2,953 matches
-
răniți cu ace de sare.Iubiri fără brațe, tăcut, urcă scara,În turle de gânduri, dar fără vreun rost,Povești nenuntite își cară povaraCăutând primăveri în cuib fără cost.De unde te știu, mi-ai fost, te-am pierdut? Frânturi de nimicuri flămând răscolesc,Doi ochi de cicoare, cu riduri de lut,... XXVIII. E PRIMĂVARĂ, NU VISEZ!, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1505 din 13 februarie 2015. Ascult cum clocotește viața În muguri de curând născuți, Renaște-n primăveri
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
ca o pădure a plaiurilor noastre neistovit surâs lăuntric, traversat de păsări, ce poartă în plisc veșnicia în mijlocul neofiților, adoratorilor salvându-se de rătăcire, îi învață Omenia Mila renunțarea ruga invocarea ruperea de neorânduială, de zgomote de repetabilitatea stupidă a nimicului de tropote cufundarea în adâncul ființei căutarea, cercetarea, trecând pin neaflare Aflarea Unei căi de înălțare lângă zeu Comunicarea cu astrele, cu cerul mereu, Sacrificiu Sacrificați și preoți preamăritori Beție, transă, potire,libație Revelație Tetrada și octogonul devenit apoi stelara
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_memoria_stat_elena_armenescu_1377763603.html [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
și palmele mi le-am întors grăbită E sevă din rostul aștrilor palizi, din rostul întunericului și al adâncului, al umbrei pribeagului și pustiei, din rostul nopții și al toamnei, al înserării și al urii, dar mai ales din rostul nimicului.” Da, toate erau acolo unde și așa cum le aveam ivite din ivirea mea. Niciun rost nu se pitulase sau fugise de pe degetele mele prea grele de atâta ștuit și, poate de aceea, atât de neputincioase în ale mângâierii și dărniciei
DASCĂLUL de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1473090215.html [Corola-blog/BlogPost/358941_a_360270]
-
prin parcuri nepoței Și, inocenti, mai gângurim cu ei. Prin suflete ne suflă vijelii Și ne pândesc, pe după colt, primejdii, Dar... mai găsim puterea să zâmbim Și-n noi seninătate găzduim. Când prin noroi ne-a terfelit furtuna Și cu nimicul ne-a făcut totuna, Din mâl... am încoltit și am crescut Și-angoasele, pe toate, le-am pierdut. Când în genunchi și când plutind prin nori, Trecând prin noaptea neagră, sau prin zori, Cu umilință-n dinți mușcând țărâna, Atingem
DUALITATE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1431032810.html [Corola-blog/BlogPost/369820_a_371149]
-
umbră de tristețe. Pentru că noi, ne regenerăm doar sufletește. . . trupul, lutul din noi, urmează porunca lui Dumnezeu și îmbătrânim când devenim mai înțelepți, când înțelegem mai bine ce ne-a dăruit, EL ! Atunci, pătrundem multe înțelesuri, precum și vesurile Veronicăi Micle : ,, Nimicul te aduce, nimicul te reia . Nimic din tine-n urmă, nu va mai rămânea !” . . . Referință Bibliografică: CÂT IEDERA VA CREȘTE... / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 530, Anul II, 13 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel
CÂT IEDERA VA CREŞTE... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cat_iedera_va_creste_ionel_davidiuc_1339643286.html [Corola-blog/BlogPost/366197_a_367526]
-
Pentru că noi, ne regenerăm doar sufletește. . . trupul, lutul din noi, urmează porunca lui Dumnezeu și îmbătrânim când devenim mai înțelepți, când înțelegem mai bine ce ne-a dăruit, EL ! Atunci, pătrundem multe înțelesuri, precum și vesurile Veronicăi Micle : ,, Nimicul te aduce, nimicul te reia . Nimic din tine-n urmă, nu va mai rămânea !” . . . Referință Bibliografică: CÂT IEDERA VA CREȘTE... / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 530, Anul II, 13 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate Drepturile
CÂT IEDERA VA CREŞTE... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cat_iedera_va_creste_ionel_davidiuc_1339643286.html [Corola-blog/BlogPost/366197_a_367526]
-
și galant cultivat de „arhitectul cuvintelor” În răstimpul a patru decenii de carieră artistică, Octavian Ursulescu a fost și este un vorbitor cu șarm, întotdeauna inepuizabil, gentil și în vervă. El a ipostaziat reprezentabilul în cultura spectacolului artistic. Încercarea activării nimicului prin cuvintele „artistul care nu mai are nevoie de nici o prezentare” nu este decât un substituent ceremonios dar injust al artei prezentării, pentru că, în acest caz, care ar mai fi rolul prezentatorului și cine sau ce nu ar avea nevoie
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Octavian_ursulescu_margarit_aurel_v_zgheran_1388567458.html [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
nemuririi). Dar dacă Plotin interzice orice trecere dincolo de Unu (în Enneade el susține că orice cercetare trebuie să se oprească aici, căci nu putem întreba ce este acesta) și dacă urmașul său Proclus (412-485) identifică ceea ce nu este Unul cu nimicul, Damascius (aprox. 460-550), gânditorul care încheie „lanțul de aur al neoplatonicilor”, nu îmbrățișează în întregime opiniile înaintașilor în celebra sa operă Despre primele principii: aporii și soluții. Dimpotrivă, printr-o subtilă analiză critică pe direcția răsturnată a discursului filosofic, Damascius
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE PRIMELE PRINCIPII DIN FILOSOFIA ANTICĂ GREACĂ ŞI TAOISM (DAOISM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1490693083.html [Corola-blog/BlogPost/381045_a_382374]
-
prin care desemnează principiul prim. Asemenea lui Tao („Tao poate fi rostit, însă nu acesta este Tao cel veșnic”), Inefabilul este atât de ascuns și sustras oricărui discurs, încât despre el „nu se poate spune nici măcar că este Inefabil”. 3) Nimicul lui Proclus, înțeles ca ceea ce nu este Unul, la Damascius devine totuna cu Inefabilul, cel mai înalt principiu din sistemul său filosofic. Asta deoarece la el, nimicul nu are numai un sens negativ, ci și unul pozitiv - posibilitatea de depășire
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE PRIMELE PRINCIPII DIN FILOSOFIA ANTICĂ GREACĂ ŞI TAOISM (DAOISM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1490693083.html [Corola-blog/BlogPost/381045_a_382374]
-
discurs, încât despre el „nu se poate spune nici măcar că este Inefabil”. 3) Nimicul lui Proclus, înțeles ca ceea ce nu este Unul, la Damascius devine totuna cu Inefabilul, cel mai înalt principiu din sistemul său filosofic. Asta deoarece la el, nimicul nu are numai un sens negativ, ci și unul pozitiv - posibilitatea de depășire a însuși Unului! Cum spuneam și cu alt prilej (vezi textul „Frumusețea incitant-ermetică și captivant-poetică a daoismului”), principiul suprem în filosofia și religia taoistă este, evident, Tao
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE PRIMELE PRINCIPII DIN FILOSOFIA ANTICĂ GREACĂ ŞI TAOISM (DAOISM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1490693083.html [Corola-blog/BlogPost/381045_a_382374]
-
sufletului vis Cuprinde-n el iubirea ta întreagă, Născută din lumini de paradis. Și cresc în mine pruncii lui, ingrații, Ca flăcări ale gândului nebun... Îmi acostează-n inimă pirații, Pe malul meu în cete se adun’, Să-mi ia nimicul ce mai zace-n mine Ca pe o ultimă comoară grea... Chiar de vor încerca să mă domine, Cu flăcări-scuturi mă voi apăra. Căci macii noi ce-n mine se răsfață Îmi dau curaj și nesecată forță De a-nfrunta
ÎMI ACOSTEAZĂ-N INIMĂ PIRAŢII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Imi_acosteaza_n_inima_pira_curelciuc_bombonica_1364229183.html [Corola-blog/BlogPost/345397_a_346726]
-
continente Nici în Petra nu mai e loc de adăpost Colcăie peste tot cu scorpioni camuflați Cine mai știe că Nostradamus era Medicul holerei În timp ce soția înfășurată în alb Îi zicea adio Iar noi ne certăm în miezul zilei Pe nimicuri Găsind pricină și în nori. Citește mai mult Citesc dintr-o Guernica literarăViața în cenușă de Paul CelanAnul acesta a venit prea devremeCu vifor octombrie Meteorologii anunță cea mai aspră iarnăDar câte ierni n-au fost pe aceste meleaguriParcă aud
RADU LIVIU DAN by http://confluente.ro/articole/radu_liviu_dan/canal [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
între alfa și omega. poarta rămâne deschisă. în trupuri frământate se produce explozia de bucurie la atingerea unui cuvânt, a unui sens, a unei expresii. este multă înțelegere și nesiguranță, viață netrăită,arme albite superficial și o imensă luptă a nimicului pe deasupra acoperișului fals al lumii. cerul își colorează aburii. ura își aprinde felinarele înainte de sfârșitul anului. gândurile pocnesc în artificii mentale. sufletul cere pace iar spiritul devine o ciupercă imensă deasupra unui teatru în care se joacă nefiresc aria iubirii
CĂLĂTORIA MELCULUI (POATE TREI ŞI POATE PATRU) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Calatoria_melcului_poate_trei_si_poa_anne_marie_bejliu_1357108279.html [Corola-blog/BlogPost/348776_a_350105]
-
milă de voi, dacă n-ați eșuat niciodată, pentru că ați ratat unul dintre puținele procese cu adevărat educative din natură. Căutați acea persoană care n-a greșit niciodată și veți întâlni un om care n-a făcut în viața lui nimic demn de menționat. - Cu toții avem nevoie de cineva care să creadă în noi și să ne încurajeze. - Majoritatea oamenilor cu adevărat mari au început de la un nivel scăzut - mult mai jos pe scară decât tine, oricare ți-ar fi poziția
Napoleon Hill – Calea spre succes. Culegere, de Adi Popescu by http://revistaderecenzii.ro/napoleon-hill-calea-spre-succes-culegere-de-adi-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339388_a_340717]
-
Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Scriu ..., scriu ... și iarăși scriu! Nu prea știu ce scriu și nici pentru cine scriu. Simt că am mare nevoie de prietenie, căreia să-i încredințez nimicurile ce mi se întâmplă în această viață efemeră. Scriu pentru a mă justifica în fața cuiva sau poate chiar înaintea copilului care am fost și pe care am încercat să-l mențin în viață cu hrana Cuvântului. Așadar, scriu pentru copilul
ŞTEFAN POPA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/%C5%9Etefan_Popa.html [Corola-blog/BlogPost/372359_a_373688]
-
trăirii sale firești, formatoare, misionare, duhovnicești, vocaționale, sofianice și filocalice. Dar, cum creștinul iese din sfera Cetății creștinismului comunitar, din nobila și frumoasa Cetate Apostolică ce a stârnit invidia multora, din universul comuniunii hristice deci, el se pierde în neantul nimicurilor sale cotidiene de târg... Dumnezeu hărăzește atunci Elita Spiritual-Creștină-Creatoare, care-l poate reintegra pe cel pierdut sieși, familiei, renăscând societatea, comunitatea, nația, statul creștin. „Faptul că modelul suprem al slujirii creștine este Dumnezeu Însuși înomenit în Persoana Mântuitorului Iisus Hristos
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
a suferit poate mai mult decât tine, a înțeles că trebuie să-ți fie și mai aproape. Care-i problema? Ar mai fi... dar lasă pe altădată... - Putem amâna asta pe altădată, dragule? De ce să ne stricăm momentele frumoase cu nimicuri? a întrebat ea descurajată de gestul lui neașteptat. - Olguța, noi nu ne-am ascuns nimic până acum, ești de acord? Întrebarea a fost rostită cu multă seriozitate și Olga ar fi trebuit să se alarmeze. Intentionat ori nu, a răspuns
ISPITA (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_7_.html [Corola-blog/BlogPost/355324_a_356653]
-
un trandafir alb-roșu al nunții veșnice tânăr mereu bătrân uneori zâmbești departe mereu mai departe de mine chemi păsările să-ți compună liedul iar tu cu flautul lumii redescoperi sunetele sensurile iubirii în prin peste moarte târziu târziul meu iubit nimicul ne înghite și uităm ne uităm ne uităm Anne Marie Bejliu, 15 februarie 2015 Referință Bibliografică: târziu / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1508, Anul V, 16 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anne Marie Bejliu
TÂRZIU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1424103138.html [Corola-blog/BlogPost/382309_a_383638]
-
mi se pare mie? zise Violeta, urmărind discret reacția soțului ei, pe care nu numai că-l bănuia c-o înșală, dar era convinsă după ceea ce găsise în baie și văzuse la restaurant. - Nu lua și tu în seamă toate nimicurile!... E mai bătrână ca tine și a vrut să te încurajeze, să vă apropriați! zise George, în timp ce se apucase să înfulece din cașcavalul pane, pus alături de oule ochiuri, cu gălbenușul moale. - Te rog să-mi pui și niște lapte în
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494939021.html [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
își trecea degetele obsesiv prin părul neîngrijit târziul penetra ochii minții orbeau gândurile ebrietatea norilor din noi era umbra fidelă a ideilor senine ce se rătăciseră în tihna stropilor îmbătrâniți de tristețe era totul ce se rostogolea în neștire era nimicul ce se năștea din apoi... Referință Bibliografică: CÂNDVA UNDEVA ALTCEVA / Anca Elena Șerpe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1034, Anul III, 30 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anca Elena Șerpe : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CÂNDVA UNDEVA ALTCEVA de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Candva_undeva_altceva_anca_elena_serpe_1383155101.html [Corola-blog/BlogPost/357531_a_358860]
-
bine mobilată! E vremea să ne lase! Să rămână „nemuritoare și rece” în țarcul său de la intrarea în onorabilul „Luceafăr”, pe post de Lăbuș cronicar! Dar, înainte de a ne lua amiabilul „adio”, să poposim, un pic, pe înțelepciunea perfectă a „Nimicului din Taurida”. Ia să vedem noi care este „scara” lui de valori, să vedem prin ce sită-ciur-dârmon cerne el, dar nu discerne, munculița altora. Se observă, încă de la început, o încremenire în proiect: revistele „centrale” sunt esențe și chintesențe, lapte
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1408407756.html [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
căutând uniunea cu genunea, la fel ca fiecare atom din ființa ei. Se lăsa purtată pe aripile neantului, dar simțea cum o efervescență îi pătrundea în cele mai tainice unghere al simțirii, oferindu-i pulsări extatice formidabile. „Dumnezeule, mă îmbrățișează nimicul, iar eu am totul...”, murmură într-un suspin prelung. Într-o clipită, retina îi fu cu putere izbită de imaginea grinzilor de lemn ce ieșeau îndrăzneț din albul tavanului. O durere cumplită îi măcina tâmplele și articulațiile, iar corpul îi
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440655465.html [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
un cordon invizibil o lega insistent de pat. Cu siguranță, mintea îi era foarte jucăușă în noapte aceea... Mai făcu câțiva pași spre ușă, când un fir de lumină argintie flutură la picioarele sale. Se uită nedumerită împrejurul său, însă... nimic. Atunci privirea îi căzu pe tânăra care încă dormea senină în pat. Impactul propriei imagini o cutremură. Începu să-și atingă frenetic chipul, căutând ceritudinea propriei materializări. Își simțea pomeții proeminenți sub degetele reci și tremurânde. „Pe Anubis, ce mai
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440655465.html [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
în Ediția nr. 2288 din 06 aprilie 2017. DOAR ATÂT astăzi e timpul, nu... să plec de aici, tot mai departe am adunat ziua cu noaptea semănând gânduri în tăcerea lumii nimeni nu a văzut nimic erau ocupați, preocupați de nimicul cotidian liniștea îmi devasta tâmplele obosite în picioare a mai rămas un ultim arbust, cuvântul, prea mic pentru lumea asta mare cu pletele în vânt duc flori căzute prin iarba uscată de focul aprig ce ardea în mine aștern pe
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/viorel_birtu_p%C3%A2r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
frig, aici, lângă voi nu cer decât o rază de iubire Citește mai mult DOAR ATÂTastăzi e timpul, nu...să plec de aici, tot mai departeam adunat ziua cu noapteasemănând gânduriîn tăcerea lumiinimeni nu a văzut nimicerau ocupați,preocupați de nimicul cotidian liniștea îmi devasta tâmplele obositeîn picioarea mai rămasun ultim arbust,cuvântul,prea micpentru lumea asta marecu pletele în vântduc floricăzute prin iarba uscatăde focul aprigce ardea în mineaștern pe o coală goalădureri,tristețidin vremuri reci și seciîmi este atât
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/viorel_birtu_p%C3%A2r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]