui subiect apreciat până nu demult ca fiind tabu una dintre armele cele mai redutabile. N. asociază, în spirit nihilist, sexul și religia în orgii verbale blasfematorii: „fiecare mătanie e o crispare sexuală/ [...] fiecare clopot e o invitare la obscen/ acum fiecare călugăriță iubește falusul singurătății”. Poeme cu conotații violent erotice se regăsesc și în următoarele două cărți, Libertatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
care cred în mine, sunt la fel de sigur ca de faptul că tatăl meu e încă în viață. Prizonierii nu mai răseseră, ci înălțară din umeri și-l lăsară în pace”. La nimeni altul nu a fost exprimată mai limpede „revelația” nihilistă decăt la Nietzsche. S-a observat această „revelație” în forma ei filosofică, sintetizată în sintagma: „nu există adevăr”. Alternativa ei, o expresie mai explicit teologală a lui Nietzsche este în mod semnificativ tema constantă a „profetului” inspirat, Zarathustra, iar prima
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Liliana Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2277]
-
el, "adecvarea liberă la obiect", studia forțele non economice și culturale care "au pervertit misiunea istorică a proletariatului" și, spre finalul vieții, găsea eliberarea prin religie. Prietenul său, Theodor Adorno, admirator al lui Kierkegaard, este un filosof și estetician pesimist, nihilist, avangardist, care nu are prea multă treabă cu economia, decît ca un critic poate al tehnologiei, al dominării naturii, iar în Minima moralia îl plagiază cu anticipație pe Andrei Pleșu, propunîndu-ne o nouă utopie, o pace eternă. Ultimul mohican, Jean
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pervertindu-și opera de-o viață, că cultura nu e dependentă de o mare civilizație, ci este un mijloc de supraviețuire a comunităților etern amenințate istoric și politic. Așa se face că argumentează Noica ființa colectivă românească, spre deosebire de intelighenția vestică, nihilistă și cinică, este izbăvită de cedări și compromisuri, condiția ei "tragică" căpătând cote sublime, "demne de un mare conducător". Însăși limba română are o filosofie imanentă, continuă cărturarul, care nu putea să-i scape speculativului Eminescu. Protocronismul, ce făcea din
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mici". Un simptom al crizei e reprezentat de prăbușirea credinței, de "moartea lui Dumnezeu", centru al unei puteri superioare puterii statale, deoarece a fost înălțată pe spiritualitate. însă religia continuă a viețui măcar în subliminalul gînditorului. Sub fascinanta-i gesticulație nihilistă (a fost un genial histrion al negării), Nietzsche preconizează o nouă religie bizuită pe un impuls dionisiac, reflectînd "spiritul liber" (Freigeist), eliberat de teamă și de fanatism, deprins cu îndoiala și cu "știința veselă". Exponentul noii "religii" ar trebui să
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
înainte de-a dispune de documente autentice ale discursului său privat. Cioran este surprinzător de cald și de cordial în această corespondență, putând trece foarte repede de la reflecții despre spiritul european la lamentări pe tema dificultăților bătrâneții și de la remarci nihiliste la observații aplicate, pătrunzătoare, pe marginea cărților la care lucra Kraus. Simplul fapt că relația epistolară dintre acești scriitori, pe care nu îi leagă aparent nimic (în afara unei deziderale apartenențe la defuncta Dublă Monarhie), durează 19 ani, cu o medie
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
O partidă de șah cu Lenin În «cazanul» care fierbea la Zürich, bolșevicii ruși erau foarte activi. Lenin, Radek și Zinoviev își aveau acolo cartierul general, pregătindu-se să preia puterea în Rusia. Pe hîrtie, între rigoarea bolșevică și furia nihilistă Dada pare să se caște o prăpastie uriașă. E greu de imaginat ce căuta statul-major al revoluției mondiale în harababura de la Cabaretul Voltaire. Și totuși, Lenin și Tzara s-au întîlnit! Intermediarul a fost un anume Willy Müzenberg, un apropiat
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
și devine, la rîndul ei, o marfă. Început ca un sincopat manifest al revoltei ("Nu ești slujba ta. Nu ești contul tău din bancă. Nu ești cît ai în buzunar. Nu ești hainele tale"), filmul degenerează într-o odisee anarhistă - nihilistă - teroristă - paramilitară, cu un final de pseudo SF confuz și ieftin. Poate că în romanul lui Chuck Palahniuk, după care e scris scenariul, ecuația Dr. Jekyll - Mr. Hyde să fi fost rezolvată tulburător, dar pe ecran ea are ceva simplist
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
sau În cunoștință de cauză (volum care conține texte difuzate la posturile de radio "Europa Liberă", "BBC" și "Deutsche Welle". Relectura "însemnărilor" lui I. Negoițescu are farmec și textele surprind prin prospețime. Eseurile despre Heidegger și prietenia ratată dintre filozoful nihilist și Karl Jaspers, prietenie născută pe fundalul unui ciudat dezinteres reciproc pentru operele filozofice, despre memoriile lui George Manolescu, un escroc internațional de la sfârșitul secolului XIX care, cum se știe, i-a slujit drept model lui Thomas Mann pentru romanul
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
însă, la început, destul de curioasă: pornirilor lui curajoase li se asociază un anume inconfort și sentimentul că "în ciuda dorinței (sale) de asimilare, rămânea un străin pentru ei"; "Eram mefient, neîncrezător, posomorât, bănuitor, taciturn", adaugă el, dezgustat de toate, cu porniri nihiliste, și decis să rupă cu trecutul provincial din care tocmai se desprinsese. Se consideră un fel de paria, notează biograful, dar "cultivă și un refuz al lumii care-l plasează în mod firesc alături de dandy". Amestecul de timiditate și cutezanță
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
răscoalei din 1907, cînd l-a interpelat grosolan de ce nu l-a chemat pentru a i se încredință potolirea răscoalei în județele Teleorman și Vlasca, pentru că ar fi evitat asasinatele că în județul Iași, unde era prefect. Cum Stere fusese nihilist în Basarabia și deținut în exil siberian timp de opt ani, (Elisa mărturisește că eroul nu a povestit nimic despre acele întîmplări apoi relatate cu har în românul sau), "regele Carol avea împotriva lui Stere toate prejudecățile și a rămas
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
cercetătorului se îndreaptă spre aspecte legate de romantismul acosmic, de fantasmele nihilismului, de fantasmele libertății sau ale fricii, fiind evidențiate trăsături comune cu "dualismul moderat" prezent în gnosticismul siro-egiptean, afilieri ce ar permite încadrarea poetului romantic într-o reală familie nihilistă, existentă încă din Evul Mediu. Nihilismul este, în concepția lui Culianu, lipsit de valențe negative, o constantă reiterabilă ("în rezervă") a oricărei culturi, starea duală de "amo et odi" specifică acestuia, reflectându-se cel mai pregnant în cazul lui Eminescu
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
pe un pat cu cuie, dar ridica greutăți zilnic, asemeni lui Rahmetov. De la Serghei Neceaiev la Gheorghi Dimitrov și mai aproape de noi la Ernesto „Che” Guevara și Carlos Marighella, eroul lui Cernîșevski a inspirat comportamente fanatice, frenezii chiliastice și pasiuni nihiliste. Pe urmele precursorului întemnițat de țar, Lenin a scris, în 1902, pamfletul Ce-i de făcut? în care exclamă: „Trebuie să visăm!”. Au trecut anii, partidul de avangardă întemeiat de Lenin a organizat lovitura de stat din noiembrie (stil nou
Despre materialismul oniric - Lenin, Stalin, Hrușciov și visul tovarășei Lazurkina by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/5116_a_6441]
-
fiu eu insumi, redus la ceea ce sînt. Asta, un moșulică, sînt". Masochismul, după cum vedem, e în floare, reprezentînd un alibi, întrucîtva, pentru impulsul sadic. Cioran? Luca Pitu? Cîte ceva din ambii. Din autorul Silogismelor amărăciunii e preluată gravitatea unor considerații nihiliste, solemnitatea gestului primejdios, un echilibru în dezechilibru, ca al unui acrobat care merge pe o sîrmă.Cinicul se retrage uneori cu un pas înapoi, redevenind sceptic. Analiza se obiectivează, detasându-se de "pantomima grotesca" a dezgustului ușor isteroid, înscenat cu malițioasa
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
se stabili în austera Transilvanie, înainte ca moștenirea Momuloaiei să-i ofere șansa de a trăi la Berlin. Aflăm un Caragiale care maimuțărește, cu un haz nebun, limbajul lui Bostandaki sau al „telegramelor”, și un altul, care îi expediază considerații nihiliste lui Dobrogeanu-Gherea. Adesea, limbajul scrisorilor lui „nenea Iancu” seamănă cu tiradele personajelor sale, fapt de care devine conștient el însuși. În realitate, Caragiale nu este un Mitică de succes, ci un om trist, prăpăstios, convins de nenorocul său și al
Caragiale reinventat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4208_a_5533]
-
prin conștientizarea ei - este exprimată perfect de Jaime Alazraki: „Deghizarea nu e deghizare decât în raport cu o realitate acceptată convențional. Dincolo de convenție, ficțiunea măștii continuă să acționeze ca ficțiune, dar totodată exprimă realitatea cea mai profundă a deghizatului” 8). Idealismul său nihilist poate însă inspira reflecții tragice, cum este cea a Anei Maria Barrevechea: „Borges este un scriitor admirabil hotărât să distrugă realitatea și să transforme omul într-o umbră” 9). Acum, riscurile pe care și le asumă însă Borges sunt imense
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
a tras în hău pe un critic pămpălău", și chiar dacă exista o explicație alternativă pentru sinucidere (recenzentul tocmai fusese părăsit de soție și copii), era limpede că principalul element care contribuise la declanșarea tragediei fusese contactul cu turul de forță nihilist al lui Ortese. Terry fusese nedumerit și totodată stîrnit de acea relatare care tot nu dezvăluia ce anume se arătase în film și nici de ce impactul asupra unuia dintre spectatori fusese atît de profund și imediat. La fel de misterios era un
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
ci forța implacabilă a Binelui, ura în numele dragostei s-au abătut asupra țăranilor din Ucraina. Dar dacă Binele nu este nici în natură, nici în istorie, ce mai rămâne? în ce se poate crede pentru a nu cădea în disperare nihilistă? Rămâne, spune Ikonov, «bunătatea măruntă», bunătatea cea de toate zlele, bunătatea fără discurs, fără doctrină, fără sistem, bunătatea oamenilor în afara Binelui religios sau social, dezinteresarea tacită, gestul simplu al unei ființe pentru altă ființă, dincolo sau dincoace de generalități și
Un răspuns pentru Regele Solomon by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6488_a_7813]
-
loc de viață" ( ibidem), Nicolae Coande descinde fără complexe în bolgia fiziologiei. Această infrastructură a făpturii apare, firește, dereglată, supusă unui tir polemic, demontată și recompusă conform impulsurilor unui imaginar "rău". Ultim refugiu, singurul suport cert al conștiinței sceptice și nihiliste, structura anatomo-fiziologică e iubită cu o disperare disimulată de ironie și iluzoriu detestată printr-o fantezie așijderea pasională în inflamarea sa. Peripețiile trupești țin locul unui epos "înalt", unei mitologii, reprezintă un surogat de transcendență: "surîde nedumerit/ dar surîsul a
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]