646 matches
-
răspundere interioară, Încearcă o repoziționare a ființei proprii, marcând prin fapte concrete, conduite și gânduri pregătirea pentru marele eveniment. E nevoie de intrarea Într-o stare de acalmie, de liniște, de Însingurare sporitoare ce poate scoate În evidență măreția sau nimicnicia ființei pe care o purtăm. Ca oameni supuși chinurilor și presiunilor de tot felul, nu e ceva foarte ușor. Nu trăim Într-un „paradis” existențial, nu avem cu toții aceleași disponibilități sau motivații, nu ne putem alinia la comandă la aceleași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
postura de Iov necredincios, revoltat titanian care nu ezită să bată la poarta zeilor și să-și strige refuzul strâns într-un pumn de lut: "O, Demiurg, solie când nu mi-ai scris în stele, De ce mi-ai dat știința nimicniciei mele? De ce-n al vieții mijloc, de gânduri negre-un stol Mă fac să simt în minte și-n inimă un gol?... Și să nu pot de somnul pământului s-adorm?" (O, stingă-se a vieții...) În călătoria "rivalității demiurgice
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Scriptura zeului). Memoria este carte, cartea e memorie. "Suntem memoria noastră, suntem acest himeric muzeu al formelor nestătătoare / această grămadă de oglinzi sparte" (Cambridge). Prin ea ne regăsim: "Bibliotecile sunt memoria umanității". "Viața ca vis" nu este un semn al nimicniciei, a irosirii, precum la Eminescu. Însăși lumea e vis, și prin vis eroul participă la ea: "Nici eu nu sunt; și eu am visat lumea așa cum tu ți-ai visat opera, iubite Shakespeare; iar între înfățișările visului meu te afli
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sau situații nu puteți face față? • Spatele - corelat mîniei acumulate și resentimentelor, sentimentelor nesusținute și tendinței spre perfecțiune, precum și aspectelor legate de bani și temeri inexplicabile. • Pieptul (inima/plămînii) - asociat problemelor legate de relații, respectului de sine și sentimentelor de nimicnicie, emoțiilor reprimate, impresiei de a fi sufocat sau condus de către alții. • Picioarele - corelate Înaintării prin viață, fricii de schimbare sau de viitor și aspectelor legate de familie sau de părinți. Cine/ce anume vă trage Înapoi? • Genunchii - asociați Îndărătniciei, inflexibilității
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
din documentele Internelor de dinainte de 1945, încercându-se verificarea antecedentelor celor pomeniți în aceste documente. Întâmplările ce mi s-au relevat aici m-au ajutat foarte mult la înțelegerea mai clară a întregului, de obicei cercetătorul putându-se confrunta cu nimicnicia dictaturii: datele cuprinse în cererile de scutire de ghetou, au devenit, după câțiva ani, informații utile pentru racolarea unora. Există oameni pe care istoria nu i-a torturat o singură dată. Am mai putut parcurge colecția de manuscrise a Bibliotecii
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
polemist erudit care este Andrei Cornea. Ați aflat de când „prostia este indoloră”?! rn umor tipic sadovenian. Recitiți Baltagulși... Legenda sociogonică din incipit... ades „rostită” de Nechifor Lipan... Tot așa și cu „povestea” firelor de praf și... iluzia frumuseții... spre praful nimicniciei... sau înspre acela din sufletul politicienilor... aruncat în ochii bieților nătângi electori. După cum bine știm, fabula rămâne generatoare de subiecte de reflecție. și-uite-așa, domnul Andrei Cornea continuă povestea cu... Greierele și Furnica... văzându-i împreună, în plină iarnă, El - rebegit
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a sufletului fără povața celor îmbrăcați deja în „veșmântul veseliei” (Isaia 61, 10). În prezența luminoasă a Părinților înfiați de Domnul, neputințele și singurătățile noastre se risipesc. Frunzele smochinului care ne-a umbrit rușinea pălesc, blestemate de Cuvântul Tatălui. Revelația nimicniciei și a morții marchează „începutul deliberării mele”, moment în care „cuțitul se afundă cel mai adânc în rană”; este clipa „acceptării sau nu a căinței. E începutul vieții mele. Îmi joc aici soarta”. Pentru creștini, pare să sugereze duhovnicul athonit
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
periodă de perfecționare a talentelor artistice, primele semne clare ale cercetării harului lui Dumnezeu s-au făcut simțite printr-o continuă reflecție asupra sensului existenței, o acută conștiință a vanității lucrurilor lipsite de veșnicie, precum și un sentiment covârșitor al propriei nimicnicii în fața Absolutului. Fără îndoială, violența istoriei - care, prin revoluția așa-zis proletară a spulberat în doar câteva luni toată memoria sacră a Rusiei vechi țariste - i-a dat tânărului Serghei lungi insomnii dominate de insolvabile întrebări existențiale: care este sursa
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
au menit Zile sub cerescul soare. Dar cînd timpul ți-a sosit, Tu te-atingi de-un spic, de-o floare Și-ai murit. (G. COȘBUC, Antologia sanscrită, n. L, p. 39 sq.) Ba chiar se afirmă uneori categoric zădărnicia, nimicnicia oricărei sforțări umane față de puterea destinului: Cred că soarta e cea mai însemnată, acțiunea omului, însă, e fără de folos" (333, 7). Și aceeași dură soartă apasă necruțător, cum s-a spus, nu numai asupra vieții oamenilor, dar și asupra aceleia
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fenomenologiei care-i este proprie, ajunge să manifeste o tendință naturală către stabilitate (un fel de pas dialectic prevăzut și de sinteza conceptuală hegeliană: "căci conștiința [schimbătoare] nu are ca fiind esența dacât conștiința opusului ei și a propriei sale nimicnicii... în ridicarea din aceasta ea merge către imuabil"42). De aceea, mișcarea către opus ("orice schimbare se face de la un contrariu la altul"43) caracterizează partea cea mai importantă a raportării celor două definiții structurale (cea pre- schimbare și cea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Astrul nomad, vol. Kaspar Hauser, în op. cit., p. 130), " Un anotimp al rătăcirii, când ființarea/ întoarce spatele adevărului Ființei/ și se abandonează ne-lumii, lipsei de temei" (Apoteoza răului, vol. Atotsfârșitul, în op. cit., p. 181). 61 Abia în "devenirea întru nimicnicie" (Apoteoza răului, în op. cit., p. 187), sufletul se poate reînnoi în lumina Imaginii, căci doar în străfundul cel mai adânc el este cu adevărat nimicul, stare ce face cu putință "înfrăgezirea sufletului aidoma pământului nou-născut al deltelor" (Aproapele meu, Heraclit
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
regimului, dezastrul economic, degringolada morală, alienarea tineretului sunt elemente care ar putea fi o bună bază de organizare. Detașamente înaintate ale muncitorimii noastre, în primul rând minerii, tineri entuziaști și generoși, ar putea face primul pas. Am trece astfel peste nimicnicia noastră și stima pentru noi ar crește. În toate aceste lucruri ne puteți ajuta, așa vă puteți îndeplini misiunea. Sprijiniți pe cei care luptă, pe cei care suferă, pe acei anonimi care duc greul în țară. Lăsați boiernașii dornici de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
declari anarhist nu înseamnă câtuși de puțin că te opui sistemului, că ești un rebel. În felul ăsta doar îți declari apartenența la turmă. Tot ce fac ăștia e impostură. Se dau poet damnat care suferă, sunt chinuiți, dezamăgiți de nimicnicia oamenilor și efemeritatea viului. De fapt, mulți dintre membrii cenaclului sunt puțoi de bani gata, care nu mai pot de bine și cărora li se pare extrem de interesant să facă pe nefericiții. Dacă nu ai o dramă reală, atunci îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
viață, au ajuns la bătrânețe și n-au învățat nimic ! Aceeași atitudine de animal primitiv ! Acești indivizi care visează să-i manevreze din umbră pe alții, care duc în eroare și provoacă suferință, nu sunt conștienți nici de propria lor nimicnicie. Acești bătrâni putrezi de bogați (în bogății deșarte) și ramoliți în spirit, nu-și dau seama că Cineva îi poate ,,chema la raport” în orice moment, că în orice secundă poate să-și ducă mâna la piept, să cadă cu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
că toți suntem muritori, că oricâte averi am aduna în lumea aceasta din lăcomie, nu luăm nimic cu noi ,,dincolo” , că dacă n-am lăsat ceva valoros pentru urmași, nimeni nu ne va slăvi după moarte! O viață dusă în nimicnicie nu folosește nimănui. Nici măcar analfabetului respectiv. Cât timp am locuit în apartament, timp de 30 de ani am mers în fiecare an la Slujba de înviere la Catedrala Mitropolitană. Pe timpul bolșevicilor așa ceva „nu cadra" cu „ideologia Marxist-leninistă despre lume și
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
care vor să iasă din mocirlă. Pentru că, hotărât lucru, este sub demnitatea unui om, a unui ofițer, să spioneze populația pentru a ajuta o clică de incompetenți și corupți să se mențină la putere. Este o activitate dezonorantă, iar sentimentul nimicniciei și al inutilității poate duce în timp la distrugerea unui om. De aceea gestul căpitanului Bucur mi se pare foarte normal; dar este în același timp și un gest de curaj. Anul acesta este un an electoral și PDSR s-
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
așa destul de obscure, încât adevărul prezentat cititorului de către oamenii „de bine” nu este cu nimic superior minciunii oferite aceluiași cititor de către oamenii „nu-tocmai-de-bine”. Cred că Paul Valery era cel care credea că „Dumnezeu a creat totul din nimic, dar această nimicnicie se vede...”. Rămâne uluitor pentru mine eroismul de care sunt în stare atâția dintre noi de a se da în stambă. D.C-E.: Îmi puteți da niște exemple? D.T.: Deși îmi place să repet vorba lui G. Călinescu („Exemplele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Cristos. 3. Să primești în deplină liniște tot ceea ce vine prin voia lui Dumnezeu în privința Bisericii lui Isus Cristos, lucrînd pentru aceasta după chemarea lui Dumnezeu. 4. Să te încredințezi Providenței divine. 5. Să-ți recunoști, în adevăr, propria-ți nimicnicie. 6. Să-ți desfășori toate lucrările vieții în spiritul rațiunii. Acum, aceste șase principii alcătuiesc conținutul celor șase lecții care urmează: LECȚIA a II-a Despre primul principiu, care este: Nețărmurita și unica ta dorință să fie aceea de a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
se încredințează; II. Față de orice loc în care îi este dat să trăiască; III. Față de orice stare de sănătate trupească ar avea. LECȚIA a VI-a Despre al cincilea principiu, care este: Să-ți recunoști în sinea ta propria-ți nimicnicie 1. Ucenicul lui Isus Cristos trebuie să trăiască în per-manență într-o singurătate interioară în care dacă ar fi să dispară, să zicem, aproape toate celelalte lucruri, să nu mai rămînă decît Dumnezeu și sufletul său. 2. La Dumnezeu trebuie
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
dispară, să zicem, aproape toate celelalte lucruri, să nu mai rămînă decît Dumnezeu și sufletul său. 2. La Dumnezeu trebuie să meditezi mereu pentru a-I venera măreția; și trebuie să meditezi și la sine pentru a răzbate nehotărîrea și nimicnicia. 3. Creștinul trebuie să aibă înscrise în minte motivațiile nimicniciei sale, mai întîi acelea care fac dovada nimicniciei tuturor lucrurilor; apoi cele care smeresc în mod deosebit omul și în al treilea rînd, cele ce îi smeresc persoana. 4. După cum
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
rămînă decît Dumnezeu și sufletul său. 2. La Dumnezeu trebuie să meditezi mereu pentru a-I venera măreția; și trebuie să meditezi și la sine pentru a răzbate nehotărîrea și nimicnicia. 3. Creștinul trebuie să aibă înscrise în minte motivațiile nimicniciei sale, mai întîi acelea care fac dovada nimicniciei tuturor lucrurilor; apoi cele care smeresc în mod deosebit omul și în al treilea rînd, cele ce îi smeresc persoana. 4. După cum el este un atom în comparație cu universul, tot așa este nimic
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Dumnezeu trebuie să meditezi mereu pentru a-I venera măreția; și trebuie să meditezi și la sine pentru a răzbate nehotărîrea și nimicnicia. 3. Creștinul trebuie să aibă înscrise în minte motivațiile nimicniciei sale, mai întîi acelea care fac dovada nimicniciei tuturor lucrurilor; apoi cele care smeresc în mod deosebit omul și în al treilea rînd, cele ce îi smeresc persoana. 4. După cum el este un atom în comparație cu universul, tot așa este nimic în comparație cu Dumnezeu, singurul de la care provin toate lucrurile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
s-a făcut. 14. Voia Domnului, în afară de împrejurările exterioare în care se manifestă de obicei, se poate face cunoscută prin nemaiîntîlnite inspirații interioare; atunci cînd împrejurările exterioare nu afirmă exact contrariul. 15. Creștinul, așadar, poate să meargă și împotriva conștiinței nimicniciei sale și să-și asume și alte lucrări decît cele ce-i sînt sugerate de starea în care se găsește, prin inspirația interioară pe care i-l dă Sfîntul Spirit, prin care i se manifestă limpede voința divină. 16. Dar
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
toată viața de aceste roluri), lucram însă exact ca orbii din tabloul lui Bruegel cel Bătrân. și nu era nimeni care să ne ajute, să ne indice o cale, o metodă... Doar un Boroș sau un Andrei Călărașu, a căror nimicnicie se ascundea sub o terminologie savantă și găunoasă, împrumutată din arsenalul lui Stanislavski, de care ei însă nu aveau habar! Se înțelege deci că, în ciuda muncii noastre fanatice și a bunelor intenții, a ieșit un spectacol jalnic, ce nu avea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Fericire ca într-unul Dumnezeu...“ Inima a ostenit să spere, Mâinile să clădească, sufletul să zboare mereu către o Fericire care logic, practic, biologic nu poate fi! Optimismul de paradă a îmbătrânit de tot și scheletul său, ros de viermele nimicniciei, se fărâmițează în pulbere și neant: moare! și eu voi muri curând, știu, peste un an, peste zece, o sută, dar până atunci aș vrea totuși să mă odihnesc puțin, atât de tare m-a obosit dorința de mai bun
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]